Două Mâini
Revista ROMCOM nr. 44 / 09.2008
Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
DOUÃ MÂINI
profituri semnificative. Excelent. Dar sunt ei gata sa ia din profit ºi sã împartã cu alþii? Pentru aceasta este nevoie de mâna care dãruieºte. Aceasta este responsabilitatea socialã, o binecuvântare extraordinarã pe care mulþi întreprinzãtori ROMCOM au experimentat-o deja. Fãrã a face mare agitaþie, ei dau înapoi comunitãþii sprijinind cu generozitate proiecte din þarã ºi din strãinãtate. Motivaþia lor este simplã: „Am fost ajutaþi, este rândul nostru sã ajutãm“. ROMCOM are o experienþã de aproape 20 de ani în care i-a sprijinit pe întreprinzãtori în dezvoltarea unor afaceri de succes. În lunile urmãtoare ROMCOM va începe un proiect nou, prin care le va oferi oamenilor de afaceri ºi persoanelor fizice din România posibilitatea de a sprijini proiecte sociale din þarã ºi strãinãtate. Deja avem un om de afaceri de succes care ne-a luat-o înainte, ºi a promis cã va face o donaþie pentru achiziþia a cinci vaci pentru familii sãrace din Vietnam. Este acesta semnalul cã donatorii din România pot avea un rol important într-o lume în nevoie? Poate România sã devinã o naþiunea donatoare? Vom continua sã vã informãm periodic cu privire la progresele realizate prin revista ROMCOM. Sunt foarte bucuros cã putem face acest pas uriaº ºi vreau sã mulþumesc tuturor cititorilor pentru contribuþiile lor. Dumnezeu poate binecuvânta acest proiect într-un mod foarte special.
Septembrie 2008 / nr. 44
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial...
Douã mâini
pag. 1 Important este sã nu rãmân indiferent pag. 2
Mario Brühlmann ROMCOM
Priveºte în afara cercului tãu
pag. 4
Aventura începutului
pag. 5
MESAJUL CELOR DOUà MÂINI SE împleteºte încã de la început cu principiile de afaceri promovate de ROMCOM. Fiecare întreprinzãtor are douã mâini: o mânã cu care primeºte, ºi o mânã cu care dãruieºte. ªi totuºi, aceastã situaþie nu este valabilã pentru toþi întreprinzãtorii. Mulþi nu îºi înþeleg suficient de bine produsele ºi serviciile pentru a le vinde la un preþ bun. Ei încearcã sã îi momeascã pe clienþi cu preþuri reduse, în loc sã se concentreze pe creºterea valorii produselor. Aceasta nu este o strategie profesionalã, care sã contribuie la succesul pe termen lung. Când aceºti oameni de afaceri trag linia la final de an, descoperã cã au rãmas cu foarte puþin, ºi practic nu au din ce sã dea mai departe. Alþi întreprinzãtori sunt adevãraþi maeºtri ai vânzãrilor. Se bucurã de un succes extraordinar ºi genereazã
Certificare pentru utilizarea profilului persolog® de personalitate
pag. 6 Pasiune pentru oameni pag. 8 De ce un credit ROMCOM? pag. 10 Finanþãri nerambursabile pentru companiile mari pag. 11 Seminarii ROMCOM pentru toamna anului 2008 pag. 12 Rezultate cu PRO LICEE pag. 15
Opinie
IMPORTANT ESTE SÃ NU RÃMÂN INDIFERENT
Interviu cu Florica Cherecheº, director executiv al Asociaþiei Integra România, preºedintele Comisiei sociale a Consiliului Local Oradea
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
RESPONSABILITATEA SOCIALà corporatistã pare la prima vedere o filosofie nouã care ne obligã sã bãgãm mâna în buzunar. La a doua vedere este acelaºi principiu pe care l-am învãþat în copilãrie de a da din ce avem celui de lângã noi care nu are, de a ne împãrtãºi bucuria ºi satisfacþia cu alþii. Surprinzãtor, rezultatul nu este sãrãcia sau diminuarea bucuriei sau a satisfacþiei, ci din contrã. Ce principiu miraculos stã la baza acestui paradox? R – Ca întreprinzãtor, de ce ar trebui sã mã intereseze ºi altceva în afarã de profit? FC – Se spune cã a face bine trebuie sã fie o satisfacþie în sine. Am vrea însã sã ne asigurãm cã pânã ºi cei mai pragmatici manageri de firme înþeleg care sunt beneficiile pe care le-ar obþine dacã ar face mãcar puþin mai mult bine pentru comunitatea în care funcþioneazã. Avantajele pentru companie sunt multiple: creºterea încrederii clienþilor, bunã reputaþie în comunitate si printre partenerii de afaceri, relaþii bune cu autoritãþile, mai multe articole în presã, angajaþi mai motivaþi si mai loiali. Studiile aratã cã implicarea în comunitate este generatoare de profit imediat ºi contribuie la dezvoltarea durabilã a firmei. La nivel european, 70% din consumatori preferã produsele sau serviciile unei companii care este implicatã în rezolvarea unor probleme sociale sau de mediu.
Florica Cherecheº
Aproape jumãtate din consumatori ar fi dispuºi sã plãteascã mai mult pentru produsele sau serviciile unei companii responsabile pe plan social, care ºtie sã facã cunoscut acest lucru. R – Eu, întreprinzãtorul, nu pot rezolva toate problemele pe care le sesizez. În care sã mã implic? FC - Sunt douã abordãri posibile aici: mã implic acolo unde sunt solicitat sau îmi fixez niºte obiective de implicare socialã ºi mã implic numai în acestea. Sigur cã alegerea e influenþatã ºi de sumele pe care le pot pune la dispoziþie. R – Ar fi recomandabil sã-mi fac eu o fundaþie pentru a mã implica social sau sã ajut fundaþiile deja existente? FC - Implicarea socialã ia diverse forme în funcþie de disponibilitatea companiei, de mãrimea ei ºi de puterea ei financiarã ºi trebuie sã fie beneficã ºi firmei într-un fel sau
altul. Amintesc în acest sens implicarea directã prin administrarea unor programe cu impact social, donaþia în bani sau produse pentru acoperirea parþialã sau totalã a costurilor unui proiect iniþiat de cineva, sponsorizarea punctualã a unei acþiuni sau sponsorizarea pe termen lung, donaþia salarialã prin care angajaþii unei firme susþin un program contribuind lunar cu o anumitã sumã din salariul lor, voluntariatul corporatist prin care angajaþii sunt încurajaþi sã participe în mod organizat la programe sociale, crearea unui departament în cadrul companiei care sã se ocupe în special de programe de responsabilitate socialã, înfiinþarea unei fundaþii corporatiste prin care sã se deruleze toate activitãþile de responsabilitate socialã, într-un cadru organizat ºi în funcþie de prioritãþile pe care ºi le-a fixat compania. O opþiune este selectarea unui numãr de ONG-uri cu care firma sã încheie parteneriate prin care sã se angajeze la contribuþii regulate pentru realizarea unor proiecte. Aici e foarte important ca firma sã îºi gãseascã parteneri care sã aibã un sistem de valori apropiat, cu aºteptãri asemãnãtoare. Existã însã ºi iniþiative în care firme relativ mici au ales sã îºi înfiinþeze o fundaþie pentru a realiza proiecte specifice care sunt complementare activitãþii firmei sau care rãspund unor nevoi specifice care nu îºi gãsesc împlinirea prin alte mijloace. În cazul acesta, o fundaþie poate fi ºi un instrument de accesare a altor fonduri care pot completa ceea ce firma mamã a oferit.
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
Un alt mecanism de implicare este marketingul comunitar prin care compania îºi ia angajamentul de a direcþiona cãtre o anumitã cauzã o parte din profitul realizat din vânzarea unui anumit produs sau serviciu pe o perioadã limitatã de timp, menþionatã în timpul campaniei. R – Ar fi recomandabil sã mã implic eu, întreprinzãtor, de unul singur în acþiuni sociale sau sã îmi implic ºi angajaþii? FC – Este mai bine sã îmi implic ºi angajaþii din douã motive: am impact mai mare ºi pot realiza mai multe ºi întãresc spiritul de echipã ºi buna comunicare ºi colaborare dintre angajaþi. Sunt cunoscute cazuri în care angajaþii au iniþiat anumite proiecte ºtiind cã ºi firma se va implica, iar firma a dublat sumele strânse de angajaþi sau a contribuit cu echipamente/materiale proprii pentru realizarea unor obiective etc. În fiecare caz, coeziunea realizatã între angajaþi ºi între angajaþi ºi conducere în timpul implementãrii unui anumit proiect a fost un rezultat care nu a fost planificat în mod special dar care s-a obþinut ºi a dat satisfacþie tuturor participanþilor. Implicarea angajaþilor e beneficã ºi pentru cã promoveazã voluntariatul, îi încurajeazã pe angajaþi sã deschidã ochii la problemele comunitãþii ºi sã se implice activ, iar în modul acesta sperãm ca ºi alþii sã se molipseascã ºi sã îºi ofere serviciile în mod voluntar. R – Care ar trebui sã fie relaþia cu administraþia localã pentru rezolvarea problemelor sociale în care vreau sã mã implic. În general cele douã pãrþi sunt sau la distanþã una de alta sau în conflict, mai rar colaboreazã. FC – Un asemenea parteneriat este foarte benefic pentru cã administraþia localã sesizeazã
probleme pe care nu întotdeauna le poate rezolva prin forþe proprii. Transparenþa este un element cheie în acest parteneriat, iar iniþiativa trebuie sã vinã de la administraþia localã. Personal intenþionez sã provoc sectorul privat din Oradea prin prezentarea unor nevoi concrete ºi sper ca unele firme sã rãspundã afirmativ ºi sã contribuie la rezolvarea lor. Ideal ar fi un parteneriat creat între sectorul privat, administraþia localã, sectorul ONG ºi mass media localã pentru cã acesta ar realiza un flux bun al comunicãrii ºi potenþialul de a rezolva problemele comunitãþii ar fi mult mai mare. A existat în acest sens, în Oradea, o iniþiativã a Fundaþiei Carpatica ºi firmei RoMarketing, susþinutã de Asociaþia Integra România, dar sectorul privat a fost foarte slab reprezentat, undeva s-a greºit în acel proiect ºi consider cã ar trebui reluat. În astfel de parteneriate presa are un rol cheie de diseminare a informaþiei în scopul oferirii de exemple altor firme. De acord? Dacã firma are de câºtigat în urma publicitãþii acþiunilor de implicare comunitarã, cu atât mai bine, va fi încurajatã sã se implice ºi pe viitor. Trebuie sã înþelegem ºi sã acceptãm cã
raþiunea de a exista a unei companii este realizarea de profit, iar acest lucru ar trebui sã se regãseascã ºi în acþiunile comunitare. Un lucru benefic ar fi ºi implicarea unor personalitãþi locale în rezolvarea unor probleme comunitare, aceasta contribuind la a da greutate acþiunii ºi a încuraja mai mulþi sã participe, pe lângã faptul cã ar oferi un exemplu personal. R – Presupunând cã sunt un întreprinzãtor cu inimã mare, cu simþul responsabilitãþii sociale, unde ºi când sã mã opresc cu implicarea? FC – Ar fi bine sã nu te opreºti ci sã continui aceste acþiuni atâta vreme cât funcþioneazã firma. Sau poþi decide sã ai o acþiune pe an/trimestru etc. Important e sã doreºti sã faci asta ºi sã îþi fixezi câteva criterii clare în ceea ce priveºte modul de abordare al problemei, sumele alocate, modul de implicare a personalului, colaboratori etc. E nevoie ºi de multã flexibilitate ºi de evaluarea periodicã a criteriilor pentru cã ele trebuie neapãrat actualizate din când în când în funcþie de experienþa câºtigatã ºi de schimbãrile care apar în societate.
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinie
PRIVEªTE ÎN AFARA CERCULUI TÃU
Interviu cu Bruno Dunkel, COOPEST
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
SUNTEM RESPONSABILI PENTRU CE se întâmplã în afara cercului nostru. Chiar cu o micã implicare poþi face o diferenþã în viaþa cuiva, ºi pânã la urmã în societate. Asta promoveazã cu entuziasm COOPEST. R – Ce este COOPEST ºi ce face în România? BD – COOPEST este o societate de finanþare care susþine companii din þãrile Europei de Est ºi le ajutã sã se dezvolte. Membrii fondatori sunt din Italia, Belgia ºi Polonia. Motivaþia lor este legatã de promovarea valorilor sociale ºi a responsabilitãþii sociale în rândul companiilor. Ca societate de finanþare nu putem susþine terþii, beneficiarii finali, dar putem susþine financiar intermediarii/antreprenorii care au aceleaºi valori ca noi. Din acest punct de vedere suntem încântaþi sã identificãm, în diferite þãri, companii care au aceleaºi valori cu noi. Banii nu sunt singura valoare. În acest sens, interesul nostru în România a fost clar de la început, pentru cã aici existã o viaþã economicã activã, uneori cu un ritm de creºtere surprinzãtor. Aici am identificat ºi susþinem specific întreprinzãtori care nu au acces uºor la finanþare. Accesul la finanþare este restrictiv în multe þãri Est-Europene. COOPEST ºi organizaþiile partenere vor sã le deschidã acestora uºa la finanþare. Ei sunt prioritatea noastrã. R – Cât timp vreþi sã activaþi pe piaþa româneascã? BD – România este prima þarã esteuropeanã în care am venit. Vrem sã rãmânem pânã când valorile economiei sociale vor fi adoptate, acceptate, trãite. R – Cât de asemãnãtor sau de diferit este modul de accesare a
finanþãrii de cãtre micii întreprinzãtori din România ºi Belgia? BD – Economia Belgiei e diferitã de cea româneascã ºi ca dezvoltare dar ºi ca baze ºi mentalitate. Dar chiar ºi aºa, un mic întreprinzãtor are greu acces la finanþare, mai ales dacã e la început. La finanþare pe termen lung nu prea pot visa. În România e totuºi mai greu, de aceea COOPEST se adreseazã în special micilor afaceri, care au nevoie de ajutor pentru a deveni profitabile din punct de vedere economic. R – Nu e cam nebunesc sã începi o afacere? BD – E nevoie de un pic de nebunie pentru a începe o afacere. Peste tot e la fel, ºi în Belgia, ºi în Italia, ºi în România. Dar avem nevoie de aceºti oameni cu un strop de nebunie ºi trebuie sã le oferim condiþiile sã se dezvolte ºi sã-ºi realizeze visele. Dar banii nu sunt suficienþi pentru toatã lumea, aºa cã trebuie sã alegem atent cui dãm aceºti bani. Peste tot gãsim oameni cu vise frumoase, dar vizibilitatea lor nu e suficientã. Acum este o perioadã de boom economic în România, de adaptare la economia europeanã, iar IMM-urile trebuie susþinute, pregãtite pentru viitor ºi dezvoltare. IMM-urile ajutã populaþia sã îºi creascã nivelul de trai. Ajutând IMM-urile, ajutãm o paletã largã din populaþia þãrii. Asta face COOPEST. R – În România foarte mulþi întreprinzãtori ºtiu face bani, dar nu ºtiu investi în nevoi sociale. De ce e atât de important pentru COOPEST acest principiu al responsabilitãþii sociale? BD – Valorile sociale pe care le promovãm învaþã întreprinzãtorii cã banii nu sunt un scop în sine. Sunt importanþi, dar nu cei mai importanþi. Vrem sã îi învãþãm pe oamenii de afaceri sã ia în considerare aspectul uman al afacerii. De exemplu, angajaþii trebuie respectaþi, trebuie sã li se
acorde încredere ºi responsabilitate pentru a avea o cât mai bunã motivaþie în ceea ce fac. Cu aceastã abordare îºi ajutã implicit afacerea. Investiþia în capitalul uman al companiei este foarte importantã pentru COOPEST. ªi asta se poate face în multe moduri. Un întreprinzãtor poate fi motivat de profit pentru a investi în oameni. Dacã vrea profit bun pe termen lung, trebuie sã aibã grijã de angajaþii sãi. Motivându-ºi angajaþii, întreprinzãtorii vor avea produse mai bune, vizibilitate mai bunã, ºi conexiuni cu exteriorul mai bune. R – Au prins întreprinzãtorii români aceastã idee? Dacã a prins-o unul nu cred cã e suficient. Cu o floare nu se face primãvarã. BD – Anul acesta e o floare, dar ea face seminþe care se rãspândesc, iar primãvara viitoare vor fi mai multe flori. Dacã pornim de la ideea „cu o floare nu se face primãvarã”, nu mai facem nimic. Doar ne blazãm. Noi credem puternic în ideile ºi valorile noastre, la fel ca întreprinzãtorii. Pentru a promova aceste idei trebuie sã gãsim oamenii potriviþi care sã ne fie parteneri ºi care sã le promoveze prin afacerea lor. E o acþiune pe termen lung. Orice sãmânþã are nevoie de timp ca sã devinã floare, iar apoi fruct. Poate cã mesajul responsabilitãþii sociale e mai greu de acceptat când sunt atâtea nevoi urgente: viaþa de pe o zi pe alta, familia, ratele la casã... Dar promovarea valorilor sociale te ajutã ca întreprinzãtor sã te integrezi mai bine în societate, sã ai satisfacþii. Promovarea acestor valori implicã familia, prietenii ºi compania în lucruri extraordinare. Cred cã foarte important pentru fiecare întreprinzãtor este sã nu priveascã doar în cercul lui, ci sã-ºi deschidã ochii ºi sã priveascã în afarã, sã vadã unde se poate implica eficient. Evident nu va reuºi singur sã rezolve toate problemele pe care le vede, dar va rezolva câteva.
