Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
FAÞÃ ÎN FAÞÃ CU CRIZA
E dificil de vorbit despre o crizã realã în acest context, ºi poate mai corect ar fi sã discutãm despre o încetinire a creºterii economice. Foarte probabil consumatorii români vor deveni mai responsabili ºi vor cheltui mai puþin pe lucruri mai puþin importante, dar de aici pânã la dezastru e o diferenþã uriaºã. Piaþa în ansamblu se va maturiza, însã acest lucru nu înseamnã cã nu mai existã cerere, cã românii nu vor mai cumpãra case, alimente ºi servicii, ci doar cã dinamica cererii în unele sectoare se va schimba. ªi totuºi, criza a devenit un subiect atât de la modã încât ajungem sã ne ascundem în spatele crizei pentru a oferi justificãri. De ce avem întârzieri la rambursarea creditelor? E crizã. Furnizori neplãtiþi? Domnule, ce vrei de la noi, tu nu vezi cã peste tot e crizã? Investiþii în dezvoltarea oamenilor? Poate dupã ce trecem de crizã. Cu crizã sau fãrã crizã în România, concurenþa se va intensifica ºi provocãrile vor creºte pentru întreprinzãtorii ROMCOM. Vor rezista companiile care se pregãtesc sã facã faþã competiþiei din piaþã, care se tehnologizeazã pentru a deveni mai eficiente ºi care fac investiþii în cercetare ºi în capitalul uman. Maturizarea sectoarelor economice va aduce de asemenea rate anuale de creºtere mai reduse, ºi rate normale ale profitului, comparabile cu cele înregistrate în economiile occidentale. ROMCOM îþi poate oferi o parte din instrumentele de care ai nevoie pentru a face afacerea ta mai competitivã: finanþare, consultanþã ºi training. Ne apropiem de 100 de proiecte la care am facilitat obþinerea de finanþare europeanã pentru tehnologizare. Din ce în ce mai multe companii solicitã planuri de afaceri profesionale ºi studii de piaþã. În acest an am acordat deja 150 de credite pentru investiþii ºi capital de lucru ºi peste 100 de oameni de afaceri au participat la sesiuni de instruire. De asemenea, am
Decembrie 2008 / nr. 45
deschis 3 birouri noi pentru a fi mai aproape de tine ºi pentru a rãspunde mai rapid solicitãrilor tale. Pânã la urmã, fiecare alegem cum ne afecteazã criza funcþie de atitudinea pe care o adoptãm. Existã provocãri ºi existã soluþii pentru a rãspunde cu succes provocãrilor. Tu cum reacþionezi când eºti faþã în faþã cu criza?
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial...
Faþã în faþã cu criza
pag. 1
Vlad Mihuþ ROMCOM
CRIZA ECONOMICÃ ESTE UNUL DIN subiectele de primã paginã a ultimelor luni. Citim sau auzim despre pierderi enorme înregistrate de instituþii financiare internaþionale, despre restructurãri ºi planuri de salvare ale unor companii de renume, ºi chiar despre posibile falimente naþionale. De asemenea, mai multe companii mari din România au anunþat concedieri, restructurãri sau opriri temporare ale producþiei. Existã o crizã economicã realã în România? Cum ne afecteazã aceastã crizã? Ce e de fãcut când treci printr-o perioadã de crizã? La nivel macroeconomic, anul 2008 se va încheia cu o creºtere economicã anualã de peste 8%, ºi creºterea va continua în 2009. Sistemul bancar este destul de robust în România, ºi cu toate reglementãrile recente care au indus un blocaj aparent, va continua sã finanþeze activitatea economicã. De þinut cont de asemenea de miliardele de Euro care vin de la Uniunea Europeanã atât pentru investiþii în infrastructurã cât ºi pentru sectorul privat.
Crizele pot fi depãºite cu strategii pe termen lung
pag. 2
COMUNIA: este timpul sã ne implicãm activ
pag. 4
Dãruieºte un Crãciun!
pag. 5
Pãstreazã ºi dezvoltã visul
pag. 6
Ochi deschiºi la niºe
pag. 8
Trainingul: un factor esenþial pentru dezvoltarea companiei
pag. 9
Istoria modelului de personalitate persolog®
pag. 10
PRO FAMILIA: Luptele misiunii, victoria lui Dumnezeu
pag. 11
Opinie
CRIZELE POT FI DEPêITE CU STRATEGII PE TERMEN LUNG
Interviu cu prof. univ. dr. Aurel Negucioiu, decanul Facultãþii de ªtiinþe Economice a Universitãþii Creºtine Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – Primim tot mai multe informaþii alarmiste despre criza economicã ºi financiarã ce vine peste noi. Suntem pregãtiþi pentru ea? Îi vom face faþã? AN – Aveþi dreptate, sunt multe voci alarmiste, creatoare de panicã. Alþii o numesc nu panicã, ci prudenþã exageratã. Deºi nu e un factor economic, panica sau prudenþa exageratã va contribui la amplificarea efectelor crizei. Ar fi foarte bine dacã am putea vedea situaþia realã. Dupã pãrerea mea, IMM-urile din România ocupã un loc foarte important în sistemul economiei naþionale. De aceea ele trebuie sprijinite în aceastã perioadã. În IMM-uri lucreazã mai bine de jumãtate din populaþia activã a þãrii. Ele dau cea mai mare parte a PIBului. IMM pot susþine o serie întreagã de producþii, ºi în perioade de crizã, pornind de la urmãtoarele premise: în primul rând sã nu le descurajãm nici prin sistemul de impozitare, nici altfel, ci sã le lãsãm sã se bucure de libertate autenticã pentru a putea apãrea ºi a se desfãºura pe piaþã. La un moment dat, alergând dupã bani, statul a perceput IMM-urilor impozit nu pe profit, ci pe cifra de afaceri. În acest mod s-a contribuit la frânarea sau chiar distrugerea lor. În momentul în care mergeau pe pierderi, statul le mai lua impozit, diminuându-le ºi mai mult resursele. În al doilea rând cred cã mai e loc de îmbunãtãþirea reglementãrilor juridice. S-au fãcut progrese într-o oarecare mãsurã, dar e loc de mai
