Au venit Fondurile Europene
Revista ROMCOM nr. 43 / 06.2008
Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
AU VENIT FONDURILE EUROPENE
extinderii proiectelor începute. Alþi întreprinzãtori au vãzut cum prieteni, rude sau vecini au obþinut fonduri europene ºi au prins mai mult curaj. În al doilea rând, valoarea medie a proiectelor de finanþare a crescut semnificativ în comparaþie cu programele pre-aderare. Pe de o parte, multe pieþe se concentreazã ºi dimensiunea companiilor sau a fermelor creºte, antrenând investiþii mai mari. De altã parte, sectoare ca agricultura, construcþiile, sau serviciile beneficiazã de o conjuncturã economicã favorabilã, ºi jucãtorii din aceste sectoare cautã surse de finanþare nerambursabilã pentru a-ºi mãri capacitatea de producþie ºi pentur a deveni mai competitivi. În al treilea rând, punctajul a devenit un criteriu decisiv în selecþia proiectelor ce urmeazã sã fie finanþate, în special în cazul liniilor de finanþare în care valoarea proiectelor eligibile este mai mare decât bugetul total alocat, cel puþin pentru acest an. Astfel, eligibilitatea este un criteriu obligatoriu însã nu ºi suficient pentru obþinerea de finanþare nerambursabilã. CUM SÃ-ÞI CREªTI ªANSELE DE A OBÞINE FONDURI EUROPENE? În primul rând stabileºte clar proiectul în care vrei sã investeºti, ºi apoi contacteazã un consultant ROMCOM pentru a primi materiale informative, date despre eligibilitatea investiþiei preconizate, precum ºi informaþii detaliate despre modul în care trebuie întocmit proiectul pentru a avea ºanse reale sã obþinã finanþare. Mulþi întreprinzãtori ºtiu doar cã vor sã obþinã fonduri nerambursabile, fãrã sã aibã însã clar stabilitã destinaþia acestor fonduri.
Mai 2008 / nr. 43
Valentin Popoviciu
ULTIMELE TREI LUNI AU FOST foarte intense în ce priveºte scrierea de proiecte pentru obþinerea de finanþare nerambursabilã. Întreprinzãtorii au fost interesaþi cu precãdere de fondurile nerambursabile alocate pentru zonele rurale în cadrul FEADR ºi de liniile de finanþare pentru IMM-uri prin programul de creºtere a competitivitãþii economice (POS-CCE). CE AM ÎNVÃÞAT DIN EXPERIENÞA ULTIMELOR LUNI? În primul rând, existã un interes foarte mare pentru proiectele de finanþare nerambursabile. Numai în cadrul FEADR, pe trei linii de finanþare s-au depus 2.753 proiecte cu o valoare totalã eligibilã de peste 2,2 miliarde euro. Mulþi întreprinzãtori care au obþinut finanþãri pentru proiecte în cadrul programelor pre-aderare, cum a fost SAPARD, s-au folosit de experienþa anterioarã ºi au aplicat din nou pentru finanþãri în vederea
Dupã ce te familiarizezi cu cerinþele ºi criteriile de eligibilitate ce trebuie respectate, vom lucra împreunã la întocmirea documentaþiei necesare pentru obþinerea de finanþare nerambursabile pentru proiectul tãu. Proiectul trebuie sã conþinã cererea de finanþare, un studiu de fezabilitate, un plan de afaceri, un model financiar precum ºi o serie de documente justificative. Documentaþia de proiect are o structurã similarã indiferent de programul de finanþare, ºi poate fi uºor adaptatã cerinþelor specifice fiecãrui program. Depunerea proiectului de finanþare este ultima fazã, ºi poate avea loc doar când aceste documente sunt pregãtite. În general, pentru pregãtirea unui proiect este nevoie de 1-3 luni, funcþie de natura ºi complexitatea investiþiei. De asemenea, este nevoie de cunoºtinþe de specialitate. Poþi sã lucrezi singur la elaborarea acestor documente sau poþi alege sã lucrezi cu un consultant ROMCOM specializat în obþinerea de finanþare nerambursabilã. Chiar dacã numãrul de proiecte depus în ultimele luni este foarte mare, existã bani suficienþi pentru finanþarea proiectelor, ºi majoritatea programelor de finanþare au bugete alocate pentru fiecare an în perioada 2008-2012. Astfel, întreprinzãtorii care nu apucã sã depunã un proiect în acest an, au toate ºansele sã obþinã finanþare în 2009, cu condiþia sã-ºi pregãteascã bine proiectul. Bani existã. Experienþã avem. Te aºteptãm sã iei legãtura cu noi pentru a gãsi soluþia cea mai bunã de finanþare pentru proiectele tale.