4
publicaþie de informare ROMCOM
Start-up
AVENTURA ÎNCEPUTULUI
Interviu cu Anca Fonai, managerul atelierului de croitorie AncaSim Monotonia ºi previzibilitatea mobilizeazã unii oameni sã ia decizii surprinzãtoare, care ies din tipare ºi dau o altã turnurã vieþii. Anca Fonai ºi Simona Croitor au intrat în afaceri, deºi la prima vedere nu afacerile pãreau punctul lor forte. ªi totuºi, afacerea lor începe sã creascã. R – De ce ai intrat în aceastã afacere cu specializãrile pe care le ai? AF - Am început afacerea în primul rând pentru cã doream ceva nou ºi a apãrut posibilitatea de a cumpãra atelierul de croitorie la un preþ foarte rezonabil. ªi pentru cã bineînþeles fiecare îºi doreºte propria afacere, nu am ezitat. R – Cum aþi atras primii clienþi? AF - Înainte de a veni noi în acest spaþiu, atelierul funcþiona de 3 ani
aºa cã nu noi am atras primii clienþi. I-am moºtenit cu atelierul ºi a fost bine. Între timp au venit ºi alþii. R – Cum se dezvoltã afacerea voastrã? AF – Noi sperãm cã bine. Acum avem douã croitorese. Între timp am diversificat oferta de servicii. Coasem modele clasice, transformãm piese de îmbrãcãminte în funcþie de noile dimensiuni ale clientelor, iar acum oferim o gamã variatã de modele. Colega mea Simona este designer. A absolvit deja Facultatea de Arte ºi se ocupã de cliente într-un mod profesionist. Ea le oferirã clientelor sugestii în funcþie de linia corpului lor, de tendinþe, modelele ºi culorile care le avantajeazã. R – Cum a intrat ROMCOM în povestea voastrã? AF – Din necesitate. Aveam nevoie de un credit pentru dezvoltarea afacerii, dar nici o
bancã nu era dispusã ca în termenul cel mai scurt sã ofere o anumitã sumã de bani. Pe lângã aceasta dobânzile care sunt la bãnci dezavantajeazã întreprinzãtorii aflaþi la început de drum. ROMCOM a fost în acel moment ºi rãmâne varianta cea mai avantajoasã pentru noi, care suntem cu afacerea la început. R – Ce planuri de viitor aveþi? AF – Încã nu ne-am fãcut mari planuri pe termen lung. Deocamdatã vrem sã ne stabilizãm, încã nu avem nu an de când am intrat în aventura unei afaceri proprii. Acum încercãm sã lansãm o linie de modele specifice atelierului nostru. Bineînþeles vrem ca atelierul sã fie apreciat ºi cunoscut de cât mai multe cliente. 5
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
CERTIFICARE PENTRU UTILIZAREA PROFILULUI PERSOLOG® DE PERSONALITATE
Péter Kulcsár persolog
PRIMUL SEMINAR DE CERTIFICARE pentru utilizarea Profilului persolog de Personalitate va avea loc în perioada 22-24 Octombrie 2008 la Oradea. Seminarul se adreseazã în special trainerilor, consultanþilor, managerilor de resurse umane, directorilor de departamente ºi profesorilor universitari. Seminarul are o duratã de 3 zile, timp în care participanþii pot învãþa bazele teoretice ale produselor Persolog ºi modul de utilizare ºi aplicare a acestora. Astfel trainerii certificaþi pot utiliza materialele Persolog în cadrul seminariilor de afaceri precum ºi la recrutare de personal sau consultanþã în carierã. PROFILUL PERSOLOG DE PERSONALITATE Secretul succesului în viaþa personalã ºi profesionalã presupune sã vã înþelegeþi pe dumneavoastrã înºivã ºi sã-i înþelegeþi pe alþii mai bine ºi sã descoperiþi influenþa comportamentului dumneavoastrã asupra altora. Acest profil este un instrument de învãþare pentru dezvoltarea personalitãþii, care vã ajutã sã înþelegeþi puterea 6
tendinþelor comportamentale ºi sã identificaþi, sã evaluaþi corect ºi sã profitaþi de oportunitãþile ºi posibilitãþile dumneavoastrã. În ziua de astãzi este din ce în ce mai important sã lucrezi cu oamenii. Sarcina dumneavoastrã în calitate de trainer ºi mentor este sã oferiþi sprijin ºi sã luaþi în calcul cerinþele locului de muncã, mai ales în privinþa abilitãþilor sociale ºi interpersonale. În procesul de certificare pentru Profilul persolog de Personalitate cu stilurile comportamentale D, I, S, C, veþi folosi un model cu recunoaºtere internaþionalã. De asemenea, veþi folosi instrumentele ºi produsele noastre specifice de dezvoltare personalã, care vã vor îmbunãtãþi în mod considerabil performanþele în calitate de trainer ºi consultant. GARANÞIA CALITÃÞII NOASTRE Profilul persolog de Personalitate este un model fundamentat ºtiinþific caracterizat de fiabilitate ºi validitate germanã. Acest model este supus unor dezvoltãri ºi evaluãri continue. Prin urmare, veþi lucra în permanenþã cu un model actualizat, dezvoltat de-a lungul timpului. Instrumentele persolog pot fi folosite în diverse þãri, unele dintre ele fiind traduse în 28 de limbi.
Autocunoaºtere de valoare deosebitã Modelul persolog de Personalitate descrie comportamentul uman în funcþie de patru stiluri comportamentale menite sã faciliteze înþelegerea propriilor nevoi ºi a nevoilor altora. Oamenii cu un stil comportamental dominant (D) sunt motivaþi sã rezolve problemele ºi sã obþinã rezultate rapide. Oamenii cu un stil comportamental influent (I) sunt motivaþi sã-i convingã ºi sã-i influenþeze pe alþii. Ei sunt deschiºi ºi îºi exprimã în mod optimist gândurile ºi sentimentele. Oamenii cu un stil comportamental stabil (S) sunt motivaþi sã creeze un mediu previzibil. Ei sunt rãbdãtori ºi ºtiu sã asculte. Oamenii cu un stil comportamental conºtiincios (C) sunt motivaþi sã atingã standarde înalte. Deoarece vor sã evite problemele, ei acordã o importanþã deosebitã preciziei ºi acurateþei. UTILIZAREA METODELOR DE SUCCES Pe lângã exerciþii ºi studii de caz a cãror eficacitate a fost demonstratã în practicã, se folosesc de asemenea munca în echipã, studiile individuale ºi exerciþiile împreunã cu parteneri. Seminarul este completat prin prezentãri scurte ºi reacþii din partea
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
trainerului conþine toate produsele aferente Profilului persolog de Personalitate ºi materiale de marketing, precum broºuri, embleme ºi mostre de oferte. Linie de consultanþã. Dupã instruire, membrii echipei noastre sunt disponibili în continuare pentru orice întrebãri legate de training MODALITÃÞI DE CERTIFICARE PENTRU PROFILUL PERSOLOG DE PERSONALITATE Existã trei modalitãþi de obþinere a certificãrii pentru Profilul persolog de Personalitate: Seminarii deschise. La seminariile noastre deschise puteþi întâlni manageri, directori ºi traineri din diferite sectoare. Astfel, puteþi profita de diversitatea experienþei acestora ºi veþi învãþa împreunã folosirea Modelului persolog de Personalitate. Deoarece numãrul maxim al participanþilor este 15, veþi obþine rezultate optime la training. Seminarii interne. Uneori este mai adecvat sã organizãm un seminar intern, exlusiv pentru persoane din cadrul unei companii. Cu aceste certificãri interne puteþi construi o legãturã cu activitatea de zi cu zi în organizaþia dumneavoastrã. Astfel veþi putea implementa rapid subiectele învãþate în cadrul companiei dumneavoastrã. Certificare individualã. Timpul este întotdeauna o problemã. Din acest motiv puteþi solicita o sesiune de certificare individualã. În cadrul unui training individual veþi profita de atenþia personalã ºi exclusivã a unui master-trainer. Prin urmare, veþi putea obþine certificarea pentru Modelul persolog de Personalitate într-o singurã zi.
vorbitorului ºi a grupului. Un alt aspect important îl reprezintã utilizarea raportului online. CONÞINUTUL SEMINARULUI DE CERTIFICARE Seminarul de certificare se va desfãºura pe o perioadã de 3 zile, ºi va acoperi urmãtoarele teme: Prezentarea Modelului persolog de Personalitate cu ajutorul exerciþiilor ºi studiilor de caz; Fundamentele comportamentului ºi baza academicã a teoriei din spatele modelului; Exerciþii de interpretare la toate nivelurile; Prezentarea materialului de seminar ºi a manualului trainerului; O privire de ansamblu asupra diverselor opþiuni de adaptare a modelului la domenii de aplicare precum vânzãrile, echipele ºi conducerea, precum ºi asupra diferitelor produse disponibile în aceste domenii; Prezentarea variantelor de analizã online ºi a aplicaþiilor acestora; Cunoºtinþe fundamentale de statisticã ºi stadiul cercetãrilor asupra acestui model; Istoricul profilului; Structura ºi planul unui seminar care prezintã Profilul persolog de Personalitate.
O descriere detaliatã a seminarului de trei zile se gãseºte pe internet, la www.persolog.ro AVANTAJELE CERTIFICÃRII Certificarea aduce cu sine avantaje multiple, care includ urmãtoarele: Academia persolog. Odatã cu certificarea dobândiþi accesul la platforma online de învãþare eport 2.0 ºi la Profiluri persolog Online, precum ºi la oferte avansate din partea academiei persolog. Puteþi sã profitaþi de certificarea dumneavoastrã ºi sã vã calificaþi în mod specific în domenii ca recrutare cu EIQ, instruirea echipei, vânzãri, mentorat, leadership, tineri cu personalitate. De asemenea, puteþi sã schimbaþi idei cu trainerii noºtri ºi sã vã extindeþi cunoºtinþele prin seminariile noastre practice. Manuale pentru traineri. Manualele pentru traineri includ trei volume. Volumul I conþine informaþii fundamentale relevante, iar Volumul II conþine exerciþii ºi un exemplu elaborat de seminar. Volumul III conþine un CD cu o prezentare PowerPoint pentru seminarii ºi formulare de lucru în format pdf. Discount special pentru traineri. Trainerii licenþiaþi beneficiazã de un discount pentru produsele achiziþionate de la persolog. Material de marketing. Trusa
CONTACT Peter Kulcsar
Project Manager - persolog Romania
Tel./Fax: 0259 419 878 peter.kulcsar@persolog.ro www.persolog.ro
publicaþie de informare ROMCOM
7
Întreprinzãtori
PASIUNE PENTRU OAMENI
Pentru Jaco du Plessis viaþa se pare cã a început în 1996, când a cunoscut-o pe viitoarea sa soþie, Adriana. Împreunã cu aceasta s-au dedicat copiilor ºi adulþilor cu dizabilitãþi care au nevoie de ajutor, atât prin grãdiniþa Casa Minunatã, cât ºi prin Centrul de protezare ºi ortezare Theranova din Oradea. De origine din Africa de Sud, Jaco du Plessis a reuºit sã ajute prin centrul Theranova peste 1700 de pacienþi din þarã ºi strãinãtate, ºi mai mult, a schimbat atitudinea Ministerului Sãnãtãþii faþã de acest sector.