bine. Nu sunt atât de optimist sã cred cã putem înlãtura repede birocraþia. Dar chiar ºi acum, o societate comercialã se înfiinþeazã atât de greu, încât îi descurajeazã pe întreprinzãtori. În al treilea rând, trebuie sã avem grijã de mãsurile pe care le-au luat unele instituþii bancare de a mãri dobânzile la credite. Aceste mãsuri nu sunt factori de sprijinire a investiþiilor. Creditele acestea cu dobândã mare vor obliga compania sau persoana fizicã sã restituie bãncii o sumã de douã sau trei mai mare decât împrumutul. Nu e cea mai bunã soluþie economicã. De fapt e un mijloc de a compromite piaþa. În condiþii de crizã întreprinderile trebuie ajutate mãcar sã-ºi pãstreze actualii angajaþi, nu sã creascã rata ºomajului. Bine ar fi ca acum, IMMurile sã acorde o mai mare atenþie competenþelor profesionale ale angajaþilor cu care lucreazã. Aceasta le va ajuta sã facã faþã crizei. R – Majoritatea managerilor români nu au pregãtire economicã,
de exemplu. Lucreazã mai mult din instinct. AN – Aveþi dreptate. Din cauza aceasta spun cã e nevoie sã acorde atenþie pregãtirii profesionale a angajaþilor. Dar la fel de important e sã se perfecþioneze ºi patronii. În condiþiile de azi ºi de mâine, ei nu vor face faþã competiþiei ºi fluctuaþiilor pieþei decât dacã vor acorda atenþie propriei pregãtiri. Atât la întreprinderile mari, cât ºi la cele mici, activitatea economicã devine o formã de folosire a tehnologiei, a noilor cunoºtinþe economice. Cred cã atât Ministerul Educaþiei, cât ºi companiile de consultanþã ar trebui sã contribuie la dezvoltarea cunoºtinþelor managerilor ºi la promovarea unei gândiri inovatoare contemporane prin diverse cursuri ºi forme de specializare. R – Traversãm o perioadã interesantã: pe de o parte crizã economicã, pe de altã parte o toamnã ºi un 2009 presãrate cu alegeri, de la cele americane, la cele parlamentare în România, europarlamentare ºi prezidenþiale anul viitor. Un simplu zvon dã uneori peste cap bursa ºi economia. Alegerile... AN – Mi-ar plãcea ca alegerile, de orice fel ar fi, sã nu afecteze economicul. Din pãcate nu e aºa. Tot din pãcate, asistãm la eforturi de manipulare a conºtiinþelor oamenilor. Churchill spunea: „Oamenii de stat se ocupã de problemele statului. Politicienii (observaþi ca nu spune oameni politici) au însã doar douã interese: sã fie aleºi ºi sã se menþinã la putere”. În aceste condiþii efectele
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
asupra economiei nu vor fi cele mai bune, nici pe termen scurt, nici pe termen lung. R – România încã nu are o strategie economicã pe termen lung. AN – Suntem europeni si din pãcate europenii lucreazã aºa. Nu chiar ca noi, dar nici ei nu au strategii pe termen lung. Dacã am lua exemple de pe alte continente, din Japonia de exemplu, ºi am calcula nu profitul de azi sau de mâine, ci un profit însumat pe o perioadã de timp determinatã, am putea elabora strategii reale pe termen lung. Nouã ne lipsesc aproape cu desãvârºire strategiile autentice. Þinta ar trebui sã fie o strategie pe termen lung care sã poatã fi împãrþitã pe etape. Atunci am putea, suferind acum puþin, sã atingem o þintã la care sã ne bucurãm de rezultate, de un profit durabil. Necazul mare este cã mai existã un factor care ne omoarã: lipsa înþelegerii mecanismelor economice,
a rolului pieþei în economie, a rolului puterii politice ºi a statului în economie. Din pãcate doctrinele ideologice susþin de multe ori aberaþii din acest punct de vedere. Eu cred cã mecanismul cel mai important de funcþionare a economiei rãmâne mecanismul pieþei. Dar piaþa nu e un mecanism perfect. Piaþa nu ne informeazã ce va fi în viitor. Îmi spune despre preþuri, ºi o face extraordinar. Dar dacã deschid o afacere acum, trebuie sã am idee cum va fi peste doi-trei ani. Piaþa nu mai poate spune asta. Iar apoi nu trebuie sã uitãm cã piaþa a avut cel puþin trei eºecuri în toatã lumea. Primul e criza ecologicã. Datoritã pieþei, ca factor principal, dar nu unic, a apãrut criza ecologicã. Piaþa nu include în costurile ei costurile ecologice. Apoi piaþa a denaturat conþinutul producþiei ºi însuºi conþinutul ideii de raþionalitate. Singurul criteriu de raþionalitate pentru unii specialiºti este profitul. Dar ce înseamnã raþionalitate când vãd cã cea mai
mare ratã a profitului se obþine din producþia ºi comercializarea drogurilor sau din exploatarea altor vicii ale oamenilor? Tot datoritã imperfecþiunilor pieþei avem probleme sociale. Costurile sociale nu se aflã incluse în costurile de producþie, piaþa nu le are în vedere. Piaþa are în vedere un singur lucru: eficienþa Scopul nemijlocit al pieþei rãmâne obþinerea unui profit cât mai mare cu costuri cât mai mici. În aceste condiþii, statul trebuie sã susþinã iniþiativa privatã, oferind un cadru legislativ coerent, nu prin ordine ºi comandã, nu impunând preþuri. Sã sprijine sectoare pe care le considerã prioritare, dar pentru aceasta e nevoie din nou de o strategie pe termen lung. De fapt aceastã strategie pe termen lung a statului corelatã cu strategiile pe termen lung ale companiilor, care au un cadru coerent în care sã se desfãºoare, e cea mai sigurã modalitate de a trece prin crize fãrã costuri prea mari.
VREI SÃ-ÞI DEZVOLÞI AFACEREA?