Opinie
VORBEªTE LIMBA CELUILALT ÎN AFACERI
Interviu cu David Funderburk, fost ambasador al USA în România, în anii 80, congresman, acum profesor de ºtiinþe politice, profesor itinerant la mai multe universitãþi din lume, inclusiv la Universitatea Emanuel Oradea R – România nu a reuºit sã atragã prea mulþi investitori strãini. Au venit câþiva în anumite zone, în rest... DF – Sunt subiectiv când vorbesc despre România. Eu cred cã investitorii americani ar trebui sã aleagã þara dvs, dar sunt conºtient cã existã motive serioase pentru care nu vin prima datã aici. România este perceputã ca o þarã distantã, ºi nu este principala noastrã destinaþie nici pentru turism, nici pentru afaceri. Un investitor american are o dilemã când vrea sã facã afaceri în altã þarã: sã vinã în România de exemplu, þarã despre care ºtie cã este birocraticã ºi destul de coruptã, chiar dacã are forþã de muncã ieftinã, sau sã meargã într-o þarã unde gãseºte forþã de muncã mai ieftinã ºi unde ºi alþi americani fac afaceri de mult timp, cum ar fi China sau alte þãri din Asia de Sud-Est. Eu cred cã România ºi SUA au multe în comun din punct de vedere cultural ºi spiritual ºi mi-ar plãcea ca mai mulþi americani sã aleagã România. Atât România, cât ºi SUA trebuie sã facã ceva pentru a schimba aceastã situaþie. Americanii trebuie sã înveþe mai mult despre România, pentru cã nu au o imagine corectã, ºi trebuie sã investeascã în þãrile care susþin politica externã americanã, care nu ne sunt ostile. România ar trebui sã se facã mai cunoscutã, sã promoveze ce are de oferit. Dacã România mizeazã doar pe publicitatea fãcutã de câteva persoane, vor veni întreprinzãtori mijlocii ºi mãricei, care vor promova România dupã câþiva ani, când afacerile lor se vor dezvolta. Este bine ºi aºa, dar este atunci ritmul de creºtere este foarte lent. România trebuie sã aibã o campanie agresivã de marketing naþional. R – Aceste lucruri sunt valabile doar pentru þarã sau ºi pentru regiune, judeþ, oraº? DF – Pentru toate. De exemplu, în ultimii doi-trei ani, am venit foarte des în Bihor ºi Oradea, ºi am vãzut activitatea de promovare a judeþului dusã de fostul Prefect (nn Ilie Boloja a fost prefect în perioada respectivã. Acesta a fost ales primar al Oradiei în 1 iunie, dup ce aproape un an a fost Secretar General al Guvernului). Am constatat foarte multã deschidere la domnia sa ºi am apreciat modul în care a încercat sã promoveze judeþul. Trebuie ca judeþul ºi municipiul sã colaboreze atât între ele cât ºi cu alte localitãþi pentru atragerea investitorilor. Împreunã au câteva atu-uri: o zonã turisticã extraordinarã, apropierea de graniþã, proximitatea faþã de de autostrada Transilvania. Iar dacã principalele instituþii sunt prietenoase cu investitorii... R – Avem însã cel puþin o problemã de mentalitate. Din copilãrie învãþãm cã „lauda de sine nu miroase a bine”. DF – Trebuie sã depãºiþi perioada de copilãrie. Existã modalitãþi de promovare elegante ºi de bun simþ. R – Ce trebuie sã ºtim pentru a atrage investitori strãini? Ce ar cãuta un american în Bihor sau în orice alt judeþ? DF – Trebuie sã ºtiþi câteva lucruri despre americani înainte de a-i chema aici. Americanii vorbesc în general o singurã limbã. Trebuie sã aibã cu cine comunica aici, sã fie vorbitori de englezã, ºi din fericire existã. Trebuie sã gãseascã oameni cu care sã facã afaceri, care sã cunoascã modul nostru de a face afaceri, strategiile noastre de lucru. Când investitori americani au mers în China, au nimerit într-un sistem birocraic, o culturã ºi limbã strãine. A fost foarte frustrant. Dar acum lucrurile s-au schimbat foarte mult în China, aºa cã învestitorii americani aleg uºor China. România, Bihorul, mai au nevoie de lideri progresiºti, vizionari, care sã
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
zR – Cunoaºteþi România ºi dinainte de 89 ºi dupã 18 ani de tranziþie. Cum vedeþi evoluþia României în toþi aceºti ani? DF – Am venit des în România dupã 89 ºi este evident un progres, o atmosferã diferitã. Nu mai vãd frica ºi intimidarea, caracteristice perioadei comuniste. Se construieºte foarte mult, iar acesta este semn de dezvoltare. Acum, cu alegerile pe care le aveþi, vine ºi o gurã de aer proaspãt. Este prima datã când sunt în România într-o campanie electoralã. E foarte diferit de sistemul american. Sper cã românii vor alege oameni de bunã credinþã, cu fricã de Dumnezeu. R – Tocmai pentru cã este perioada de campanie electoralã, ies la ivealã multe frustrãri ºi nemulþumiri. Mergem în direcþia bunã sau ar trebui schimbat ceva? DF – 18 ani nu sunt suficienþi pentru a construi un sistem democratic. USA lucreazã la asta de 200 de ani ºi nu realizat încã acest vis. Democraþia româneascã merge în direcþia cea bunã. Cred cã ar trebui acum sã vã concentraþi pe profunzimea ºi viteza cu care se realizeazã anumite reforme ºi schimbãri.