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – De ce aþi venit în România? JdP – Nu intenþionam sã vin în România. Dar dupã ce am cunoscuto pe Adriana ºi am vizitat-o în România, mi-a fost imposibil sã îi cer sã renunþe la ceea ce fãcea ºi sã vinã cu mine în Africa de Sud. Grãdiniþa Casa Minunatã era la început. Când am vãzut copiii aceia cu diverse deficienþe, care nu aveau proteze sau orteze, mi-a fost clar cã trebuie sã vin eu aici. Cred cã a fost voia lui Dumnezeu sã fac acest pas decisiv. R- Cum a demarat noua afacere, Theranova? JdP – Greu. Nu am venit în România pentru afaceri, iar a doua parte a anilor 90, nu a fost foarte propice afacerilor, în general. Am început în 1999, când am construit garajul din spatele grãdiniþei, în care a funcþionat primul nostru atelier. Atunci am avut parte de vizita unui om de afaceri american, Jim Hanckie. Un om de afaceri de succes, dar mai sãrac decât mulþi oameni de afaceri orãdeni. El ne-a ajutat sã achiziþionãm toate maºinile pentru atelierul de producere a protezelor ºi ortezelor. Relaþia noastrã s-a dezvoltat în timp, iar când am construit actualul sediu ºi atelierele ne-a ajutat din nou. El
de Saab - dar dacã personalul nu e foarte bine calificat, proteza sau orteza pot face rãu. Aºa, având personalul cel mai bine calificat din România, putem reda oamenilor speranþa ºi bucuria. Dacã nu îi dai unui pacient proteza îl condamni sã fie handicapat. Dându-i o protezã bunã, la timp, îi schimbi viaþa. Pacienþii vin la noi în cãrucior sau purtaþi pe braþe ºi pleacã pe picioare, independenþi. R – Constat cã ºtiþi povestea majoritãþii pacienþilor. JdP – Da. Fiecare caz e aparte. Cunoscându-l pot sã-l prezint mai bine sponsorilor noºtri, care pot vedea ce se realizeazã cu banii lor. ªi e extraordinar sã vezi cã prin donaþia fãcutã, ai ajutat un om sã zâmbeascã pentru cã poate umbla, un copil se poate juca, sau o altã persoanã poate sta dreaptã sau poate sã îºi foloseascã mâinile. Mulþi dintre pacienþii noºtri ne trimit scrisori ºi poze în care ne prezintã evoluþia lor. E pur ºi simplu extraordinar sã-i vezi atât de plini de viaþã, pentru cã au fost ajutaþi.
spune des cã nu ºtie lucra cu oameni, dar ºtie face bani ºi are o responsabilitate faþã de cei cu probleme. Acest om deosebit face lucruri minunate în India, Sri Lanka, Uganda, Filipine ºi România. R – Cum s-a dezvoltat Theranova? JdP – Încet, dar bine. În primii ani, am pus un accent foarte mare pe specializarea personalului, nu pe promovarea serviciilor Centrului. Toþi angajaþii noºtri au fost instruiþi în strãinãtate. Maºinile ºi aparatele cu care lucrãm sunt foarte importante – acestea sunt furnizate
8
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
Jaco du Plessis
R – Cum a intrat ROMCOM în povestea dvs? JdP – ROMCOM ne-a ajutat sã ne extindem. Avem pacienþi din întreaga þarã. Din pãcate aceºti oameni nu sunt foarte bine informaþi. Nu cerceteazã, nu cautã informaþii, iar o cãlãtorie în sine e o problemã pentru ei. Aºa am hotãrât sã deschidem centre Theranova în mai multe oraºe importante din þarã, pentru a ajunge mai uºor la pacienþi. Doar cã prin eforturile noastre nu puteam face o asemenea investiþie, iar din 2007, dupã integrarea României în UE, numãrul sponsorilor strãini s-a redus simþitor, în timp ce donaþiile primite din þarã rãmân în continuare la un nivel modest. Aºa am apelat la ROMCOM pentru un credit. Am deschis deja centre Theranova la Baia Mare, Cluj Napoca ºi Timiºoara. Personalul acestora a fost instruit, iar acum urmeazã perioada de acreditare, dupã care vom promova centrele în rândul personalului medical ºi al pacienþilor. În acest domeniu e o distanþã mai mare de la demararea afacerii la obþinerea profitului. De fapt profitul e destul de mic. Pentru fiecare aparat pe care îl producem apelãm la sponsori.
R – Sunt conºtienþi oamenii de afaceri români cã au o responsabilitate socialã? JdP – Unii da, alþii nu. De exemplu, în fiecare an vizitez toate companiile mari din Oradea, care ar putea sã ne ajute. Majoritatea ne spun „reveniþi la anul”. Unii nici nu vor sã mã vadã. Cred cã în parte, atitudinea lor se datoreazã unor fundaþiile ”ºmechere”, care au fãcut praf numele tuturor fundaþiilor umanitare. Dar am descoperit ºi câþiva oameni de afaceri care m-au surprins printr-o responsabilitate socialã ieºitã din comun. Fac bine în ascuns ºi se implicã în rezolvarea problemelor pânã nu mai pot. În general simþul responsabilitãþii sociale corporative nu e foarte dezvoltat în România, ºi nici politica fiscalã nu încurajeazã firmele în aceastã direcþie. Acel 2% e un pas foarte important pentru noi, dar deocamdatã problemele României sunt prea mari pentru ca politicienii sã facã încã un pas... De exemplu Statele Unite oferã avantaje clare pentru stimularea sponsorizãrii, pentru susþinerea ONG umanitare. R – Sunteþi unul dintre susþinãtorii modificãrii legislaþiei româneºti referitoare la proteze ºi orteze. Cum aþi ajuns la Ministerul Sãnãtãþii? JdP – E o poveste interesantã. Ambasadorul Republicii Africa de Sud m-a pus în legãturã cu Jonathan Scheele, la acea vreme delegatul Uniunii Europene la Bucureºti. L-am asigurat de cum am intrat pe uºã cã nu vreau bani, ºi i-am vorbit despre listele de aºteptare de la CNAS pentru o protezã. Atunci erau vreo 27.000 de pacienþi care aºteptau un aparat cu finanþare parþialã de la CNAS. Nu a ºtiut unde sã mã îndrume, dar mi-a fãcut legãtura cu un deputat din Comisia de Sãnãtate.
Aºa am ajuns sã îi cunosc pe deputaþii bihoreni Cornel Popa ºi Valeriu Boieriu, iar apoi pe prefectul de atunci Ilie Bolojan (actualul primar al Oradiei). Ei mi-au facilitat o întâlnire cu ministrul sãnãtãþii Eugen Nicolãescu, în 2006. De atunci, Guvernul a dublat bugetul pentru proteze ºi orteze. Încã nu e suficient, dar s-a fãcut un salt extraordinar de mare. Anul acesta urmeazã sã avem o nouã întâlnire cu ministrul Nicolãescu. Vrem sã completãm lista cu proteze finanþate de Ministerul Sãnãtãþii. Vrem sã fie finanþate câteva tipuri de proteze cu stipulãri clare în ce priveºte componentele. Sperãm cã vom gãsi înþelegerea necesarã pentru ca aparatele sã fie fãcute cu piese de calitate ºi sã fie într-adevãr eficiente.
publicaþie de informare ROMCOM
9
Finanþare
DE CE UN CREDIT ROMCOM?
dobânda nu (mai) spune mult despre costul real al creditului. În acest tumult de mesaje stridente, de promoþii ridicole care mai fac cu ochiul doar celor neiniþiaþi ºi de comisioane tot mai mari, mai numeroase ºi mai inovatoare, ROMCOM rãmâne o oazã de stabilitate ºi transparenþã. Pentru cei dezamãgiþi de sistemul bancar românesc, vestea bunã este cã se pot obþine credite pentru afaceri în doar câteva zile, cu un minim de acte necesare ºi la costuri transparente. ROMCOM oferã ºi în aceastã toamnã credite adresate nevoilor pe termen scurt ºi mediu ale persoanelor juridice. Creditele se preteazã pentru o mare varietate de destinaþii, de la finanþarea nevoilor curente pânã la finanþarea investiþiilor în construcþii, echipamente sau mijloace de transport. Primul pas pentru obþinerea unui astfel de credit este sã contactaþi un consilier de credite de la ROMCOM – fie la birourile ROMCOM, fie telefonic - ºi sã faceþi o prezentare cu privire la proiectul care necesitã finanþare. La acest prim contact, consilierul de credite va încerca sã determine împreunã cu dumneavoastrã care este tipul de credit care vi se potriveºte cel mai bine ºi vã va prezenta toate condiþiile de acordare a creditului, inclusiv un scadenþar ºi o listã cu documentele necesare pentru alcãtuirea dosarului de finanþare. Din acest moment, mingea este în terenul dumneavoastrã - în cel mult trei zile puteþi obþine toate documentele necesare întocmirii cererii de finanþare. De la transmiterea acesteia la ROMCOM ºi pânã la primirea deciziei de aprobare a cererii de finanþare mai este un singur pas care constã în deplasarea consilierului de credite la locul desfãºurãrii activitãþii dumneavoastrã, pentru a identifica faptic ceea ce apare scris în cererea de finanþare cu privire la activitate ºi la garanþia propusã. Termenul scurs între momentul comunicãrii deciziei de finanþare din partea ROMCOM ºi cel al intrãrii sumei solicitate în contul bancar al clientului poate fi de la una la trei zile, în funcþie de locaþia clientului ºi de tipul garanþiei. La ROMCOM este posibil astfel sã obþineþi suma cerutã într-un termen de maxim 57 zile de la depunerea cererii de finanþare, acest termen putând fi redus chiar la 48 de ore în cazul creditelor garantate cu bunuri mobile! În dorinþa de a asigura o desfãºurare cât mai bunã ºi mai facilã a relaþiei cu clienþii pe toatã durata de desfãºurare a creditului, ROMCOM a redus la minim numãrul costurilor pe care le presupun creditele sale. Astfel, în afara dobânzii, ROMCOM percepe doar douã comisioane: cel de acordare, plãtibil la acordarea creditului, ºi cel de rambursare anticipatã, în condiþiile în care apare solicitarea clientului de a rambursa anticipat împrumutul. În afarã de cele prezentate mai sus, singurele costuri presupuse de un credit ROMCOM sunt cele aferente înscrierii ºi asigurãrii garanþiei. ROMCOM solicitã garanþii pentru toate creditele acordate, oferind însã variante pentru acestea în funcþie de posibilitãþile solicitantului. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor diverse ale clienþilor, la ROMCOM ne propunem sã rãmânem flexibili. Dacã este cazul, veþi putea stabili împreunã cu consilierii de credite anumite condiþii speciale legate de planurile de rambursare, astfel încât împrumutul ROMCOM sã fie un sprijin real pentru activitatea dumneavoastrã ºi nu un efort financiar împovãrãtor. Atuul cu care ne mândrim cel mai mult la ROMCOM este relaþia personalã pe care o avem cu clienþii noºtri. În consilierii de credite de la ROMCOM, veþi putea gãsi oricând persoane interesate sã vã cunoascã povestea ºi care sã vã propunã soluþii de finanþare adecvate. Unul dintre scopurile noastre este ca de fiecare datã, clientul sã ni se adreseze ca unor oameni ºi nu neapãrat ca unei instituþii. Echipa ROMCOM vrea sã vã ofere încredere, siguranþã ºi colaborare. Aºa avem toþi de câºtigat.
Dorin Pantea ROMCOM
Într-o societate în care comunicarea este din ce în ce mai facilã, iar companiile pot ajunge tot mai rapid ºi mai direct la consumatorul þintã, bãncile comerciale din România lanseazã campanii agresive de marketing pentru a-ºi asigura cota de piaþã care sã le aducã profitul dorit. Peisajul reclamei de televiziune în mod special s-a îmbogãþit în ultima vreme cu numeroase clipuri publicitare în diverse forme ºi culori, mai mult sau mai puþin inspirate. Aproape orice român care are în casã un televizor a aflat cã existã „cineva” care ºtie exact ce-ºi doreºte el sau cã este o mânã nevãzutã alãturi de care poate „reuºi”. Mai greu pentru bãnci este, se pare, sã transpunã aceste mesaje într-o realitate practicã. Experienþa de zi cu zi ne aratã cã tot mai mulþi clienþi s-au sãturat sã stea la cozi interminabile din pricina unor angajaþi incompetenþi sau prea relaxaþi în timp ce de pe afiºul publicitar le zâmbeºte acelaºi „cineva” care ºtie exact ce-ºi doresc ei. Mai mult, orice persoanã care a avut puþinã tangenþã cu iþele încurcate ale procesului de obþinere a unui credit (ºi nu numai) sa obiºnuit sã întrebe care sunt toate comisioanele ataºate, conºtientã fiind cã
10
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþare
FINANÞÃRI NERAMBURSABILE PENTRU COMPANIILE MARI
maximã de implementare a unui proiect este de trei ani. Valoarea maximã a finanþãrii nerambursabile din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului nu poate depãºi 40% din totalul cheltuielilor eligibile, pentru proiectele care se realizeazã în regiunea Bucureºti-Ilfov ºi 50% din totalul cheltuielilor eligibile, pentru proiectele care se realizeazã în celelalte ºapte regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Nord-Vest, Sud, Sud-Vest, Sud-Est, Vest ºi Centru). CE ACTIVITÃÞI SUNT ELIGIBILE PENTRU FINANÞARE? Întreprinderile mari pot depune cereri de finanþare pentru urmãtoarele activitãþi eligibile: crearea unei noi unitãþi de producþie (fabricã/secþie/instalaþie), excepþie fãcând delocalizarea unor activitãþi similare sau transferul unei capacitãþi de producþie dintr-un stat membru UE; extinderea unei unitãþi existente pentru creºterea capacitãþii de producþie; diversificarea producþiei unei unitãþi existente prin lansarea de noi produse; modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbãri în procesul de producþie a unei unitãþi existente. Pentru a fi eligibili, solicitanþii trebuie sa fie operatori economici înregistraþi legal în România, care au peste 250 de angajaþi sau realizeazã o cifrã de afaceri anualã netã de peste 50 de milioane de euro (sau deþin active totale care depãºesc 43 de milioane de euro) sau sã nu se încadreze în categoria IMM. CE ACTIVITÃÞI NU SUNT ELIGIBILE PENTRU FINANÞARE? Nu este consideratã activitate eligibila achiziþionarea de noi echipamente pentru înlocuirea celor uzate din cadrul unor linii de fabricaþie existente, cu excepþia cazului în care achiziþia de noi echipamente duce la completarea, modernizarea ºi îmbunãtãþirea procesului tehnologic aferent liniei respective. În conformitate cu regulile privitoare la ajutorul de stat, nu se acordã sprijin
financiar pentru operatorii economici ce îºi desfãºoarã activitatea în urmãtoarele sectoare: sectorul pescuitului ºi acvaculturii; sectorul construcþiei de nave; industria carboniferã; industria siderurgicã; sectorul transporturilor; sectorul fibrelor sintetice. ELABORAREA ªI DEPUNEREA PROIECTELOR DE FINANÞARE Perioada de depunere a cererilor de finanþare este 14.07.2008-14.10.2008. Locul de depunere a dosarelor de finanþare este sediul Autoritãþii de Management pentru Programul Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice”, Calea Victoriei nr. 152, sector 1 Bucureºti, Poþi alege sã elaborezi singur documentaþia pentru obþinerea finanþãrii, sau poþi lucra cu un consultant ROMCOM specializat în obþinerea de finanþare nerambursabilã. CE SERVICII ÎÞI OFERIM? Îþi întocmim cererea de finanþare în conformitate cu cerinþele POS-CCE. Te îndrumãm pentru obþinerea rapidã a documentelor, actelor ºi avizelor de care ai nevoie. Te ajutãm sã obþii cofinanþare pentru proiect. Îþi întocmim dosarele de achiziþii ºi te asistãm la implementarea proiectului. Îþi pregãtim cererea de platã, astfel încât sã obþii finanþarea nerambursabilã în cel mai scurt timp. CARE SUNT BENEFICIILE TALE? Obþii finanþarea nerambursabilã în cel mai scurt timp. Lucrezi cu un consultant care are experienþã în obþinerea de finanþare nerambursabilã. Beneficiezi de contactele pe care noi deja le-am stabilit cu instituþiile de finanþare. Reduci la maxim timpul, banii ºi nervii investiþi în pregãtirea ºi implementarea proiectului. Dacã vrei sã obþii o finanþare nerambursabilã, sunã la 0259 479 793 sau scrie-ne la office@romcom.ro pentru a stabili o întâlnire cu un consultant ROMCOM.