APELEAZÃ LA ROMCOM ªI VEI OBÞINE:
Fonduri nerambursabile Acces la credite bancare în cele mai bune condiþii Planuri de afaceri Consultanþã de marketing Studii de piaþã Identificarea unor potenþiali parteneri de afaceri
www.romcom.ro
publicaþie de informare ROMCOM
3
Comunia
COMUNIA: ESTE TIMPUL SÃ NE IMPLICÃM ACTIV
absolut îmbucurãtor sã vedem succesul ºi binecuvântarea în multe afaceri care au pornit la drum cu sprijinul ROMCOM. În aceastã perioadã am continuat sã ne implicãm însã ºi în proiecte sociale în mai multe judeþe din þarã prin intermediul Fundaþiei Pro Familia, iniþiatã tot de Misiunea Creºtinã de Est din Elveþia (COM). Finanþarea necesarã a fost asiguratã din donaþii, majoritatea de la persoane fizice din Elveþia. Mulþi dintre ei sunt oameni simpli, pensionari, tineri, care nu au venituri foarte mari în contextul de acolo, dar care au ales sã se implice cu resursele lor în aceste proiecte. Sunt de asemenea mai mulþi oameni de afaceri români care au susþinut proiectele sociale ale Pro Familia, ºi vreau sã le mulþumesc ºi pe aceastã cale pentru implicarea lor. Aceºti oameni au fost gata sã ia din profiturile lor ºi sã împartã cu alþii. Aceasta este responsabilitatea socialã, o binecuvântare extraordinarã pe care mulþi întreprinzãtori ROMCOM au experimentat-o deja. Fãrã a face mare agitaþie, ei dau înapoi comunitãþii sprijinind cu generozitate proiecte din þarã ºi din strãinãtate. Motivaþia lor este simplã: „Am fost ajutaþi, este rândul nostru sã ajutãm“. Pentru aceºti întreprinzãtori ºi pentru alþi oameni care vor sã se implice ºi sã dãruiascã am pus bazele COMUNIA, care este un proiect non-profit de strângere de fonduri pentru a sprijini proiecte sociale din þarã ºi strãinãtate. COMUNIA este o iniþiativã a Misiunii Creºtine de Est din Elveþia (COM) cu sprijinul ROMCOM. Primul proiect COMUNIA în care vã invit sã vã implicaþi este DÃRUIEªTE UN CRÃCIUN! prin care dorim sã aducem bucurie cu ocazia Sãrbãtorii Naºterii Domnului la peste 2000 de copii, tineri ºi adulþi din familii foarte sãrace, copii orfani sau cu probleme grave de sãnãtate. Începând cu 2002, Pro Familia a distribuit mii de cadouri de Crãciun în fiecare an. Dacã în anii trecuþi aceste cadouri au fost trimise în România de cãtre Misiunea Creºtinã de Est din Elveþia (COM) ºi de alte organizaþii de caritate din strãinãtate, anul acesta vã invitãm sã vã alãturaþi efortului nostru de a strânge aceste cadouri în România. COMUNIA va pregãti cadourile de Crãciun, iar Pro Familia le va distribui persoanelor aflate în nevoie. Puteþi sã vã implicaþi în acest proiect de Crãciun fie dãruind un cadou, fie printr-o donaþie care va fi folositã integral în acest scop. De asemenea, vã invit sã îi implicaþi ºi pe angajaþii sau colaboratorii dumneavoastrã în acest proiect, astfel încât gestul nostru comun sã aibã un impact cât mai mare pentru cei din jurul nostru aflaþi în nevoie, ºi sã aducã bucurie cât mai multor familii. Vom continua sã vã informãm periodic cu privire la proiectele COMUNIA prin revista ROMCOM. De asemenea, puteþi gãsi informaþii despre COMUNIA pe pagina de Internet www.comunia.ro. Sunt foarte bucuros cã putem face acest pas ºi vreau sã mulþumesc tuturor cititorilor pentru contribuþiile lor. Cred cã Dumnezeu poate binecuvânta într-un mod foarte special acest proiect ºi dorinþa noastrã de a dãrui pentru binele altora.
Imre Kulcsár ROMCOM
ÎN LUNA NOIEMBRIE AM ÎNCEPUT în cadrul ROMCOM proiectul COMUNIA, prin care vrem sã le oferim oamenilor de afaceri ºi persoanelor fizice din România posibilitatea de a sprijini proiecte sociale din þarã ºi strãinãtate. Sunt 17 ani de când Misiunea Creºtinã de Est din Elveþia (COM) a hotãrât sã dezvolte un program în România. Aºa s-a nãscut ROMCOM, un program de sprijinire a iniþiativei private din România. Fundaþia ºi entuziasmul programului au izvorât dintr-o viziune de a face ceva care sã genereze un impact semnificativ în viaþa multor oameni din jurul nostru. ROMCOM a însemnat de-a lungul anilor peste 10 milioane Euro în finanþãri pentru dezvoltarea afacerilor mici ºi mijlocii, peste 5.000 de locuri de muncã susþinute prin aceste investiþii ºi peste 2.500 de înteprinzãtori care au învãþat la seminariile noastre cum sã-ºi conducã mai bine afacerile. Este
4
publicaþie de informare ROMCOM
Comunia
DÃRUIEªTE UN CRÃCIUN!
reprezintã speranþã, bucurie, frumuseþe ºi gingãºie, înseamnã schimbarea vieþii oamenilor pentru totdeauna, înseamnã începutul domniei dragostei ºi altruismului într-o lume care are atâta nevoie de ele! Când vorbim despre Sãrbãtorile de Iarnã, ne gândim mai ales la planurile de viitor, pe care îl vedem luminos ºi împlinit alãturi de familie ºi prieteni! Cine ar putea gândi altfel? Este un timp al bucuriei ºi optimismului… Sunt însã mulþi oameni care nu se pot bucura de Crãciun. Pentru ei, este doar o zi marcatã cu roºu în calendar, nimic mai mult! ªi aceasta pentru cã ei nu au prieteni, nu au familie, nu primesc ºi nu pot oferi cadouri. Nu le ureazã nimeni de bine ºi nu le cântã nimeni un colind. Aceºtia sunt oamenii prea sãraci, prea bolnavi sau prea singuri ca sã poatã simþi bucuria Sãrbãtorii Naºterii Domnului. Prea puþin din viaþa lor înseamnã frumos, gingaº sau luminos, speranþa a dispãrut aproape complet ºi puþini sunt cei ce le aratã dragoste. Aceºtia sunt oamenii care au nevoie de noi! Poate ani la rând nu ne-am dat seama de nevoile celor din jur, fiind prea ocupaþi cu grijile fiecãrei zile. Au trecut multe ocazii ºi nu ne-am amintit de cei singuri, pentru care o vorbã bunã însemnã mai mult ca orice, sau de cei bolnavi, pentru care un prieten este aur curat! Am uitat de acei bãtrâni pentru care apusul vieþii este atât de înnorat, sau de acei copii pentru care începutul este dramatic! Toþi aceºtia sunt semenii noºtri, pe lângã care trecem în fiecare zi, îi vedem pe stradã sau citim despre ei în ziare. Sunt vecinii noºtri, despre care am uitat sau despre care nu ne-a spus nimeni. Fundaþia COMUNIA a iniþiat proiectul “Dãruieºte un Crãciun” în cadrul cãruia dorim sã aducem bucurie cu ocazia Sãrbãtorii Naºterii Domnului la peste 2000 de copii, tineri ºi adulþi din familii foarte sãrace, copii orfani sau cu probleme grave de sãnãtate. Începând cu 2002, fundaþia noastrã a distribuit mii de cadouri de Crãciun în fiecare an prin proiectele Pro Familia. Dacã în anii trecuþi aceste cadouri au fost trimise în România de cãtre organizaþii de caritate din strãinãtate, anul acesta vrem sã îi motivãm pe oamenii din jurul nostru sã dãruiascã. COMUNIA vã invitã sã luaþi parte la aceastã campanie de Crãciun fie oferind un cadou, fie printr-o donaþie care va fi folositã integral pentru acest scop. Vã invitãm sã îi implicaþi ºi pe angajaþii sau colaboratorii dumneavoastrã în acest proiect, astfel încât gestul nostru comun sã aibã un impact cât mai mare pentru cei din jurul nostru aflaþi în nevoie, ºi sã aducã bucurie cât mai multor familii. Faceþi un cadou pentru un om aflat în nevoie! Fiecare dintre noi putem aduce o bucurie cuiva! Cu ocazia Sãrbãtorii Naºterii Domnului putem face viaþa unui om mai frumoasã ºi mai luminoasã, putem aduce o speranþã, putem arãta cã ne pasã ºi cã înþelegem care este semnificaþia Sãrbãtorii! Veniþi alãturi de noi ºi dãruiþi un Crãciun!
Adrian Matiº COMUNIA
PESTE CÂTEVA SÃPTÃMÂNI VOM sãrbãtori din nou Naºterea Domnului, prilej de bucurie pentru toþi oamenii, din toatã lumea, pentru cã toþi ºtiu cã aceastã sãrbãtoare vine însoþitã de cadouri multe ºi frumoase. De la simpla felicitare înfãþiºându-l pe Moº Crãciun în sania trasã de renii lui zburãtori pânã la jucãriile ºi dulciurile care fac deliciul celor mici, oamenii îºi fac daruri unii altora pentru cã aºa este obiceiul ºi pentru cã este cel mai bun moment sã ne arãtãm aprecierea unii faþã de alþii, sã ne urãm de bine ºi sãnãtate. În fiecare an se petrece acelaºi scenariu, pe care cu bucurie îl aºteptãm încã de la primele semne ale iernii, ºi cu toþii ne dorim sã avem parte de un Crãciun frumos, cu zãpadã, cu multe lumini ºi cu colindele prea bine cunoscute. ªi ca în fiecare an, ne dorim sã petrecem alãturi de cei mai apropiaþi ºi dragi inimii noastre. Desigur, Crãciunul înseamnã mult mai mult. De fapt, noi sãrbãtorim cel mai frumos dar pe care oamenii l-au primit vreodatã. Naºterea Domnului
publicaþie de informare ROMCOM
5
Întreprinzãtori
PÃSTREAZÃ ªI DEZVOLTÃ VISUL
Unele vise prind viaþã. Cu ajutor. Tot cu ajutor cresc ºi se dezvoltã. Iar la un moment dat, ajungi la o cotiturã, apoi la alta ºi trebuie sã iei noi decizii cu bãtaie lungã. Máté Zoltán, senior ºi junior, viseazã ºi dezvoltã vise de 12 ani, timp în care au dezvoltat o afacere, dar au investit ºi în oameni. Interviu cu Máté Zoltán Jr., managerul SC ZETAM - PLM SRL
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R - Cum aþi intrat în afaceri? MZ jr - Intrarea mea în afaceri, mai bine zis impulsul pentru a crea ceva pe idei proprii ºi a lupta pentru ele a fost marcatã de experienþa dobânditã în cadrul activitãþii mele în consiliul de conducere a organizaþiei studenþilor maghiari din Cluj Napoca. În anul 1994 împreunã cu mai mulþi studenþi creºtini am înfiinþat Clubul Studenþesc Creºtin în cadrul Uniunii Studenþilor Maghiari din Cluj Napoca ºi astfel am devenit membru în conducerea acestei organizaþii. Aici am avut ocazia sã învãþ foarte multe despre iniþierea ºi finalizarea unei idei, folosind mijloacele accesi-
bile oferite de Organizaþie. Tot aici am avut primele experienþe ºi succese în atragerea de fonduri pentru organizarea unor evenimente în cadrul clubului. Am avut în spate o echipã de studenþi foarte dinamici ºi devotaþi. Era entuziasmant cã prin aceastã uniune studenþeascã am reuºit sã organizãm mai multe evenimente cu ajutorul unor fonduri publice. De asemenea, am obþinut fonduri pentru achiziþie de instrumente muzicale ºi pentru plata unor cheltuieli administrative de la Fundaþia Apáczai. Par lucruri mãrunte, dar cu asemenea proiecte înveþi sã îndrãzneºti mai mult. Afacerile au început tot datoritã studenþilor. Fiind în contact cu mai mulþi studenþi de la Academia de Muzicã, am observat cã în domeniul accesoriilor pentru instrumente
muzicale oferta era destul de limitatã. Am început cu comercializarea diferitelor beþe pentru instrumente de percuþie pe care le-am creat ºi produs împreunã cu un meseriaº din Odorhei. Materia de bazã ºi chiar facturile cu care am vândut produsele au fost furnizate de compania la care tatãl meu lucra ca director tehnic. Am reuºit sã stabilesc relaþii comerciale atât cu mai multe ºcoli ºi facultãþi, cât ºi cu magazine de profil din þarã. Vãzând cã avem o piaþã pentru aceste produse, în anul 1996 am înfiinþat compania ZETAM-PLM SRL cu sprijinul tatãlui meu,. Am lãrgit paleta de produse, am închiriat un garaj la Cluj ºi am început producþia de stative pentru note muzicale, pentru microfoane ºi chitare. De fapt, neavând dotarea tehnicã necesarã am asamblat elementele comandate de la diferite firme. Dupã terminarea facultãþii, în 1997, am revenit la Odorhei, unde m-am asociat cu tatãl meu în cadrul companiei. Pe lângã fabricarea produsele existente, am hotãrât sã lãrgim paleta de servicii în domeniul prelucrãrii lemnului. Tot în acel an tatãl meu a intrat în contact cu ROMCOM. Împreunã am elaborat un plan de afaceri pe care l-am folosit pentru a solicita utilaje de prelucrare a lemnului. Proiectul a fost susþinut de tatãl meu ºi a primit acordul de finanþare. Obiectul de activitate al companiei era exclusiv prelucrarea lemnului. La început am confecþionat articole mici de birou ºi jucãrii din lemn, dar în scurt timp am reuºit sã pornim producþia de mobilier într-un grajd închiriat. Am lucrat efectiv în fabricã împreunã cu tatãl meu, uneori chiar ºi în ture de noapte. Încet-încet afacerea
6
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
el se va retrage la un moment dat. Mintea mã forþeazã sã mã familiarizez cu aceastã idee, care nu-mi place. Este numai o chestiune de timp, iar timpul chiar zboarã. Este clar cã munca noastrã de 12 ani ºi investiþiile realizate trebuie duse mai departe. R - De ce aþi mai înfiinþat o companie? O singurã afacere dã multa bãtaie de cap. Douã afaceri.... MY jr - În 2004 am înfiinþat încã o companie, din motive ce þin în special de atragerea de finanþãri nerambursabile specifice sectorului nostru de activitate. . MÁTHÉ ZOLTÁN JR.