Daniel Pop ROMCOM
ÎNTREPRINDERILE MARI POT BENEFICIA de finanþare nerambursabilã prin intermediul Programului Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice”, 2007-2013, Axa Prioritarã 1. Obiectivul general al POS-CCE este creºterea productivitãþii întreprinderilor româneºti, cu asigurarea principiilor dezvoltãrii durabile ºi reducerea decalajelor faþã de productivitatea la nivelul Uniunii Europene, astfel încât România sã atingã, pânã în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivitãþii din UE. Proiectele eligibile în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte vizeazã, în principal, investiþiile productive ºi creºterea competitivitãþii întreprinderilor mari prin construcþia/modernizarea spaþiilor de producþie, achiziþia de noi echipamente, tehnologii ºi know-how, îmbunãtãþirea calitãþii produselor ºi a serviciilor oferite. Valoarea finanþãrii nerambursabile pentru un proiect este de maximum 18,5 milioane RON, iar bugetul alocat acestei cereri de propuneri de proiecte este de 215 milioane RON. Perioada
publicaþie de informare ROMCOM
11
Seminarii ROMCOM
SEMINARII ROMCOM PENTRU TOAMNA ANULUI 2008
Pentru lunile urmãtoare ROMCOM pregãteºte o serie de seminarii care sã contribuie la formarea oamenilor de afaceri români ºi la dezvoltarea companiilor pe care aceºtia le conduc. SEMINAR Metodologia Cercetãrii Statistice DATA 12–13 Septembrie 2008 17–18 Octombrie 2008 LOCAÞIA Oradea, Universitatea Emanuel TRAINER Christian Sartorius, Elveþia Acest seminar prezintã principiile fundamentale ale statisticii economice ºi metodologia cercetãrii statistice. Seminarul acoperã urmãtoarele tematici specifice: scopul cercetãrii statistice; etapele cercetãrii statistice; resursele umane, financiare ºi materiale necesare; observarea statisticã, prelucrarea statisticã; analiza ºi interpretarea rezultatelor. SEMINAR Cum sã creezi ºi sã administrezi un sistem eficient de management DATA 19 - 20 Septembrie 2008 LOCAÞIA Oradea, Universitatea Emanuel TRAINER Eric Hoffmann, Elveþia Seminarul propune dezvoltarea unei gândiri strategice care sã conducã la eficientizarea sistemului de management al companiei. Seminarul pune accent pe urmãtoarele principii: planificarea strategicã; planificarea bugetului; alocarea resurselor companiei; mãsurarea performanþei; evaluarea ºi rãsplãtirea resurselor umane. 12 SEMINAR Certificare persolog DATA 22 - 24 Octombrie 2008 LOCAÞIA Oradea, Hotel Continental TRAINER Friedbert Gay, Germania Modelul persolog® de Personalitate descrie comportamentul uman în funcþie de patru stiluri comportamentale menite sã faciliteze înþelegerea propriilor nevoi ºi a nevoilor altora. Seminarul va cuprinde: prezentarea modelului persolog; fundamentele comportamentului ºi baza academicã a teoriei din spatele modelului; exerciþii de interpretare la toate nivelurile; prezentarea materialului de seminar ºi a manualului trainerului; opþiuni de adaptare a modelului la diverse domenii de aplicare, precum vânzãri, munca de echipã sau leadership; prezentarea variantelor de analizã online ºi a aplicaþiilor acestora; istoricul profilului de personalitate. Christian Sartorius
Managing partner al SERVUS, o companie de consultanþã ºi training din Elveþia, care face parte din Swiss Counsulting Group. Înainte de a se alãtura companiei SERVUS, Chrisitan Sartorius a lucrat ca ºi manager de marketing pentru o companie multinaþionalã elveþianã. Sa alãturat echipei ROMCOM ca ºi trainer ºi consultant asociat în urmã cu 5 ani.
Eric Hoffmann
Preºedinte ºi fondator al Institutului European de Producþie. Are o vastã experienþã în a crea, dezvolta ºi preda instrumente speciale pentru dezvoltarea unui sistem eficient de management al producþiei.
Friedbert Gay
Manager ºi director general al persolog Germania. Instructor ºef pentru toate modelele persolog, a acumulat peste 25 de ani de experienþã în managementul unor companii de dimensiuni medii, în managementul vânzãrilor, în educaþia adulþilor ºi în domeniul instruirii managerilor, pe tema managementului timpului ºi a planificãrii obiectivelor de viaþã. A introdus în Germania Profilul persolog de Personalitate cu dimensiunile comportamentale D, I, S ºi C.
publicaþie de informare ROMCOM
Seminarii ROMCOM
SEMINAR Managementul inovaþiei DATA 21 - 22 Noiembrie 2008 LOCAÞIA Oradea, Universitatea Emanuel TRAINER Pavel Kraus, Elveþia Printre factorii cheie care stau la baza succesului întreprinderilor din Uniunea Europeanã se numãrã capacitatea de inovare. Doar întreprinderile inovatoare se vor menþine în concurenþa durã de pe piaþa europeanã. Seminarul va rãspunde întrebãrilor legate de urmãtoarele teme: ce este inovaþia; cum poþi utiliza inovaþia pentru a-þi diferenþia produsele, serviciile ºi procesele interne; cum rãspunde inovaþia la nevoile pieþei; strategii de inovare: managementului inovãrii; influenþa inovaþiei asupra organizãrii companiei. SEMINAR Leadership DATA 25 - 26 Noiembrie 2008 (Suceava) 28 - 29 Noiembrie 2008 (Bazna) LOCAÞIA Suceava, Bazna TRAINER Mario Brühlmann, Elveþia Seminarul are ca obiectiv principal dezvoltarea calitãþilor de lider ale participanþilor. Seminarul va acoperi urmãtoarele teme specifice: înþelegerea diferenþei dintre conceptul de management ºi cel de leadership; înþelegerea punctelor tari ºi a celor slabe pe baza testului de personalitate DISC; dezvoltarea ºi optimizarea sistemelor de management proprii; dezvoltarea abilitãþilor de manager; transmiterea viziunii ºi obiectivelor la toate nivelele companiei.
Dr. Pavel Kraus
Preºedinte al Swiss Knowledge Management Forum, combinã o carierã în domeniul managementului ºi a marketingului cu experienþã academicã. De-a lungul timpului a condus mai multe cercetãri de piaþã care au contribuit la dezvoltarea de produse noi, inovatoare, în cadrul unor companii multinaþionale precum Hoffmann-La Roche.
Mario Brühlmann
Consultant ºi trainer elveþian, fondator al Swiss Consulting Group. Printre clienþii lui se numãrã atât mici întreprinzãtori, cât ºi companii mari precum Volvo, Canon, Swatch, Alpha sau Sulzer. Totodatã Mario Brühlmann este unul dintre fondatorii ROMCOM, lucrând cu oamenii de afaceri din România încã din 1992.
Vlad Mihuþ
Vlad Mihuþ: consultant ROMCOM cu experienþã în elaborarea de planuri de afaceri, studii de piaþã ºi modele financiare. Vlad Mihuþ a lucrat ca ºi profesor asociat la Universitatea Emanuel pentru modulele de scrierea planului de afaceri. Înainte de a se alãtura echipei ROMCOM în urmã cu 5 ani, a lucrat într-o companie americanã specializatã în fuziuni ºi achiziþii.
SEMINAR Managementul resurselor umane DATA 12 - 13 Decembrie 2008 LOCAÞIA Oradea, Universitatea Emanuel TRAINER Mario Brühlmann, Elveþia Companiile româneºti au început sã înþeleagã tot mai clar cã oamenii potriviþi sunt activul cel mai de preþ al organizaþiei. Seminarul prezintã participanþilor principii de bazã ale unui sistem sãnãtos de management a resurselor umane: rolul ºi funcþiunile managementului resurselor umane; teoriile comportamentului organizaþional; provocãrile managementului contemporan; funcþiile managementului resurselor umane; structura ºi gestionarea eficientã a resurselor umane.
SEMINAR Cum sã scrii un plan de afaceri eficient DATA 22-23 Septembrie LOCAÞIA Galaþi TRAINER Vlad Mihuþ, România Seminarul se adreseazã tinerilor întreprinzãtori care doresc sã aibã un plan de afaceri scris înainte de a se apuca de treabã. Participanþii vor învãþa metodologia de elaborare a unui plan de afaceri eficient, care sã prezinte misiunea companiei, produsele ºi serviciile oferite ºi modul în care acestea rãspund nevoilor pieþei, obiectivele pe termen scurt, mediu ºi lung, strategiile ce vor fi implementate pentru atingerea obiectivelor, bugetul de investiþii ºi proiecþii financiare. 13
publicaþie de informare ROMCOM
Recrutare
COMPANY: ROMCOM INVEST JOB: TOWN: JOB TYPE: BRANCH MANAGER ARAD, CLUJ, SATU MARE, BAIA MARE Full time
CANDIDATE PROFILE University degree (preferably in the economic and/or business administration areas) Minimum 1 year experience in consulting and/or financial services Good knowledge of the financial services industry Good communication and analysis skills Good spoken and written English Good computer skills (MS office applications) Pro-active, creative, analytical, rain-maker, leadership abilities Clean driver's license RESPONSIBILITIES Responsible for set-up and successful launch of local ROMCOM branch Identifies opportunities on the local market for financial services Proposes and implements development strategy for branch Establishes contacts with new clients in the branch area Negotiates consulting contracts with clients in the branch area Represents the company toward third parties in the branch area Maintains relationship and information flow with existing clients in the branch area Manages the branch budget Coordinates the branch activities and distributes tasks to local team Trains and motivates the local team to achieve monthly and annual volume targets and growth objectives Ensures ROMCOM clients receive high quality services BENEFITS The opportunity to work in a growing and dynamic organization Excellent opportunities for personal development Attractive salary package
COMPANY DERSCRIPTION ROMCOM INVEST is the consulting division of the ROMCOM group (www.romcom.com), which has more than 15 years of experience in offering Romanian entrepreneurs development services via financing, training and consulting. ROMCOM INVEST provides consulting services to clients applying for European funds and acts as a broker of financial products.
To apply, please send your resume and a letter of intent to vlad.mihut@romcom.ro, specifying also the name of the branch you are applying to.
14
publicaþie de informare ROMCOM
PRO FAMILIA
REZULTATE CU PRO LICEE
În clasa a IV-a am început sã fac lupte libere. La antrenament am întâlnit mulþi copii care mi-au devenit prieteni. Am învãþat de la ei sã fumez, sã înjur. Ceva mai târziu am început sã mã bat, sã mint, sã fac multe lucruri urâte. O datã cu vârsta, a crescut numãrul prietenilor cu care îmi petreceam timpul prin baruri ºi discoteci, eram foarte bãieþoasã ºi îmi plãcea sã îi fac pe alþii sã le fie fricã de mine. În adolescenþã am cunoscut o familie pe care am vizitat-o aproape 5 ani. Credeam cã este familia potrivitã pentru mine, deºi familia mea era la Cãminul Felix. Am încetat sã mai vorbesc cu pãrinþii mei, sã îi mai respect, le vorbeam urât. Mergeam la ei doar când aveam nevoie de ceva. În tot acest timp, împreunã cu prietena mea din „noua familie” am colindat multe baruri m-am distrat, am fãcut afaceri aºa cum ºtiam eu, am bãut ºi am fumat foarte mult. Dupã 4-5 ani relaþia dintre mine ºi „noua familie” s-a întrerupt. Asta m-a afectat foarte mult. Am devenit foarte irascibilã, mã enervam din orice, nu mã puteam controla deloc. Mi-a fost foarte greu. Toatã durerea mea si amãrãciunea pe care le aveam în suflet le-am înecat cu alcool ºi am devenit depresivã. Dupã o perioadã cu abuz de alcool ºi tutun, ºi depresie prelungitã într-o noapte am avut palpitaþii ºi am crezut cã voi muri. Frica mea nu era ce se întâmplã dacã mor, ci dacã nu am sã mai vãd aceea “nouã familie” niciodatã. În acea perioadã grea pentru mine, în orar au fost introduse niºte ore în cadrul cãrora se discutau teme psihoeducaþionale susþinute de Anca Suciu de la fundaþia Pro Familia, din Oradea. Primele teme au fost despre droguri, tutun ºi alcool. Anca venea în fiecare marþi ºi ne vorbea despre aceste teme foarte folositoare pentru noi ºi viaþa noastrã. Discuþiile avute la orã împreunã cu Anca m-au pus pe gânduri ºi m-au fãcut sã mã gândesc cã mã regãsesc în aproape tot ce spune, deºi toate erau rele ºi nefolositoare pentru viaþa ºi sãnãtatea mea.
Anca Suciu PRO FAMILIA
LA FINALUL VACANÞEI DE VARÃ, înainte de începerea noului an ºcolar, am evaluat Proiectul Pro Licee. Acesta a fost binevenit în cadrul liceelor din Oradea în care am fost implicaþi. Scopul proiectului este diseminarea principiilor creºtine în rândul liceenilor, într-o perioadã în care ascultã mai degrabã de anturaj ºi de strãini decât de familie. Pe parcursul orelor de dirigenþie abordãm problemele specifice vârstei, dar ºi probleme cu care se vor confrunta mai târziu în viaþã, le prezentãm principiile creºtine ºi soluþii bazate pe acestea. În urma seminarilor susþinute în licee, elevii au devenit mai precauþi ºi mai responsabili cu privire la viaþa lor, la relaþiile în care se implicã, dar ºi la modul în care se raporteazã la vicii. Unii dintre elevi au hotãrât sã îºi schimbe viaþa în mod radical. Iby este o elevã în clasa a XI-a, la Grupului ªcolar Andrei ªaguna care ne spune despre impactul acestui proiect în viaþa ei. „Mã numesc Farkas Ibolya, am 18 ani ºi în câteva rânduri aº vrea sã vã vorbesc despre mine ºi transformãrile petrecute în viaþa mea, în ultima vreme. M-am nãscut în anul 1990. Pânã la 2 ani ºi jumãtate am stat la un leagãn de copii, dupã care am fost transferatã la Cãminul Felix, unde am primit o nouã familie cu mulþi fraþi ºi multe surori.
Îmi plãceau orele cu Anca ºi abia aºteptam sã vina ziua de marþi ca sã ne putem discuta cu ea. Într-o duminicã am mers la Biserica Emanuel unde am întâlnit-o ºi pe doamna Anca. În acele momente mi-a venit în minte cã numai Dumnezeu mi-a scos-o în cale. Apoi am început sã ne întâlnim mai ºi ea mi-a vorbit despre Dumnezeu ºi dragostea Lui, m-a invitat ºi la Clubul Generaþia +, unde am auzit foarte multe vorbinduse despre Dumnezeu. Dupã toate acestea, m-am hotãrât sã nu mai beau, sã nu mai fumez, sã renunþ la o parte dintre prietenii cu care mã degradam. De câte ori am mers la fundaþie vorbeam despre problemele cu care mã confrunt si despre alternativa pe care o are Dumnezeu pentru mine. M-a îndemnat sã citesc Biblia ºi sã mã rog. M-am bucurat aºa de mult când am vãzut cã Domnul mi-a ascultat rugãciunile mele, ºi am continuat sã mã rog ºi sã îi cer Domnului ºi mai multe ºi am vãzut cã El m-a ascultat. Atunci mi-am dat seama cã fãrã Dumnezeu nimic nu este posibil în aceastã viaþã. Dupã toate acestea am simþit cã mi-am umplut inima de lucruri frumoase ºi am avut multe exemple bune în jurul meu. Mã bucur mult sã pot spune cã datoritã acestor ore avute din partea fundaþiei Pro Familia în cadrul liceului nostru, prin doamna Anca Suciu, am ajuns sã privesc viaþa aceasta total diferit ºi am putut învãþa foarte multe lucruri bune chiar mi-am schimbat propriul meu ghid în aceastã viaþa. De-acum înainte sunt cu totul un alt om.” Pentru noul an ºcolar, Fundaþia Pro Familia va continua programul în licee pentru a preveni tinerii cu privire la riscurile la care se expun dacã iau decizii greºite ºi pentru a le transmite speranþa ºi alternativa creºtinã.
publicaþie de informare ROMCOM
15
Finanþare
Finanþãm afacerea ta. Credite ºi fonduri europene.
www.romcom.ro
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Brandstorm
16
publicaþie de informare ROMCOM
DOUÃ MÂINI
profituri semnificative. Excelent. Dar sunt ei gata sa ia din profit ºi sã împartã cu alþii? Pentru aceasta este nevoie de mâna care dãruieºte. Aceasta este responsabilitatea socialã, o binecuvântare extraordinarã pe care mulþi întreprinzãtori ROMCOM au experimentat-o deja. Fãrã a face mare agitaþie, ei dau înapoi comunitãþii sprijinind cu generozitate proiecte din þarã ºi din strãinãtate. Motivaþia lor este simplã: „Am fost ajutaþi, este rândul nostru sã ajutãm“. ROMCOM are o experienþã de aproape 20 de ani în care i-a sprijinit pe întreprinzãtori în dezvoltarea unor afaceri de succes. În lunile urmãtoare ROMCOM va începe un proiect nou, prin care le va oferi oamenilor de afaceri ºi persoanelor fizice din România posibilitatea de a sprijini proiecte sociale din þarã ºi strãinãtate. Deja avem un om de afaceri de succes care ne-a luat-o înainte, ºi a promis cã va face o donaþie pentru achiziþia a cinci vaci pentru familii sãrace din Vietnam. Este acesta semnalul cã donatorii din România pot avea un rol important într-o lume în nevoie? Poate România sã devinã o naþiunea donatoare? Vom continua sã vã informãm periodic cu privire la progresele realizate prin revista ROMCOM. Sunt foarte bucuros cã putem face acest pas uriaº ºi vreau sã mulþumesc tuturor cititorilor pentru contribuþiile lor. Dumnezeu poate binecuvânta acest proiect într-un mod foarte special.