– s-a nãscut în 28 Octombrie 1972, în Odorheiu Secuiesc. - 1991-1996 a urmat ºi absolvit Facultatea de Mecanicã, specializarea TCM, la Cluj Napoca. - 1996-1997 a urmat cursuri postuniversitare, în cadrul aceleiaºi facultãþi ºi a obþinut diploma de master în Prelucrarea materialelor compozite. - 2001-2006 a urmat cursurile Facultãþii de ªtiinþe Economice la Facultatea Babeº-Bolyai din Cluj Napoca la specializarea ’Managementul firmei’.
R – Care a fost experienþa voastrã în atragerea de fonduri oferite prin programe guvernamentale sau europene? MZ jr. – Pânã acum am reuºit sã accesãm fonduri atât de la Ministerul Economiei ºi Finanþelor, cât ºi de la Ministerul IMM-urilor. De menþionat cã investiþiile trebuie realizate strict pe baza reglementãrilor aferente, ºi implementarea proiectelor necesitã multã atenþie. Am învãþat deja ºi cum decurg licitaþiile pe internet. E greu, dar se poate învãþa ºi meritã pentru cã e î avantajul nostru. R - Cum vã pregãtiþi pentru criza economicã ce se întrevede?
MZ jr. - În primul rând reanalizãm cheltuielile ºi încercãm sã le reducem la strictul necesar. De asemenea, vrem sã diversificãm producþia ºi sã fabricãm mobilier ºi din alte esenþe, pe lângã cea de brad, ºi am început producþia de mobilier combinat cu elemente furniruite, vopsite. Participãm regulat la târguri în þarã ºi în strãinãtate, ºi începem sã oferim produsele direct, fãrã sã mai aºteptãm sã ne descopere clienþii. Oferim ºi producþie de mobilier la comandã direct pentru persoane fizice. Nu avem iluzii, nu facem planuri supraomeneºti, ºtim cã nu va fi uºor, dar ne rugãm lui Dumnezeu sã ne ajute, Îi mulþumim pentru trecut ºi cerem cãlãuzirea Lui în viitor. R - Cum va descurcaþi cu concurenþa? MZ jr.- În ciuda faptului cã sunt multe companii de profil în zonã nu simþim vreun dezavantaj concurenþial. Chiar colaborãm cu mai multe companii. R - Sunteþi implicat in proiecte sociale? MZ jr.. – Desigur, deºi prefer sã vorbesc mai puþin despre acest subiect. Ne-am angajat faþã de o lucrare duhovniceascã cu sprijin financiar pe termen nelimitat. Încercãm sã observãm nevoile ºi suferinþele altora ºi sã ajutãm.
a crescut ºi am reuºit sã formãm o echipã performantã. În prezent tatãl meu este responsabil de organizarea producþiei, iar eu mã ocup de managementul afacerii. R - Cum e sã duci mai departe ºi sã dezvolþi visul tatãlui? MZ jr. - Mulþumesc lui Dumnezeu, tatãl meu încã este sãnãtos ºi se aflã la înãlþimea datoriei sale. Am învãþat mult ºi mai am de învãþat de la el, mai ales în privinþa înþelegerii angajaþilor ºi în comportamentul faþã de ei. De multe ori am auzit de la tata: ’se vede cã nu ai avut ºefi’. Anul viitor tata poate sã se pensioneze, dar sunt convins cã acest lucru va fi doar formal. Totuºi mã gândesc din ce în ce mai mult la faptul cã
publicaþie de informare ROMCOM
7
Start-up
OCHI DESCHIªI LA NIªE
Pe o piaþã deja dezvoltatã, noile afaceri pot avea succes mai ales datoritã niºelor nevãzute ºi neacoperite de cei cu vechime. Iulian Bogdan Popescu a descoperit o asemenea niºã, dupã câþiva ani de bejenie impusã în Italia. Întors acasã cu experienþa italianã a demarat o afacere în domeniul parchetului ºi scãrilor interioare, iar apoi alta, în cu totul alt sector. Interviu cu Iulian Bogdan Popescu, proprietarul companiei MENATWORK din Suceava
Dorin Pantea ROMCOM
R – Cum aþi intrat în afaceri? IBP – Am intrat în afaceri pentru a-mi susþine familia, dar înainte de afaceri a fost momentul Italia. În toamna anului 2000 am plecat în Italia la muncã, sperând la un viitor mai bun, ºi într-adevãr acolo am reuºit sã acumulez ceva resurse, dar nu cât se crede sau se poate visa de aici. În schimb, în timpul petrecut acolo am acumulat o experienþã tehnicã valoroasã în domeniul parchetului. Din primãvara anului 2007 am început o afacere pe aceastã niºã în România. R – Nu vã pare rãu cã v-aþi întors? Cum se dezvoltã afacerea? IBP - Acum pot spune cã alegerea de a mã întoarce în þarã ºi a începe o afacere de comercializare a parchetului, a uºilor ºi scãrilor a fost una câºtigãtoare. Pe lângã comerþul cu parchet ºi produse pentru parchet, am format o echipã de montatori profesioniºti, care la rândul lor au lucrat în Italia în acest domeniu. Nu a fost uºor sã încep ºi sã mã afirm pe o piaþã lipsitã de informaþii tehnice, dar pânã la urmã, cu ajutorul lui Dumnezeu am reuºit. În prezent avem un show room de prezentare a produselor în Suceava. Un al doilea este în amenajare lângã Suceava. Ca o afacere sã zicem suplimentarã, profitând ºi de o conjuncturã fericitã, am deschis ºi un magazin de confecþii bãrbãteºti Camiceria Italiana - în Shopping City 8
IULIAN BOGDAN POPESCU