Septembrie 2008 / nr. 44
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial...
Douã mâini
pag. 1 Important este sã nu rãmân indiferent pag. 2
Mario Brühlmann ROMCOM
Priveºte în afara cercului tãu
pag. 4
Aventura începutului
pag. 5
MESAJUL CELOR DOUà MÂINI SE împleteºte încã de la început cu principiile de afaceri promovate de ROMCOM. Fiecare întreprinzãtor are douã mâini: o mânã cu care primeºte, ºi o mânã cu care dãruieºte. ªi totuºi, aceastã situaþie nu este valabilã pentru toþi întreprinzãtorii. Mulþi nu îºi înþeleg suficient de bine produsele ºi serviciile pentru a le vinde la un preþ bun. Ei încearcã sã îi momeascã pe clienþi cu preþuri reduse, în loc sã se concentreze pe creºterea valorii produselor. Aceasta nu este o strategie profesionalã, care sã contribuie la succesul pe termen lung. Când aceºti oameni de afaceri trag linia la final de an, descoperã cã au rãmas cu foarte puþin, ºi practic nu au din ce sã dea mai departe. Alþi întreprinzãtori sunt adevãraþi maeºtri ai vânzãrilor. Se bucurã de un succes extraordinar ºi genereazã
Certificare pentru utilizarea profilului persolog® de personalitate
pag. 6 Pasiune pentru oameni pag. 8 De ce un credit ROMCOM? pag. 10 Finanþãri nerambursabile pentru companiile mari pag. 11 Seminarii ROMCOM pentru toamna anului 2008 pag. 12 Rezultate cu PRO LICEE pag. 15
Opinie
IMPORTANT ESTE SÃ NU RÃMÂN INDIFERENT
Interviu cu Florica Cherecheº, director executiv al Asociaþiei Integra România, preºedintele Comisiei sociale a Consiliului Local Oradea
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
RESPONSABILITATEA SOCIALà corporatistã pare la prima vedere o filosofie nouã care ne obligã sã bãgãm mâna în buzunar. La a doua vedere este acelaºi principiu pe care l-am învãþat în copilãrie de a da din ce avem celui de lângã noi care nu are, de a ne împãrtãºi bucuria ºi satisfacþia cu alþii. Surprinzãtor, rezultatul nu este sãrãcia sau diminuarea bucuriei sau a satisfacþiei, ci din contrã. Ce principiu miraculos stã la baza acestui paradox? R – Ca întreprinzãtor, de ce ar trebui sã mã intereseze ºi altceva în afarã de profit? FC – Se spune cã a face bine trebuie sã fie o satisfacþie în sine. Am vrea însã sã ne asigurãm cã pânã ºi cei mai pragmatici manageri de firme înþeleg care sunt beneficiile pe care le-ar obþine dacã ar face mãcar puþin mai mult bine pentru comunitatea în care funcþioneazã. Avantajele pentru companie sunt multiple: creºterea încrederii clienþilor, bunã reputaþie în comunitate si printre partenerii de afaceri, relaþii bune cu autoritãþile, mai multe articole în presã, angajaþi mai motivaþi si mai loiali. Studiile aratã cã implicarea în comunitate este generatoare de profit imediat ºi contribuie la dezvoltarea durabilã a firmei. La nivel european, 70% din consumatori preferã produsele sau serviciile unei companii care este implicatã în rezolvarea unor probleme sociale sau de mediu.
Florica Cherecheº
Aproape jumãtate din consumatori ar fi dispuºi sã plãteascã mai mult pentru produsele sau serviciile unei companii responsabile pe plan social, care ºtie sã facã cunoscut acest lucru. R – Eu, întreprinzãtorul, nu pot rezolva toate problemele pe care le sesizez. În care sã mã implic? FC - Sunt douã abordãri posibile aici: mã implic acolo unde sunt solicitat sau îmi fixez niºte obiective de implicare socialã ºi mã implic numai în acestea. Sigur cã alegerea e influenþatã ºi de sumele pe care le pot pune la dispoziþie. R – Ar fi recomandabil sã-mi fac eu o fundaþie pentru a mã implica social sau sã ajut fundaþiile deja existente? FC - Implicarea socialã ia diverse forme în funcþie de disponibilitatea companiei, de mãrimea ei ºi de puterea ei financiarã ºi trebuie sã fie beneficã ºi firmei într-un fel sau
altul. Amintesc în acest sens implicarea directã prin administrarea unor programe cu impact social, donaþia în bani sau produse pentru acoperirea parþialã sau totalã a costurilor unui proiect iniþiat de cineva, sponsorizarea punctualã a unei acþiuni sau sponsorizarea pe termen lung, donaþia salarialã prin care angajaþii unei firme susþin un program contribuind lunar cu o anumitã sumã din salariul lor, voluntariatul corporatist prin care angajaþii sunt încurajaþi sã participe în mod organizat la programe sociale, crearea unui departament în cadrul companiei care sã se ocupe în special de programe de responsabilitate socialã, înfiinþarea unei fundaþii corporatiste prin care sã se deruleze toate activitãþile de responsabilitate socialã, într-un cadru organizat ºi în funcþie de prioritãþile pe care ºi le-a fixat compania. O opþiune este selectarea unui numãr de ONG-uri cu care firma sã încheie parteneriate prin care sã se angajeze la contribuþii regulate pentru realizarea unor proiecte. Aici e foarte important ca firma sã îºi gãseascã parteneri care sã aibã un sistem de valori apropiat, cu aºteptãri asemãnãtoare. Existã însã ºi iniþiative în care firme relativ mici au ales sã îºi înfiinþeze o fundaþie pentru a realiza proiecte specifice care sunt complementare activitãþii firmei sau care rãspund unor nevoi specifice care nu îºi gãsesc împlinirea prin alte mijloace. În cazul acesta, o fundaþie poate fi ºi un instrument de accesare a altor fonduri care pot completa ceea ce firma mamã a oferit.
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
Un alt mecanism de implicare este marketingul comunitar prin care compania îºi ia angajamentul de a direcþiona cãtre o anumitã cauzã o parte din profitul realizat din vânzarea unui anumit produs sau serviciu pe o perioadã limitatã de timp, menþionatã în timpul campaniei. R – Ar fi recomandabil sã mã implic eu, întreprinzãtor, de unul singur în acþiuni sociale sau sã îmi implic ºi angajaþii? FC – Este mai bine sã îmi implic ºi angajaþii din douã motive: am impact mai mare ºi pot realiza mai multe ºi întãresc spiritul de echipã ºi buna comunicare ºi colaborare dintre angajaþi. Sunt cunoscute cazuri în care angajaþii au iniþiat anumite proiecte ºtiind cã ºi firma se va implica, iar firma a dublat sumele strânse de angajaþi sau a contribuit cu echipamente/materiale proprii pentru realizarea unor obiective etc. În fiecare caz, coeziunea realizatã între angajaþi ºi între angajaþi ºi conducere în timpul implementãrii unui anumit proiect a fost un rezultat care nu a fost planificat în mod special dar care s-a obþinut ºi a dat satisfacþie tuturor participanþilor. Implicarea angajaþilor e beneficã ºi pentru cã promoveazã voluntariatul, îi încurajeazã pe angajaþi sã deschidã ochii la problemele comunitãþii ºi sã se implice activ, iar în modul acesta sperãm ca ºi alþii sã se molipseascã ºi sã îºi ofere serviciile în mod voluntar. R – Care ar trebui sã fie relaþia cu administraþia localã pentru rezolvarea problemelor sociale în care vreau sã mã implic. În general cele douã pãrþi sunt sau la distanþã una de alta sau în conflict, mai rar colaboreazã. FC – Un asemenea parteneriat este foarte benefic pentru cã administraþia localã sesizeazã
probleme pe care nu întotdeauna le poate rezolva prin forþe proprii. Transparenþa este un element cheie în acest parteneriat, iar iniþiativa trebuie sã vinã de la administraþia localã. Personal intenþionez sã provoc sectorul privat din Oradea prin prezentarea unor nevoi concrete ºi sper ca unele firme sã rãspundã afirmativ ºi sã contribuie la rezolvarea lor. Ideal ar fi un parteneriat creat între sectorul privat, administraþia localã, sectorul ONG ºi mass media localã pentru cã acesta ar realiza un flux bun al comunicãrii ºi potenþialul de a rezolva problemele comunitãþii ar fi mult mai mare. A existat în acest sens, în Oradea, o iniþiativã a Fundaþiei Carpatica ºi firmei RoMarketing, susþinutã de Asociaþia Integra România, dar sectorul privat a fost foarte slab reprezentat, undeva s-a greºit în acel proiect ºi consider cã ar trebui reluat. În astfel de parteneriate presa are un rol cheie de diseminare a informaþiei în scopul oferirii de exemple altor firme. De acord? Dacã firma are de câºtigat în urma publicitãþii acþiunilor de implicare comunitarã, cu atât mai bine, va fi încurajatã sã se implice ºi pe viitor. Trebuie sã înþelegem ºi sã acceptãm cã
raþiunea de a exista a unei companii este realizarea de profit, iar acest lucru ar trebui sã se regãseascã ºi în acþiunile comunitare. Un lucru benefic ar fi ºi implicarea unor personalitãþi locale în rezolvarea unor probleme comunitare, aceasta contribuind la a da greutate acþiunii ºi a încuraja mai mulþi sã participe, pe lângã faptul cã ar oferi un exemplu personal. R – Presupunând cã sunt un întreprinzãtor cu inimã mare, cu simþul responsabilitãþii sociale, unde ºi când sã mã opresc cu implicarea? FC – Ar fi bine sã nu te opreºti ci sã continui aceste acþiuni atâta vreme cât funcþioneazã firma. Sau poþi decide sã ai o acþiune pe an/trimestru etc. Important e sã doreºti sã faci asta ºi sã îþi fixezi câteva criterii clare în ceea ce priveºte modul de abordare al problemei, sumele alocate, modul de implicare a personalului, colaboratori etc. E nevoie ºi de multã flexibilitate ºi de evaluarea periodicã a criteriilor pentru cã ele trebuie neapãrat actualizate din când în când în funcþie de experienþa câºtigatã ºi de schimbãrile care apar în societate.
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinie
PRIVEªTE ÎN AFARA CERCULUI TÃU
Interviu cu Bruno Dunkel, COOPEST
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
SUNTEM RESPONSABILI PENTRU CE se întâmplã în afara cercului nostru. Chiar cu o micã implicare poþi face o diferenþã în viaþa cuiva, ºi pânã la urmã în societate. Asta promoveazã cu entuziasm COOPEST. R – Ce este COOPEST ºi ce face în România? BD – COOPEST este o societate de finanþare care susþine companii din þãrile Europei de Est ºi le ajutã sã se dezvolte. Membrii fondatori sunt din Italia, Belgia ºi Polonia. Motivaþia lor este legatã de promovarea valorilor sociale ºi a responsabilitãþii sociale în rândul companiilor. Ca societate de finanþare nu putem susþine terþii, beneficiarii finali, dar putem susþine financiar intermediarii/antreprenorii care au aceleaºi valori ca noi. Din acest punct de vedere suntem încântaþi sã identificãm, în diferite þãri, companii care au aceleaºi valori cu noi. Banii nu sunt singura valoare. În acest sens, interesul nostru în România a fost clar de la început, pentru cã aici existã o viaþã economicã activã, uneori cu un ritm de creºtere surprinzãtor. Aici am identificat ºi susþinem specific întreprinzãtori care nu au acces uºor la finanþare. Accesul la finanþare este restrictiv în multe þãri Est-Europene. COOPEST ºi organizaþiile partenere vor sã le deschidã acestora uºa la finanþare. Ei sunt prioritatea noastrã. R – Cât timp vreþi sã activaþi pe piaþa româneascã? BD – România este prima þarã esteuropeanã în care am venit. Vrem sã rãmânem pânã când valorile economiei sociale vor fi adoptate, acceptate, trãite. R – Cât de asemãnãtor sau de diferit este modul de accesare a
finanþãrii de cãtre micii întreprinzãtori din România ºi Belgia? BD – Economia Belgiei e diferitã de cea româneascã ºi ca dezvoltare dar ºi ca baze ºi mentalitate. Dar chiar ºi aºa, un mic întreprinzãtor are greu acces la finanþare, mai ales dacã e la început. La finanþare pe termen lung nu prea pot visa. În România e totuºi mai greu, de aceea COOPEST se adreseazã în special micilor afaceri, care au nevoie de ajutor pentru a deveni profitabile din punct de vedere economic. R – Nu e cam nebunesc sã începi o afacere? BD – E nevoie de un pic de nebunie pentru a începe o afacere. Peste tot e la fel, ºi în Belgia, ºi în Italia, ºi în România. Dar avem nevoie de aceºti oameni cu un strop de nebunie ºi trebuie sã le oferim condiþiile sã se dezvolte ºi sã-ºi realizeze visele. Dar banii nu sunt suficienþi pentru toatã lumea, aºa cã trebuie sã alegem atent cui dãm aceºti bani. Peste tot gãsim oameni cu vise frumoase, dar vizibilitatea lor nu e suficientã. Acum este o perioadã de boom economic în România, de adaptare la economia europeanã, iar IMM-urile trebuie susþinute, pregãtite pentru viitor ºi dezvoltare. IMM-urile ajutã populaþia sã îºi creascã nivelul de trai. Ajutând IMM-urile, ajutãm o paletã largã din populaþia þãrii. Asta face COOPEST. R – În România foarte mulþi întreprinzãtori ºtiu face bani, dar nu ºtiu investi în nevoi sociale. De ce e atât de important pentru COOPEST acest principiu al responsabilitãþii sociale? BD – Valorile sociale pe care le promovãm învaþã întreprinzãtorii cã banii nu sunt un scop în sine. Sunt importanþi, dar nu cei mai importanþi. Vrem sã îi învãþãm pe oamenii de afaceri sã ia în considerare aspectul uman al afacerii. De exemplu, angajaþii trebuie respectaþi, trebuie sã li se
acorde încredere ºi responsabilitate pentru a avea o cât mai bunã motivaþie în ceea ce fac. Cu aceastã abordare îºi ajutã implicit afacerea. Investiþia în capitalul uman al companiei este foarte importantã pentru COOPEST. ªi asta se poate face în multe moduri. Un întreprinzãtor poate fi motivat de profit pentru a investi în oameni. Dacã vrea profit bun pe termen lung, trebuie sã aibã grijã de angajaþii sãi. Motivându-ºi angajaþii, întreprinzãtorii vor avea produse mai bune, vizibilitate mai bunã, ºi conexiuni cu exteriorul mai bune. R – Au prins întreprinzãtorii români aceastã idee? Dacã a prins-o unul nu cred cã e suficient. Cu o floare nu se face primãvarã. BD – Anul acesta e o floare, dar ea face seminþe care se rãspândesc, iar primãvara viitoare vor fi mai multe flori. Dacã pornim de la ideea „cu o floare nu se face primãvarã”, nu mai facem nimic. Doar ne blazãm. Noi credem puternic în ideile ºi valorile noastre, la fel ca întreprinzãtorii. Pentru a promova aceste idei trebuie sã gãsim oamenii potriviþi care sã ne fie parteneri ºi care sã le promoveze prin afacerea lor. E o acþiune pe termen lung. Orice sãmânþã are nevoie de timp ca sã devinã floare, iar apoi fruct. Poate cã mesajul responsabilitãþii sociale e mai greu de acceptat când sunt atâtea nevoi urgente: viaþa de pe o zi pe alta, familia, ratele la casã... Dar promovarea valorilor sociale te ajutã ca întreprinzãtor sã te integrezi mai bine în societate, sã ai satisfacþii. Promovarea acestor valori implicã familia, prietenii ºi compania în lucruri extraordinare. Cred cã foarte important pentru fiecare întreprinzãtor este sã nu priveascã doar în cercul lui, ci sã-ºi deschidã ochii ºi sã priveascã în afarã, sã vadã unde se poate implica eficient. Evident nu va reuºi singur sã rezolve toate problemele pe care le vede, dar va rezolva câteva.