– s-a nãscut în 12 iulie 1980 – 1994-1998 studiazã la liceul
industrial din Dorohoi, profil electromecanic auto – 1998-2000 Facultatea de Construcþii ºi Arhitecturã Iaºi pe care a abandonat-o, dar unde intenþioneazã sã reia cursurile – cãsãtorit Suceava . În aceasta afacere este implicatã mai mult soþia mea. R – Cum s-a implicat ROMCOM în afacerea dvs? IBP - Când s-a ivit oportunitatea de a deschide magazinul de confecþii bãrbãteºti, am avut nevoie de finanþare, deoarece nu puteam de unul singur sã susþin investiþia de amenajare la standardele la care se gãseºte acum magazinul. Dupã multe tãrãgãnãri din partea a trei bãnci, un prieten mi-a dat un numãr de telefon ºi o alta speranþã: reprezentantul
ROMCOM din Suceava, care a gãsit imediat o soluþie de finanþare. Pot sã spun cã în termen foarte scurt am obþinut creditarea de care aveam atâta nevoie, fiind ºi constrâns de data limitã a inaugurãrii complexului comercial. În prezent pot sã spun cã sunt mulþumit de ceea ce am realizat. R – Ce planuri de viitor aveþi? IBP - Pe viitor intenþionez sã achiziþionez o halã de producþie în care sã pot dezvolta sectorul de parchet design ºi pe cel al producerii de scãri interioare din lemn ºi sã rezolv problema spaþiului de depozitare. R – Se vorbeºte mult despre criza economicã ºi financiarã globalã. Credeþi cã vã va afecta afacerile? IBP - Pãrerea mea e cã aceastã crizã a fost declanºatã artificial ºi cã afecteazã în special marile companii care au contracte cu statul. Afacerile de prestãri servicii vor resimþi mai puþin aceastã crizã, mai ales cele din domeniul meu de activitate. Sunt foarte optimist.
publicaþie de informare ROMCOM
Training
TRAININGUL: UN FACTOR ESENÞIAL PENTRU DEZVOLTAREA COMPANIEI
Obiectivul nostru este sã oferim angajaþilor ºi managerilor companiei dvs. oportunitatea de a creºte în valoare atât individual cât ºi in echipã, printr-un program de training relevant pentru activitatea lor. Programele de training pe care le oferim sunt împãrþite în trei mari categorii: management, marketing ºi vânzãri, ºi team-building. Pentru cã sunt domenii vaste, seminariile de management ºi marketing sunt împãrþite în 5 module specifice. 1. MANAGEMENT Obiectivul seminariilor de management este sã ofere participanþilor imaginea de ansamblu a organizaþiei ºi influenþele reciproce dintre componentele acesteia, sã-i echipeze cu abilitãþi practice ºi instrumentele unei comunicãri ºi organizãri eficiente ºi eficace. Modulele acoperã urmãtoarele tematici: Leadership Management strategic Managementul resurselor umane Managementul timpului Management organizaþional 2. MARKETING & VÂNZÃRI Obiectivul seminariilor de marketing & vânzãri este acela de a oferi participanþilor instrumentele necesare atragerii ºi reþinerii clienþilor, instrumente de vânzare ºi negociere, precum ºi metode practice de relaþionare ºi înþelegere a nevoilor clienþilor. Modulele acoperã urmãtoarele tematici: Tehnici de vânzare Tehnici de negociere Fidelizarea clienþilor Mixul de marketing Statistici ºi cercetare de piaþã 3. TEAM-BUILDING Evenimentele de team-building se organizeazã la cerere, pentru a rãspunde unor nevoi specifice. Obiectivul este de a motiva personalul, de a dezvolta comunicarea în echipã, implicarea ºi dedicarea echipei. Modelul conceput în aceste trei mari arii, încearcã sã acopere întreaga paletã de nevoi care apar în cadrul întreprinderilor mici ºi mijloci dar ºi a companiilor mari. Tematicile propuse sunt organizate ºi gândite pentru fiecare departament în parte în aºa fel încât companiile sã poatã beneficia cât mai bine de sesiunile de training ºi team-bulding. Scopul ROMCOM EMANUEL TRAINING este ca împreunã cu managerii companiilor, sã ajute la dezvoltarea ºi maturizarea companiei pentru a deveni competitivi pe piaþa localã, naþionalã ºi internaþionalã. De asemenea, Uniunea Europeanã vine în întâmpinarea companiilor româneºti cu fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea resurselor umane. Proiectele de training, de consultanþã, cercetãri de piaþã sau team-building pot fi acum finanþate prin aceste fonduri. Circumstanþele economice care au apãrut în anul 2008 încep sã cearnã afacerile. Companiile care au fost ºi sunt gata sã investeascã în dezvoltarea oamenilor ºi în elaborarea unor strategii adecvate vor trece mai uºor hopul economic. Companiile care continuã sã amâne aceastã nevoie realã vor pierde pas cu pas. VREI SÃ INVESTEªTI ÎN ECHIPA TA? Contacteazã-ne telefonic la 0744 515 765 sau prin email la calin.farcau@romcom.ro pentru a identifica împreunã nevoile de training din compania ta ºi posibilitãþile de finanþare cu fonduri de la Uniunea Europeanã.