4
publicaþie de informare ROMCOM
Start-up
AVENTURA ÎNCEPUTULUI
Interviu cu Anca Fonai, managerul atelierului de croitorie AncaSim Monotonia ºi previzibilitatea mobilizeazã unii oameni sã ia decizii surprinzãtoare, care ies din tipare ºi dau o altã turnurã vieþii. Anca Fonai ºi Simona Croitor au intrat în afaceri, deºi la prima vedere nu afacerile pãreau punctul lor forte. ªi totuºi, afacerea lor începe sã creascã. R – De ce ai intrat în aceastã afacere cu specializãrile pe care le ai? AF - Am început afacerea în primul rând pentru cã doream ceva nou ºi a apãrut posibilitatea de a cumpãra atelierul de croitorie la un preþ foarte rezonabil. ªi pentru cã bineînþeles fiecare îºi doreºte propria afacere, nu am ezitat. R – Cum aþi atras primii clienþi? AF - Înainte de a veni noi în acest spaþiu, atelierul funcþiona de 3 ani
aºa cã nu noi am atras primii clienþi. I-am moºtenit cu atelierul ºi a fost bine. Între timp au venit ºi alþii. R – Cum se dezvoltã afacerea voastrã? AF – Noi sperãm cã bine. Acum avem douã croitorese. Între timp am diversificat oferta de servicii. Coasem modele clasice, transformãm piese de îmbrãcãminte în funcþie de noile dimensiuni ale clientelor, iar acum oferim o gamã variatã de modele. Colega mea Simona este designer. A absolvit deja Facultatea de Arte ºi se ocupã de cliente într-un mod profesionist. Ea le oferirã clientelor sugestii în funcþie de linia corpului lor, de tendinþe, modelele ºi culorile care le avantajeazã. R – Cum a intrat ROMCOM în povestea voastrã? AF – Din necesitate. Aveam nevoie de un credit pentru dezvoltarea afacerii, dar nici o
bancã nu era dispusã ca în termenul cel mai scurt sã ofere o anumitã sumã de bani. Pe lângã aceasta dobânzile care sunt la bãnci dezavantajeazã întreprinzãtorii aflaþi la început de drum. ROMCOM a fost în acel moment ºi rãmâne varianta cea mai avantajoasã pentru noi, care suntem cu afacerea la început. R – Ce planuri de viitor aveþi? AF – Încã nu ne-am fãcut mari planuri pe termen lung. Deocamdatã vrem sã ne stabilizãm, încã nu avem nu an de când am intrat în aventura unei afaceri proprii. Acum încercãm sã lansãm o linie de modele specifice atelierului nostru. Bineînþeles vrem ca atelierul sã fie apreciat ºi cunoscut de cât mai multe cliente. 5
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
CERTIFICARE PENTRU UTILIZAREA PROFILULUI PERSOLOG® DE PERSONALITATE
Péter Kulcsár persolog
PRIMUL SEMINAR DE CERTIFICARE pentru utilizarea Profilului persolog de Personalitate va avea loc în perioada 22-24 Octombrie 2008 la Oradea. Seminarul se adreseazã în special trainerilor, consultanþilor, managerilor de resurse umane, directorilor de departamente ºi profesorilor universitari. Seminarul are o duratã de 3 zile, timp în care participanþii pot învãþa bazele teoretice ale produselor Persolog ºi modul de utilizare ºi aplicare a acestora. Astfel trainerii certificaþi pot utiliza materialele Persolog în cadrul seminariilor de afaceri precum ºi la recrutare de personal sau consultanþã în carierã. PROFILUL PERSOLOG DE PERSONALITATE Secretul succesului în viaþa personalã ºi profesionalã presupune sã vã înþelegeþi pe dumneavoastrã înºivã ºi sã-i înþelegeþi pe alþii mai bine ºi sã descoperiþi influenþa comportamentului dumneavoastrã asupra altora. Acest profil este un instrument de învãþare pentru dezvoltarea personalitãþii, care vã ajutã sã înþelegeþi puterea 6
tendinþelor comportamentale ºi sã identificaþi, sã evaluaþi corect ºi sã profitaþi de oportunitãþile ºi posibilitãþile dumneavoastrã. În ziua de astãzi este din ce în ce mai important sã lucrezi cu oamenii. Sarcina dumneavoastrã în calitate de trainer ºi mentor este sã oferiþi sprijin ºi sã luaþi în calcul cerinþele locului de muncã, mai ales în privinþa abilitãþilor sociale ºi interpersonale. În procesul de certificare pentru Profilul persolog de Personalitate cu stilurile comportamentale D, I, S, C, veþi folosi un model cu recunoaºtere internaþionalã. De asemenea, veþi folosi instrumentele ºi produsele noastre specifice de dezvoltare personalã, care vã vor îmbunãtãþi în mod considerabil performanþele în calitate de trainer ºi consultant. GARANÞIA CALITÃÞII NOASTRE Profilul persolog de Personalitate este un model fundamentat ºtiinþific caracterizat de fiabilitate ºi validitate germanã. Acest model este supus unor dezvoltãri ºi evaluãri continue. Prin urmare, veþi lucra în permanenþã cu un model actualizat, dezvoltat de-a lungul timpului. Instrumentele persolog pot fi folosite în diverse þãri, unele dintre ele fiind traduse în 28 de limbi.
Autocunoaºtere de valoare deosebitã Modelul persolog de Personalitate descrie comportamentul uman în funcþie de patru stiluri comportamentale menite sã faciliteze înþelegerea propriilor nevoi ºi a nevoilor altora. Oamenii cu un stil comportamental dominant (D) sunt motivaþi sã rezolve problemele ºi sã obþinã rezultate rapide. Oamenii cu un stil comportamental influent (I) sunt motivaþi sã-i convingã ºi sã-i influenþeze pe alþii. Ei sunt deschiºi ºi îºi exprimã în mod optimist gândurile ºi sentimentele. Oamenii cu un stil comportamental stabil (S) sunt motivaþi sã creeze un mediu previzibil. Ei sunt rãbdãtori ºi ºtiu sã asculte. Oamenii cu un stil comportamental conºtiincios (C) sunt motivaþi sã atingã standarde înalte. Deoarece vor sã evite problemele, ei acordã o importanþã deosebitã preciziei ºi acurateþei. UTILIZAREA METODELOR DE SUCCES Pe lângã exerciþii ºi studii de caz a cãror eficacitate a fost demonstratã în practicã, se folosesc de asemenea munca în echipã, studiile individuale ºi exerciþiile împreunã cu parteneri. Seminarul este completat prin prezentãri scurte ºi reacþii din partea
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
trainerului conþine toate produsele aferente Profilului persolog de Personalitate ºi materiale de marketing, precum broºuri, embleme ºi mostre de oferte. Linie de consultanþã. Dupã instruire, membrii echipei noastre sunt disponibili în continuare pentru orice întrebãri legate de training MODALITÃÞI DE CERTIFICARE PENTRU PROFILUL PERSOLOG DE PERSONALITATE Existã trei modalitãþi de obþinere a certificãrii pentru Profilul persolog de Personalitate: Seminarii deschise. La seminariile noastre deschise puteþi întâlni manageri, directori ºi traineri din diferite sectoare. Astfel, puteþi profita de diversitatea experienþei acestora ºi veþi învãþa împreunã folosirea Modelului persolog de Personalitate. Deoarece numãrul maxim al participanþilor este 15, veþi obþine rezultate optime la training. Seminarii interne. Uneori este mai adecvat sã organizãm un seminar intern, exlusiv pentru persoane din cadrul unei companii. Cu aceste certificãri interne puteþi construi o legãturã cu activitatea de zi cu zi în organizaþia dumneavoastrã. Astfel veþi putea implementa rapid subiectele învãþate în cadrul companiei dumneavoastrã. Certificare individualã. Timpul este întotdeauna o problemã. Din acest motiv puteþi solicita o sesiune de certificare individualã. În cadrul unui training individual veþi profita de atenþia personalã ºi exclusivã a unui master-trainer. Prin urmare, veþi putea obþine certificarea pentru Modelul persolog de Personalitate într-o singurã zi.
vorbitorului ºi a grupului. Un alt aspect important îl reprezintã utilizarea raportului online. CONÞINUTUL SEMINARULUI DE CERTIFICARE Seminarul de certificare se va desfãºura pe o perioadã de 3 zile, ºi va acoperi urmãtoarele teme: Prezentarea Modelului persolog de Personalitate cu ajutorul exerciþiilor ºi studiilor de caz; Fundamentele comportamentului ºi baza academicã a teoriei din spatele modelului; Exerciþii de interpretare la toate nivelurile; Prezentarea materialului de seminar ºi a manualului trainerului; O privire de ansamblu asupra diverselor opþiuni de adaptare a modelului la domenii de aplicare precum vânzãrile, echipele ºi conducerea, precum ºi asupra diferitelor produse disponibile în aceste domenii; Prezentarea variantelor de analizã online ºi a aplicaþiilor acestora; Cunoºtinþe fundamentale de statisticã ºi stadiul cercetãrilor asupra acestui model; Istoricul profilului; Structura ºi planul unui seminar care prezintã Profilul persolog de Personalitate.
O descriere detaliatã a seminarului de trei zile se gãseºte pe internet, la www.persolog.ro AVANTAJELE CERTIFICÃRII Certificarea aduce cu sine avantaje multiple, care includ urmãtoarele: Academia persolog. Odatã cu certificarea dobândiþi accesul la platforma online de învãþare eport 2.0 ºi la Profiluri persolog Online, precum ºi la oferte avansate din partea academiei persolog. Puteþi sã profitaþi de certificarea dumneavoastrã ºi sã vã calificaþi în mod specific în domenii ca recrutare cu EIQ, instruirea echipei, vânzãri, mentorat, leadership, tineri cu personalitate. De asemenea, puteþi sã schimbaþi idei cu trainerii noºtri ºi sã vã extindeþi cunoºtinþele prin seminariile noastre practice. Manuale pentru traineri. Manualele pentru traineri includ trei volume. Volumul I conþine informaþii fundamentale relevante, iar Volumul II conþine exerciþii ºi un exemplu elaborat de seminar. Volumul III conþine un CD cu o prezentare PowerPoint pentru seminarii ºi formulare de lucru în format pdf. Discount special pentru traineri. Trainerii licenþiaþi beneficiazã de un discount pentru produsele achiziþionate de la persolog. Material de marketing. Trusa
CONTACT Peter Kulcsar
Project Manager - persolog Romania
Tel./Fax: 0259 419 878 peter.kulcsar@persolog.ro www.persolog.ro
publicaþie de informare ROMCOM
7
Întreprinzãtori
PASIUNE PENTRU OAMENI
Pentru Jaco du Plessis viaþa se pare cã a început în 1996, când a cunoscut-o pe viitoarea sa soþie, Adriana. Împreunã cu aceasta s-au dedicat copiilor ºi adulþilor cu dizabilitãþi care au nevoie de ajutor, atât prin grãdiniþa Casa Minunatã, cât ºi prin Centrul de protezare ºi ortezare Theranova din Oradea. De origine din Africa de Sud, Jaco du Plessis a reuºit sã ajute prin centrul Theranova peste 1700 de pacienþi din þarã ºi strãinãtate, ºi mai mult, a schimbat atitudinea Ministerului Sãnãtãþii faþã de acest sector.
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – De ce aþi venit în România? JdP – Nu intenþionam sã vin în România. Dar dupã ce am cunoscuto pe Adriana ºi am vizitat-o în România, mi-a fost imposibil sã îi cer sã renunþe la ceea ce fãcea ºi sã vinã cu mine în Africa de Sud. Grãdiniþa Casa Minunatã era la început. Când am vãzut copiii aceia cu diverse deficienþe, care nu aveau proteze sau orteze, mi-a fost clar cã trebuie sã vin eu aici. Cred cã a fost voia lui Dumnezeu sã fac acest pas decisiv. R- Cum a demarat noua afacere, Theranova? JdP – Greu. Nu am venit în România pentru afaceri, iar a doua parte a anilor 90, nu a fost foarte propice afacerilor, în general. Am început în 1999, când am construit garajul din spatele grãdiniþei, în care a funcþionat primul nostru atelier. Atunci am avut parte de vizita unui om de afaceri american, Jim Hanckie. Un om de afaceri de succes, dar mai sãrac decât mulþi oameni de afaceri orãdeni. El ne-a ajutat sã achiziþionãm toate maºinile pentru atelierul de producere a protezelor ºi ortezelor. Relaþia noastrã s-a dezvoltat în timp, iar când am construit actualul sediu ºi atelierele ne-a ajutat din nou. El
de Saab - dar dacã personalul nu e foarte bine calificat, proteza sau orteza pot face rãu. Aºa, având personalul cel mai bine calificat din România, putem reda oamenilor speranþa ºi bucuria. Dacã nu îi dai unui pacient proteza îl condamni sã fie handicapat. Dându-i o protezã bunã, la timp, îi schimbi viaþa. Pacienþii vin la noi în cãrucior sau purtaþi pe braþe ºi pleacã pe picioare, independenþi. R – Constat cã ºtiþi povestea majoritãþii pacienþilor. JdP – Da. Fiecare caz e aparte. Cunoscându-l pot sã-l prezint mai bine sponsorilor noºtri, care pot vedea ce se realizeazã cu banii lor. ªi e extraordinar sã vezi cã prin donaþia fãcutã, ai ajutat un om sã zâmbeascã pentru cã poate umbla, un copil se poate juca, sau o altã persoanã poate sta dreaptã sau poate sã îºi foloseascã mâinile. Mulþi dintre pacienþii noºtri ne trimit scrisori ºi poze în care ne prezintã evoluþia lor. E pur ºi simplu extraordinar sã-i vezi atât de plini de viaþã, pentru cã au fost ajutaþi.
spune des cã nu ºtie lucra cu oameni, dar ºtie face bani ºi are o responsabilitate faþã de cei cu probleme. Acest om deosebit face lucruri minunate în India, Sri Lanka, Uganda, Filipine ºi România. R – Cum s-a dezvoltat Theranova? JdP – Încet, dar bine. În primii ani, am pus un accent foarte mare pe specializarea personalului, nu pe promovarea serviciilor Centrului. Toþi angajaþii noºtri au fost instruiþi în strãinãtate. Maºinile ºi aparatele cu care lucrãm sunt foarte importante – acestea sunt furnizate
8
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
Jaco du Plessis
R – Cum a intrat ROMCOM în povestea dvs? JdP – ROMCOM ne-a ajutat sã ne extindem. Avem pacienþi din întreaga þarã. Din pãcate aceºti oameni nu sunt foarte bine informaþi. Nu cerceteazã, nu cautã informaþii, iar o cãlãtorie în sine e o problemã pentru ei. Aºa am hotãrât sã deschidem centre Theranova în mai multe oraºe importante din þarã, pentru a ajunge mai uºor la pacienþi. Doar cã prin eforturile noastre nu puteam face o asemenea investiþie, iar din 2007, dupã integrarea României în UE, numãrul sponsorilor strãini s-a redus simþitor, în timp ce donaþiile primite din þarã rãmân în continuare la un nivel modest. Aºa am apelat la ROMCOM pentru un credit. Am deschis deja centre Theranova la Baia Mare, Cluj Napoca ºi Timiºoara. Personalul acestora a fost instruit, iar acum urmeazã perioada de acreditare, dupã care vom promova centrele în rândul personalului medical ºi al pacienþilor. În acest domeniu e o distanþã mai mare de la demararea afacerii la obþinerea profitului. De fapt profitul e destul de mic. Pentru fiecare aparat pe care îl producem apelãm la sponsori.