Cãlin Farcãu ROMCOM EMANUEL TRAINING
ATUNCI CÂND VORBIM DE TRAINING în cadrul companiilor româneºti, majoritatea managerilor recunosc într-un fel sau altul aceastã nevoie, însã din motive precum cel financiar, lipsã de timp sau dificultãþi de organizare ajung sã renunþe în cele din urmã la sesiunile de instruire. Nevoia de training a început sã fie tot mai simþitã în momentul în care România a aderat la Uniunea Europeanã. Concurenþa acerbã, lipsa forþei de muncã ºi noile pieþe de desfacere au obligat companiile româneºti sã se dezvolte de la simple idei de afaceri puse în aplicare în general de un întreprinzãtor împreunã cu familia acestuia, în companii profesioniste care cuprind, aºa cum este normal, departamente pentru management, resurse umane, producþie, marketing ºi vânzãri. În acest context, prin proiectele de training pe care le propune, ROMCOM EMANUEL TRAINING vã oferã posibilitatea sã investiþi în compania dumneavoastrã, sã o dezvoltaþi ºi sã o creºteþi într-un mod profesionist.
publicaþie de informare ROMCOM
9
persolog
ISTORIA MODELULUI DE PERSONALITATE PERSOLOG®
Péter Kulcsár persolog România copia lucruri de succes. Instrumentele lui Geier i-au determinat pe alþi academicieni ºi dezvoltatori sã se lanseze pe piaþã cu imitaþii ºi copii. Acestea, însã, au avut o contribuþie nesemnificativã la dezvoltarea ulterioarã a conþinutului modelului, unele dintre ele având chiar un efect retrograd. În afara gamei oferite de persolog®, mai existã un singur profil autorizat de cãtre Geier (Inscape). Acesta, însã, este una dintre versiunile anterioare ale Profilului DISC, fiind lipsit de cei 40 de ani de cercetare ºi dezvoltare ai Prof. Geier. În colaborare cu Prof. Dorothy Downey, el a revizuit ºi a prelucrat cu multã atenþie modelul. Iatã de ce, în anul 1990, Prof. Geier a pus bazele instituþiei „Geier Learning” unde ºi-a aplicat cu mare succes primele instrumente DISC dezvoltate de curând. Treisprezece ani mai târziu, el a predat licenþele pentru instrumentele nou dezvoltate lui Friedbert Gay, director general al persolog Germania. Modelul de Personalitate elaborat de Geier este folosit în prezent de peste 50 de milioane de oameni în 80 de þãri. Modelul are la bazã cele patru dimensiuni comportamentale DISC. Rezultatele celor mai recente studii (persolog în cooperare cu Universitatea Landau) efectuate asupra unui numãr de 4.300 de subiecþi au fost integrate în versiunea actualã a profilelor persolog®. Aceasta înseamnã cã persolog® deþine cel mai fiabil profil DISC disponibil la ora actualã pe piaþã. În cei trei ani, studiile sau concentrat în mod deosebit asupra semnificaþiei elementelor din chestionar. În acest domeniu, gradul de fidelitate a crescut la un nivel convingãtor de 0,95. Acest al cincilea studiu care evalueazã fidelitatea Profilului de Personalitate persolog® a fãcut ca elementele ºi grupurile de cuvinte deja extrem de sigure sã fie ºi mai precise ca înainte. În acelaºi timp, validitatea modelului a fost analizatã pentru prima datã cu niºte rezultate excelente. Rezultatele finale ale studiului sunt prezentate pe scurt într-un raport academic asupra Profilului de Personalitate persolog®, ce poate fi citit pe pagina noastrã web. Printr-o decizie luatã în comun cu Prof. Geier, persolog Germania a decis sã redenumeascã Modelul DISC. Scopul acestui pas este diferenþierea modelului de multitudinea de produse DISC, unele învechite ºi unele falsificate, care se gãsesc mai ales pe pieþele din China ºi Marea Britanie. Începând cu anul 2008, modelul este disponibil sub numele de Modelul de Personalitate persolog®.
ORICE PERSOANÃ CARE LUCREAZÃ cu Profilul de Personalitate persolog foloseºte modelul DISC. În ziua de azi, este foarte greu sã ne imaginãm dezvoltarea personalitãþii fãrã contribuþia acestui instrument. Succesul sãu de-a lungul anilor ºi nivelul sãu ridicat de aplicabilitate practicã sunt o dovadã clarã în acest sens. Ceea ce nu ºtiu mulþi este cã pãrintele modelului DISC este John G. Geier. Doar ideea care stã la baza modelului a fost împrumutatã din munca de cercetare academicã a Dr. William M. Marston. În lucrarea sa „Emotions of Normal People” („Emoþiile oamenilor normali”, n.tr., New York 1928), Marston a identificat patru tendinþe comportamentale de bazã. El nu a elaborat, însã, nici un Model de Personalitate DISC ca ºi cel pe care îl cunoaºtem noi astãzi – deºi mulþi dintre furnizorii de produse care fac referire la Marston afirmã lucrul acesta. Marston nu a fãcut altceva decât sã aºeze piatra de temelie pentru model. Arhitectul modelului DISC este nimeni altul decât Prof. John. G. Geier. Prof. Geier, cetãþean al SUA, a sesizat potenþialul lucrãrilor lui Marston. Dupã moartea acestuia din urmã în anul 1942, Prof. Geier a cumpãrat moºtenirea de la vãduva lui Marston, acesta fiind momentul de rãscruce care a marcat cu adevãrat începuturile modelului DISC. De atunci ºi pânã astãzi, Prof. Geier deþine drepturile asupra moºtenirii intelectuale a lui Marston. Din acest motiv, doar munca sa de cercetare poate pretinde cã are la bazã teoriile lui Marston. Prof. Geier a transformat opera lui Marston într-un model academic în care au fost integrate multe alte idei. Oamenii gãsesc însã plãcere în a
Obþineþi rezultatele optime la locul de muncã ºi în viaþa personalã cu ajutorul unui Training de Personalitate persolog®!