R – Sunt conºtienþi oamenii de afaceri români cã au o responsabilitate socialã? JdP – Unii da, alþii nu. De exemplu, în fiecare an vizitez toate companiile mari din Oradea, care ar putea sã ne ajute. Majoritatea ne spun „reveniþi la anul”. Unii nici nu vor sã mã vadã. Cred cã în parte, atitudinea lor se datoreazã unor fundaþiile ”ºmechere”, care au fãcut praf numele tuturor fundaþiilor umanitare. Dar am descoperit ºi câþiva oameni de afaceri care m-au surprins printr-o responsabilitate socialã ieºitã din comun. Fac bine în ascuns ºi se implicã în rezolvarea problemelor pânã nu mai pot. În general simþul responsabilitãþii sociale corporative nu e foarte dezvoltat în România, ºi nici politica fiscalã nu încurajeazã firmele în aceastã direcþie. Acel 2% e un pas foarte important pentru noi, dar deocamdatã problemele României sunt prea mari pentru ca politicienii sã facã încã un pas... De exemplu Statele Unite oferã avantaje clare pentru stimularea sponsorizãrii, pentru susþinerea ONG umanitare. R – Sunteþi unul dintre susþinãtorii modificãrii legislaþiei româneºti referitoare la proteze ºi orteze. Cum aþi ajuns la Ministerul Sãnãtãþii? JdP – E o poveste interesantã. Ambasadorul Republicii Africa de Sud m-a pus în legãturã cu Jonathan Scheele, la acea vreme delegatul Uniunii Europene la Bucureºti. L-am asigurat de cum am intrat pe uºã cã nu vreau bani, ºi i-am vorbit despre listele de aºteptare de la CNAS pentru o protezã. Atunci erau vreo 27.000 de pacienþi care aºteptau un aparat cu finanþare parþialã de la CNAS. Nu a ºtiut unde sã mã îndrume, dar mi-a fãcut legãtura cu un deputat din Comisia de Sãnãtate.
Aºa am ajuns sã îi cunosc pe deputaþii bihoreni Cornel Popa ºi Valeriu Boieriu, iar apoi pe prefectul de atunci Ilie Bolojan (actualul primar al Oradiei). Ei mi-au facilitat o întâlnire cu ministrul sãnãtãþii Eugen Nicolãescu, în 2006. De atunci, Guvernul a dublat bugetul pentru proteze ºi orteze. Încã nu e suficient, dar s-a fãcut un salt extraordinar de mare. Anul acesta urmeazã sã avem o nouã întâlnire cu ministrul Nicolãescu. Vrem sã completãm lista cu proteze finanþate de Ministerul Sãnãtãþii. Vrem sã fie finanþate câteva tipuri de proteze cu stipulãri clare în ce priveºte componentele. Sperãm cã vom gãsi înþelegerea necesarã pentru ca aparatele sã fie fãcute cu piese de calitate ºi sã fie într-adevãr eficiente.
publicaþie de informare ROMCOM
9
Finanþare
DE CE UN CREDIT ROMCOM?
dobânda nu (mai) spune mult despre costul real al creditului. În acest tumult de mesaje stridente, de promoþii ridicole care mai fac cu ochiul doar celor neiniþiaþi ºi de comisioane tot mai mari, mai numeroase ºi mai inovatoare, ROMCOM rãmâne o oazã de stabilitate ºi transparenþã. Pentru cei dezamãgiþi de sistemul bancar românesc, vestea bunã este cã se pot obþine credite pentru afaceri în doar câteva zile, cu un minim de acte necesare ºi la costuri transparente. ROMCOM oferã ºi în aceastã toamnã credite adresate nevoilor pe termen scurt ºi mediu ale persoanelor juridice. Creditele se preteazã pentru o mare varietate de destinaþii, de la finanþarea nevoilor curente pânã la finanþarea investiþiilor în construcþii, echipamente sau mijloace de transport. Primul pas pentru obþinerea unui astfel de credit este sã contactaþi un consilier de credite de la ROMCOM – fie la birourile ROMCOM, fie telefonic - ºi sã faceþi o prezentare cu privire la proiectul care necesitã finanþare. La acest prim contact, consilierul de credite va încerca sã determine împreunã cu dumneavoastrã care este tipul de credit care vi se potriveºte cel mai bine ºi vã va prezenta toate condiþiile de acordare a creditului, inclusiv un scadenþar ºi o listã cu documentele necesare pentru alcãtuirea dosarului de finanþare. Din acest moment, mingea este în terenul dumneavoastrã - în cel mult trei zile puteþi obþine toate documentele necesare întocmirii cererii de finanþare. De la transmiterea acesteia la ROMCOM ºi pânã la primirea deciziei de aprobare a cererii de finanþare mai este un singur pas care constã în deplasarea consilierului de credite la locul desfãºurãrii activitãþii dumneavoastrã, pentru a identifica faptic ceea ce apare scris în cererea de finanþare cu privire la activitate ºi la garanþia propusã. Termenul scurs între momentul comunicãrii deciziei de finanþare din partea ROMCOM ºi cel al intrãrii sumei solicitate în contul bancar al clientului poate fi de la una la trei zile, în funcþie de locaþia clientului ºi de tipul garanþiei. La ROMCOM este posibil astfel sã obþineþi suma cerutã într-un termen de maxim 57 zile de la depunerea cererii de finanþare, acest termen putând fi redus chiar la 48 de ore în cazul creditelor garantate cu bunuri mobile! În dorinþa de a asigura o desfãºurare cât mai bunã ºi mai facilã a relaþiei cu clienþii pe toatã durata de desfãºurare a creditului, ROMCOM a redus la minim numãrul costurilor pe care le presupun creditele sale. Astfel, în afara dobânzii, ROMCOM percepe doar douã comisioane: cel de acordare, plãtibil la acordarea creditului, ºi cel de rambursare anticipatã, în condiþiile în care apare solicitarea clientului de a rambursa anticipat împrumutul. În afarã de cele prezentate mai sus, singurele costuri presupuse de un credit ROMCOM sunt cele aferente înscrierii ºi asigurãrii garanþiei. ROMCOM solicitã garanþii pentru toate creditele acordate, oferind însã variante pentru acestea în funcþie de posibilitãþile solicitantului. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor diverse ale clienþilor, la ROMCOM ne propunem sã rãmânem flexibili. Dacã este cazul, veþi putea stabili împreunã cu consilierii de credite anumite condiþii speciale legate de planurile de rambursare, astfel încât împrumutul ROMCOM sã fie un sprijin real pentru activitatea dumneavoastrã ºi nu un efort financiar împovãrãtor. Atuul cu care ne mândrim cel mai mult la ROMCOM este relaþia personalã pe care o avem cu clienþii noºtri. În consilierii de credite de la ROMCOM, veþi putea gãsi oricând persoane interesate sã vã cunoascã povestea ºi care sã vã propunã soluþii de finanþare adecvate. Unul dintre scopurile noastre este ca de fiecare datã, clientul sã ni se adreseze ca unor oameni ºi nu neapãrat ca unei instituþii. Echipa ROMCOM vrea sã vã ofere încredere, siguranþã ºi colaborare. Aºa avem toþi de câºtigat.
Dorin Pantea ROMCOM
Într-o societate în care comunicarea este din ce în ce mai facilã, iar companiile pot ajunge tot mai rapid ºi mai direct la consumatorul þintã, bãncile comerciale din România lanseazã campanii agresive de marketing pentru a-ºi asigura cota de piaþã care sã le aducã profitul dorit. Peisajul reclamei de televiziune în mod special s-a îmbogãþit în ultima vreme cu numeroase clipuri publicitare în diverse forme ºi culori, mai mult sau mai puþin inspirate. Aproape orice român care are în casã un televizor a aflat cã existã „cineva” care ºtie exact ce-ºi doreºte el sau cã este o mânã nevãzutã alãturi de care poate „reuºi”. Mai greu pentru bãnci este, se pare, sã transpunã aceste mesaje într-o realitate practicã. Experienþa de zi cu zi ne aratã cã tot mai mulþi clienþi s-au sãturat sã stea la cozi interminabile din pricina unor angajaþi incompetenþi sau prea relaxaþi în timp ce de pe afiºul publicitar le zâmbeºte acelaºi „cineva” care ºtie exact ce-ºi doresc ei. Mai mult, orice persoanã care a avut puþinã tangenþã cu iþele încurcate ale procesului de obþinere a unui credit (ºi nu numai) sa obiºnuit sã întrebe care sunt toate comisioanele ataºate, conºtientã fiind cã
10
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþare
FINANÞÃRI NERAMBURSABILE PENTRU COMPANIILE MARI
maximã de implementare a unui proiect este de trei ani. Valoarea maximã a finanþãrii nerambursabile din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului nu poate depãºi 40% din totalul cheltuielilor eligibile, pentru proiectele care se realizeazã în regiunea Bucureºti-Ilfov ºi 50% din totalul cheltuielilor eligibile, pentru proiectele care se realizeazã în celelalte ºapte regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Nord-Vest, Sud, Sud-Vest, Sud-Est, Vest ºi Centru). CE ACTIVITÃÞI SUNT ELIGIBILE PENTRU FINANÞARE? Întreprinderile mari pot depune cereri de finanþare pentru urmãtoarele activitãþi eligibile: crearea unei noi unitãþi de producþie (fabricã/secþie/instalaþie), excepþie fãcând delocalizarea unor activitãþi similare sau transferul unei capacitãþi de producþie dintr-un stat membru UE; extinderea unei unitãþi existente pentru creºterea capacitãþii de producþie; diversificarea producþiei unei unitãþi existente prin lansarea de noi produse; modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbãri în procesul de producþie a unei unitãþi existente. Pentru a fi eligibili, solicitanþii trebuie sa fie operatori economici înregistraþi legal în România, care au peste 250 de angajaþi sau realizeazã o cifrã de afaceri anualã netã de peste 50 de milioane de euro (sau deþin active totale care depãºesc 43 de milioane de euro) sau sã nu se încadreze în categoria IMM. CE ACTIVITÃÞI NU SUNT ELIGIBILE PENTRU FINANÞARE? Nu este consideratã activitate eligibila achiziþionarea de noi echipamente pentru înlocuirea celor uzate din cadrul unor linii de fabricaþie existente, cu excepþia cazului în care achiziþia de noi echipamente duce la completarea, modernizarea ºi îmbunãtãþirea procesului tehnologic aferent liniei respective. În conformitate cu regulile privitoare la ajutorul de stat, nu se acordã sprijin
financiar pentru operatorii economici ce îºi desfãºoarã activitatea în urmãtoarele sectoare: sectorul pescuitului ºi acvaculturii; sectorul construcþiei de nave; industria carboniferã; industria siderurgicã; sectorul transporturilor; sectorul fibrelor sintetice. ELABORAREA ªI DEPUNEREA PROIECTELOR DE FINANÞARE Perioada de depunere a cererilor de finanþare este 14.07.2008-14.10.2008. Locul de depunere a dosarelor de finanþare este sediul Autoritãþii de Management pentru Programul Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice”, Calea Victoriei nr. 152, sector 1 Bucureºti, Poþi alege sã elaborezi singur documentaþia pentru obþinerea finanþãrii, sau poþi lucra cu un consultant ROMCOM specializat în obþinerea de finanþare nerambursabilã. CE SERVICII ÎÞI OFERIM? Îþi întocmim cererea de finanþare în conformitate cu cerinþele POS-CCE. Te îndrumãm pentru obþinerea rapidã a documentelor, actelor ºi avizelor de care ai nevoie. Te ajutãm sã obþii cofinanþare pentru proiect. Îþi întocmim dosarele de achiziþii ºi te asistãm la implementarea proiectului. Îþi pregãtim cererea de platã, astfel încât sã obþii finanþarea nerambursabilã în cel mai scurt timp. CARE SUNT BENEFICIILE TALE? Obþii finanþarea nerambursabilã în cel mai scurt timp. Lucrezi cu un consultant care are experienþã în obþinerea de finanþare nerambursabilã. Beneficiezi de contactele pe care noi deja le-am stabilit cu instituþiile de finanþare. Reduci la maxim timpul, banii ºi nervii investiþi în pregãtirea ºi implementarea proiectului. Dacã vrei sã obþii o finanþare nerambursabilã, sunã la 0259 479 793 sau scrie-ne la office@romcom.ro pentru a stabili o întâlnire cu un consultant ROMCOM.