Vã invitãm sã participaþi la un training deschis (public) sau sã beneficiaþi de un training intern în cadrul companiei dvs, exclusiv pentru angajaþii dvs. Trainingul este destinat acelor oameni care doresc sã-ºi îmbunãtãþeascã competenþele personale ºi sociale. Identificaþi-vã tendinþele comportamentale ºi învãþaþi sã-i recunoaºteþi, sã-i înþelegeþi ºi sã-i acceptaþi mai bine pe cei din jur. Descoperiþi o metodã practicã de a vã dezvolta personalitatea. În urma unui training persolog: Veþi învãþa sã faceþi diferenþa între diferitele tendinþe comportamentale ºi sã le controlaþi; Vã veþi recunoaºte calitãþile ºi slãbiciunile în relaþiile cu ceilalþi; Veþi dezvolta idei ºi strategii pe care le puteþi pune în practicã în viaþa de zi cu zi. Pentru mai multe informaþii despre trainingurile persolog vã rugãm sã ne vontactaþi telefonic la 0749 271 872 sau prin email la peter.kulcsar@persolog.ro
10
publicaþie de informare ROMCOM
PRO FAMILIA
LUPTELE MISIUNII, VICTORIA LUI DUMNEZEU
Anca Suciu PRO FAMILIA
NE BUCURÃM SA Và PUTEM împãrtãºi experienþele trãite la Pro Familia în ultima vreme. În perioada 23-25 Septembrie 2008, Fundaþia Pro Familia a organizat o conferinþã la Valea Drãganului cu tema „Luptele misiunii, Victoria lui Dumnezeu” la care au participat toþi misionarii sprijiniþi prin proiectul „Misiune cu viziune”, împreunã cu soþiile lor. Aceºtia sunt rãspândiþi în Transilvania, Maramureº, Sãcuieni ºi Oltenia, în comunitãþi de români, maghiari ºi rromi. Sunt oameni care ºi-au dedicat viaþa slujirii lui Dumnezeu într-un mod aparte, în zone aride pentru Evanghelie din þara noastrã. Scopul acestei conferinþe a fost de a împãrtãºi experienþele trãite în munca de misiune. Pe parcursul conferinþei am putut descoperi frumuseþea ºi bucuria de pe câmpul de misiune prin prezentãrile fãcute de cãtre misionari, dar ºi luptele, problemele, frustrãrile cu care se confruntã. Atât misionarii, cât ºi ceilalþi participanþi au avut ocazia de a se cunoaºte mai bine, de a se încuraja reciproc, ºi de a crea noi relaþii ºi punþi de legãturã pentru câmpul de misiune. Prin prezentãrile misionarilor am putut cunoaºte oameni care au hotãrât sã-ºi schimbe vieþile, sã vedem schimbãrile din vieþile acestora, beneficiile comunitãþilor slujite de cãtre misionari, precum ºi dedicarea misionarilor în slujire. Am vãzut care este impactul muncii lor asidue în viaþa comunitãþilor în care slujesc (unitãþi de învãþãmânt, comunitãþi defavorizate), dar ºi nevoile ºi provocãrile cu care se confruntã, printre care se numãrã atitudinea ostilã în anumite comunitãþi în care slujesc, lipsa sprijinului financiar sau lucrul cu voluntarii. Delegaþia de la Christliche
Ostmission din Elveþia care a participat la conferinþã a apreciat mult activitatea misionarilor ºi i-a încurajat sã continue proiectele în care sunt implicaþi. În continuare vã prezentãm câteva impresii despre conferinþã: Florin Dan, pastor în zona Beiuº Mulþumesc lui Dumnezeu pentru ocazia pe care am avut-o de a participa împreunã cu soþia la conferinþa organizatã de Pro Familia la Valea Drãganului. Timpul petrecut împreunã cu alþi misionari ºi slujitori ai Domnului din România ºi Elveþia a fost o mare binecuvântare pentru noi. Am fost îmbogãþiþi sufleteºte de experienþele, mãrturiile ºi impresiile prezentate de fraþii noºtri. Organizarea conferinþei a fost excelentã, ne-am bucurat de timpul petrecut împreunã cu ceilalþi dar ºi de naturã. Din punctul meu de vedere a fost o reuºitã ºi mã bucur sã fac parte din echipa Pro Familia. Mircea Pricop, pastor în Maramureº / Ucraina Conferinþa din Valea Drãganului a fost o oprire din mersul în fugã de pe acest pãmânt. Am putut evalua ceea ce trebuie sã facem ºi ceea ce nu trebuie sã facem, dupã spusele Domnului Isus ca sã rãscumpãrãm vremea. ªtim cu cine lucrãm ºi ne-am putut cunoaºte ºi suntem convinºi cã e o lucrare a Domnului prin Duhul Sfânt, cu oameni predaþi în totalitate în mâna Lui. O datã pe an trebuie sã ne
oprim din mersul vieþii cu toþii ºi sã stãm împreunã înaintea lui Dumnezeu. Mulþumesc frumos pentru conferinþã. A fost un mare dar. Ernõ Veres, pastor în Gheorgheni În primul rând ne-am bucurat de buna organizare a conferinþei, am avut un confort bun la hotel ºi o servire minunatã la masã. Faptul cã am mers împreunã soþ ºi soþie a fost pentru noi o altã binecuvântare, odihnã ºi relaxare. Totodatã a fost o bucurie cã ne-am întâlnit cu fraþii ºi prieteni care sunt activi în misiune. Cu aceasta s-a întãrit pãrtãºia frãþeascã. Prezentãrile misionarilor au fost diferite ºi în acelaºi timp interesante. A fost extraordinar sã vedem cum Domnul lucreazã prin misionari atât între copii ºi tineri (ºcoli ºi tabere) cât ºi printre adulþi (botezul a peste 400 de rromi în Dunãre). Deºi nu suntem tineri am fost încurajaþi sã continuãm lucrarea misionarã cu ajutorul Domnului în plantarea bisericilor, evanghelizãri ºi chiar aici în tabãra unde locuim acum între oamenii cu dizabilitãþi fizice ºi psihice. În urma acestei conferinþe putem spune cã am avut harul sã vedem puterea cu care Dumnezeu lucreazã în vieþile oamenilor ºi în ziua de azi, victoriile în câmpul de misiune, dar ºi greutãþile ºi luptele pe care slujitorii lui Dumnezeu le întâmpinã. A fost un timp de pãrtãºie extraordinar, care a contribuit din plin la încurajarea participanþilor la conferinþã.
publicaþie de informare ROMCOM
11
Finanþare
Cauþi finanþare nerambursabilã pentru afacerea ta? Ne apropiem de 100 de proiecte finanþate*. Te aºteptãm ºi pe tine.
www.romcom.ro
* pentru mai multe informaþii legate de proiectele de finanþare din portofoliul ROMCOM vã rugãm sã vizitaþi www.romcom.ro
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Brandstorm
12
publicaþie de informare ROMCOM