Daniel Pop ROMCOM
ÎNTREPRINDERILE MARI POT BENEFICIA de finanþare nerambursabilã prin intermediul Programului Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice”, 2007-2013, Axa Prioritarã 1. Obiectivul general al POS-CCE este creºterea productivitãþii întreprinderilor româneºti, cu asigurarea principiilor dezvoltãrii durabile ºi reducerea decalajelor faþã de productivitatea la nivelul Uniunii Europene, astfel încât România sã atingã, pânã în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivitãþii din UE. Proiectele eligibile în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte vizeazã, în principal, investiþiile productive ºi creºterea competitivitãþii întreprinderilor mari prin construcþia/modernizarea spaþiilor de producþie, achiziþia de noi echipamente, tehnologii ºi know-how, îmbunãtãþirea calitãþii produselor ºi a serviciilor oferite. Valoarea finanþãrii nerambursabile pentru un proiect este de maximum 18,5 milioane RON, iar bugetul alocat acestei cereri de propuneri de proiecte este de 215 milioane RON. Perioada
publicaþie de informare ROMCOM
11
Seminarii ROMCOM
SEMINARII ROMCOM PENTRU TOAMNA ANULUI 2008
Pentru lunile urmãtoare ROMCOM pregãteºte o serie de seminarii care sã contribuie la formarea oamenilor de afaceri români ºi la dezvoltarea companiilor pe care aceºtia le conduc. SEMINAR Metodologia Cercetãrii Statistice DATA 12–13 Septembrie 2008 17–18 Octombrie 2008 LOCAÞIA Oradea, Universitatea Emanuel TRAINER Christian Sartorius, Elveþia Acest seminar prezintã principiile fundamentale ale statisticii economice ºi metodologia cercetãrii statistice. Seminarul acoperã urmãtoarele tematici specifice: scopul cercetãrii statistice; etapele cercetãrii statistice; resursele umane, financiare ºi materiale necesare; observarea statisticã, prelucrarea statisticã; analiza ºi interpretarea rezultatelor. SEMINAR Cum sã creezi ºi sã administrezi un sistem eficient de management DATA 19 - 20 Septembrie 2008 LOCAÞIA Oradea, Universitatea Emanuel TRAINER Eric Hoffmann, Elveþia Seminarul propune dezvoltarea unei gândiri strategice care sã conducã la eficientizarea sistemului de management al companiei. Seminarul pune accent pe urmãtoarele principii: planificarea strategicã; planificarea bugetului; alocarea resurselor companiei; mãsurarea performanþei; evaluarea ºi rãsplãtirea resurselor umane. 12 SEMINAR Certificare persolog DATA 22 - 24 Octombrie 2008 LOCAÞIA Oradea, Hotel Continental TRAINER Friedbert Gay, Germania Modelul persolog® de Personalitate descrie comportamentul uman în funcþie de patru stiluri comportamentale menite sã faciliteze înþelegerea propriilor nevoi ºi a nevoilor altora. Seminarul va cuprinde: prezentarea modelului persolog; fundamentele comportamentului ºi baza academicã a teoriei din spatele modelului; exerciþii de interpretare la toate nivelurile; prezentarea materialului de seminar ºi a manualului trainerului; opþiuni de adaptare a modelului la diverse domenii de aplicare, precum vânzãri, munca de echipã sau leadership; prezentarea variantelor de analizã online ºi a aplicaþiilor acestora; istoricul profilului de personalitate. Christian Sartorius
Managing partner al SERVUS, o companie de consultanþã ºi training din Elveþia, care face parte din Swiss Counsulting Group. Înainte de a se alãtura companiei SERVUS, Chrisitan Sartorius a lucrat ca ºi manager de marketing pentru o companie multinaþionalã elveþianã. Sa alãturat echipei ROMCOM ca ºi trainer ºi consultant asociat în urmã cu 5 ani.
Eric Hoffmann
Preºedinte ºi fondator al Institutului European de Producþie. Are o vastã experienþã în a crea, dezvolta ºi preda instrumente speciale pentru dezvoltarea unui sistem eficient de management al producþiei.
Friedbert Gay
Manager ºi director general al persolog Germania. Instructor ºef pentru toate modelele persolog, a acumulat peste 25 de ani de experienþã în managementul unor companii de dimensiuni medii, în managementul vânzãrilor, în educaþia adulþilor ºi în domeniul instruirii managerilor, pe tema managementului timpului ºi a planificãrii obiectivelor de viaþã. A introdus în Germania Profilul persolog de Personalitate cu dimensiunile comportamentale D, I, S ºi C.
publicaþie de informare ROMCOM
Seminarii ROMCOM
SEMINAR Managementul inovaþiei DATA 21 - 22 Noiembrie 2008 LOCAÞIA Oradea, Universitatea Emanuel TRAINER Pavel Kraus, Elveþia Printre factorii cheie care stau la baza succesului întreprinderilor din Uniunea Europeanã se numãrã capacitatea de inovare. Doar întreprinderile inovatoare se vor menþine în concurenþa durã de pe piaþa europeanã. Seminarul va rãspunde întrebãrilor legate de urmãtoarele teme: ce este inovaþia; cum poþi utiliza inovaþia pentru a-þi diferenþia produsele, serviciile ºi procesele interne; cum rãspunde inovaþia la nevoile pieþei; strategii de inovare: managementului inovãrii; influenþa inovaþiei asupra organizãrii companiei. SEMINAR Leadership DATA 25 - 26 Noiembrie 2008 (Suceava) 28 - 29 Noiembrie 2008 (Bazna) LOCAÞIA Suceava, Bazna TRAINER Mario Brühlmann, Elveþia Seminarul are ca obiectiv principal dezvoltarea calitãþilor de lider ale participanþilor. Seminarul va acoperi urmãtoarele teme specifice: înþelegerea diferenþei dintre conceptul de management ºi cel de leadership; înþelegerea punctelor tari ºi a celor slabe pe baza testului de personalitate DISC; dezvoltarea ºi optimizarea sistemelor de management proprii; dezvoltarea abilitãþilor de manager; transmiterea viziunii ºi obiectivelor la toate nivelele companiei.
Dr. Pavel Kraus
Preºedinte al Swiss Knowledge Management Forum, combinã o carierã în domeniul managementului ºi a marketingului cu experienþã academicã. De-a lungul timpului a condus mai multe cercetãri de piaþã care au contribuit la dezvoltarea de produse noi, inovatoare, în cadrul unor companii multinaþionale precum Hoffmann-La Roche.
Mario Brühlmann
Consultant ºi trainer elveþian, fondator al Swiss Consulting Group. Printre clienþii lui se numãrã atât mici întreprinzãtori, cât ºi companii mari precum Volvo, Canon, Swatch, Alpha sau Sulzer. Totodatã Mario Brühlmann este unul dintre fondatorii ROMCOM, lucrând cu oamenii de afaceri din România încã din 1992.
Vlad Mihuþ
Vlad Mihuþ: consultant ROMCOM cu experienþã în elaborarea de planuri de afaceri, studii de piaþã ºi modele financiare. Vlad Mihuþ a lucrat ca ºi profesor asociat la Universitatea Emanuel pentru modulele de scrierea planului de afaceri. Înainte de a se alãtura echipei ROMCOM în urmã cu 5 ani, a lucrat într-o companie americanã specializatã în fuziuni ºi achiziþii.
SEMINAR Managementul resurselor umane DATA 12 - 13 Decembrie 2008 LOCAÞIA Oradea, Universitatea Emanuel TRAINER Mario Brühlmann, Elveþia Companiile româneºti au început sã înþeleagã tot mai clar cã oamenii potriviþi sunt activul cel mai de preþ al organizaþiei. Seminarul prezintã participanþilor principii de bazã ale unui sistem sãnãtos de management a resurselor umane: rolul ºi funcþiunile managementului resurselor umane; teoriile comportamentului organizaþional; provocãrile managementului contemporan; funcþiile managementului resurselor umane; structura ºi gestionarea eficientã a resurselor umane.
SEMINAR Cum sã scrii un plan de afaceri eficient DATA 22-23 Septembrie LOCAÞIA Galaþi TRAINER Vlad Mihuþ, România Seminarul se adreseazã tinerilor întreprinzãtori care doresc sã aibã un plan de afaceri scris înainte de a se apuca de treabã. Participanþii vor învãþa metodologia de elaborare a unui plan de afaceri eficient, care sã prezinte misiunea companiei, produsele ºi serviciile oferite ºi modul în care acestea rãspund nevoilor pieþei, obiectivele pe termen scurt, mediu ºi lung, strategiile ce vor fi implementate pentru atingerea obiectivelor, bugetul de investiþii ºi proiecþii financiare. 13
publicaþie de informare ROMCOM
Recrutare
COMPANY: ROMCOM INVEST JOB: TOWN: JOB TYPE: BRANCH MANAGER ARAD, CLUJ, SATU MARE, BAIA MARE Full time
CANDIDATE PROFILE University degree (preferably in the economic and/or business administration areas) Minimum 1 year experience in consulting and/or financial services Good knowledge of the financial services industry Good communication and analysis skills Good spoken and written English Good computer skills (MS office applications) Pro-active, creative, analytical, rain-maker, leadership abilities Clean driver's license RESPONSIBILITIES Responsible for set-up and successful launch of local ROMCOM branch Identifies opportunities on the local market for financial services Proposes and implements development strategy for branch Establishes contacts with new clients in the branch area Negotiates consulting contracts with clients in the branch area Represents the company toward third parties in the branch area Maintains relationship and information flow with existing clients in the branch area Manages the branch budget Coordinates the branch activities and distributes tasks to local team Trains and motivates the local team to achieve monthly and annual volume targets and growth objectives Ensures ROMCOM clients receive high quality services BENEFITS The opportunity to work in a growing and dynamic organization Excellent opportunities for personal development Attractive salary package
COMPANY DERSCRIPTION ROMCOM INVEST is the consulting division of the ROMCOM group (www.romcom.com), which has more than 15 years of experience in offering Romanian entrepreneurs development services via financing, training and consulting. ROMCOM INVEST provides consulting services to clients applying for European funds and acts as a broker of financial products.
To apply, please send your resume and a letter of intent to vlad.mihut@romcom.ro, specifying also the name of the branch you are applying to.
14
publicaþie de informare ROMCOM
PRO FAMILIA
REZULTATE CU PRO LICEE
În clasa a IV-a am început sã fac lupte libere. La antrenament am întâlnit mulþi copii care mi-au devenit prieteni. Am învãþat de la ei sã fumez, sã înjur. Ceva mai târziu am început sã mã bat, sã mint, sã fac multe lucruri urâte. O datã cu vârsta, a crescut numãrul prietenilor cu care îmi petreceam timpul prin baruri ºi discoteci, eram foarte bãieþoasã ºi îmi plãcea sã îi fac pe alþii sã le fie fricã de mine. În adolescenþã am cunoscut o familie pe care am vizitat-o aproape 5 ani. Credeam cã este familia potrivitã pentru mine, deºi familia mea era la Cãminul Felix. Am încetat sã mai vorbesc cu pãrinþii mei, sã îi mai respect, le vorbeam urât. Mergeam la ei doar când aveam nevoie de ceva. În tot acest timp, împreunã cu prietena mea din „noua familie” am colindat multe baruri m-am distrat, am fãcut afaceri aºa cum ºtiam eu, am bãut ºi am fumat foarte mult. Dupã 4-5 ani relaþia dintre mine ºi „noua familie” s-a întrerupt. Asta m-a afectat foarte mult. Am devenit foarte irascibilã, mã enervam din orice, nu mã puteam controla deloc. Mi-a fost foarte greu. Toatã durerea mea si amãrãciunea pe care le aveam în suflet le-am înecat cu alcool ºi am devenit depresivã. Dupã o perioadã cu abuz de alcool ºi tutun, ºi depresie prelungitã într-o noapte am avut palpitaþii ºi am crezut cã voi muri. Frica mea nu era ce se întâmplã dacã mor, ci dacã nu am sã mai vãd aceea “nouã familie” niciodatã. În acea perioadã grea pentru mine, în orar au fost introduse niºte ore în cadrul cãrora se discutau teme psihoeducaþionale susþinute de Anca Suciu de la fundaþia Pro Familia, din Oradea. Primele teme au fost despre droguri, tutun ºi alcool. Anca venea în fiecare marþi ºi ne vorbea despre aceste teme foarte folositoare pentru noi ºi viaþa noastrã. Discuþiile avute la orã împreunã cu Anca m-au pus pe gânduri ºi m-au fãcut sã mã gândesc cã mã regãsesc în aproape tot ce spune, deºi toate erau rele ºi nefolositoare pentru viaþa ºi sãnãtatea mea.
Anca Suciu PRO FAMILIA
LA FINALUL VACANÞEI DE VARÃ, înainte de începerea noului an ºcolar, am evaluat Proiectul Pro Licee. Acesta a fost binevenit în cadrul liceelor din Oradea în care am fost implicaþi. Scopul proiectului este diseminarea principiilor creºtine în rândul liceenilor, într-o perioadã în care ascultã mai degrabã de anturaj ºi de strãini decât de familie. Pe parcursul orelor de dirigenþie abordãm problemele specifice vârstei, dar ºi probleme cu care se vor confrunta mai târziu în viaþã, le prezentãm principiile creºtine ºi soluþii bazate pe acestea. În urma seminarilor susþinute în licee, elevii au devenit mai precauþi ºi mai responsabili cu privire la viaþa lor, la relaþiile în care se implicã, dar ºi la modul în care se raporteazã la vicii. Unii dintre elevi au hotãrât sã îºi schimbe viaþa în mod radical. Iby este o elevã în clasa a XI-a, la Grupului ªcolar Andrei ªaguna care ne spune despre impactul acestui proiect în viaþa ei. „Mã numesc Farkas Ibolya, am 18 ani ºi în câteva rânduri aº vrea sã vã vorbesc despre mine ºi transformãrile petrecute în viaþa mea, în ultima vreme. M-am nãscut în anul 1990. Pânã la 2 ani ºi jumãtate am stat la un leagãn de copii, dupã care am fost transferatã la Cãminul Felix, unde am primit o nouã familie cu mulþi fraþi ºi multe surori.
Îmi plãceau orele cu Anca ºi abia aºteptam sã vina ziua de marþi ca sã ne putem discuta cu ea. Într-o duminicã am mers la Biserica Emanuel unde am întâlnit-o ºi pe doamna Anca. În acele momente mi-a venit în minte cã numai Dumnezeu mi-a scos-o în cale. Apoi am început sã ne întâlnim mai ºi ea mi-a vorbit despre Dumnezeu ºi dragostea Lui, m-a invitat ºi la Clubul Generaþia +, unde am auzit foarte multe vorbinduse despre Dumnezeu. Dupã toate acestea, m-am hotãrât sã nu mai beau, sã nu mai fumez, sã renunþ la o parte dintre prietenii cu care mã degradam. De câte ori am mers la fundaþie vorbeam despre problemele cu care mã confrunt si despre alternativa pe care o are Dumnezeu pentru mine. M-a îndemnat sã citesc Biblia ºi sã mã rog. M-am bucurat aºa de mult când am vãzut cã Domnul mi-a ascultat rugãciunile mele, ºi am continuat sã mã rog ºi sã îi cer Domnului ºi mai multe ºi am vãzut cã El m-a ascultat. Atunci mi-am dat seama cã fãrã Dumnezeu nimic nu este posibil în aceastã viaþã. Dupã toate acestea am simþit cã mi-am umplut inima de lucruri frumoase ºi am avut multe exemple bune în jurul meu. Mã bucur mult sã pot spune cã datoritã acestor ore avute din partea fundaþiei Pro Familia în cadrul liceului nostru, prin doamna Anca Suciu, am ajuns sã privesc viaþa aceasta total diferit ºi am putut învãþa foarte multe lucruri bune chiar mi-am schimbat propriul meu ghid în aceastã viaþa. De-acum înainte sunt cu totul un alt om.” Pentru noul an ºcolar, Fundaþia Pro Familia va continua programul în licee pentru a preveni tinerii cu privire la riscurile la care se expun dacã iau decizii greºite ºi pentru a le transmite speranþa ºi alternativa creºtinã.
publicaþie de informare ROMCOM
15
Finanþare
Finanþãm afacerea ta. Credite ºi fonduri europene.
www.romcom.ro
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Brandstorm
16
publicaþie de informare ROMCOM
| Ataşament | Mărime |
|---|---|
| Revista ROMCOM Nr. 44 - Septembrie 2008.pdf | 1.18 MB |