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
stabileascã þinte precise: reducerea birocraþiei, diminuarea fiscalitãþii ºi tipul de afaceri pe care vor sã îl dezvolte aici. ªi toþi factorii de decizie trebuie sã tragã în aceeaºi direcþie. De exemplu, în statul Washington, atât guvernatorul, cât ºi congresmanii ºi oamenii de afaceri au ca prioritate vânzarea avioanelor Boeing. Nu se ceartã pentru acest lucru, ci lucreazã împreunã în interesul statului lor, indiferent în ce tabãrã politicã sunt sau din ce grup de firme fac parte. Oficialii Bihorului ºi ai Oradiei, dar asta e valabil pentru orice regiune, trebuie obligatoriu sã aibã un plan strategic coerent de dezvoltare ºi sã participe toþi la realizarea lui. Un singur om nu poate realiza asta. Dupã ce au o strategie, aceasta trebuie promovatã ºi implementatã, nu pusã în sertar. E foarte important ca judeþul ºi oraºul sã trimitã delegaþii în þãrile cu care vor sã facã afaceri, din care vor sã atragã investitori ºi sã se prezinte bine. De asemenea, am constatat la români impresia cã este suficient sã vorbeascã
cu un investitor ºi sã ia masa împreunã pentru a face afaceri. Nu e aºa. Investitorii americani nu au timp. Trebuie sã le prezinþi afacerea foarte scurt. Dacã le place ce au auzit, sunt gata sã intre în afacere, dacã nu, uitã tot ce au auzit. Trebuie sã audã ideea de afacere, atu-urile oraºului, judeþului, facilitãþile de care ar putea beneficia, forþa de muncã bine calificatã ºi oameni cu care sã facã afaceri. Foarte important este sã mergi bine informat despre partenerul de discuþii. Îi place golful, de exemplu? Unde va juca golf în zona ta.? Îi place sa schieze? Cât de departe este o staþiune de schi? Are copii. Ce oferi copiilor în zona ta? Un alt lucru foarte important despre americani: când fac afaceri undeva, le place sã se implice ºi social, filantropic. Prezintã-le ºi aceste oportunitãþi de filantropie. R – Trecând de la liderii locali ºi regionali la întreprinzãtori, cum sã gãsesc un partener de afaceri american serios, cu care sã fac afaceri ºi sã pãtrund pe alte pieþe?
DF – Tot prin strategie pe termen lung ºi bine gânditã. Trebuie un plan scris, o listã a activelor ºi aºteptãrilor tale ºi motive pentru care acest investitor sã aleagã sã lucreze cu tine. Internetul poate fi de mare ajutor. Te faci cunoscut ºi te promovezi constant ºi chiar agresiv. Oamenii de afaceri pasivi nu au succes pe termen lung. Trebuie sã facã paºi în afarã, nu sã lase lucrurile sã curgã de la sine. R – ªtiu românii ce aºteaptã americanii, ºtiu limba lor economicã? DF - Nu prea, dar asta se poate învãþa. Universitatea Emanuel ºi ROMCOM îi ajutã sã cunoascã limbajul afacerilor occidentale, iar întâlnirile repetate cu americani sau investitori din altã þarã le vor fi de folos oamenilor de afaceri români pentru a învãþa despre aºteptãrile celorlalþi. Pentru asta este nevoie de interes ºi multã muncã. Afacerile cu investitori strãini nu demareazã uºor, dar odatã începute, sunt afaceri pe termen lung.
VREI SÃ-ÞI DEZVOLÞI AFACEREA?
APELEAZÃ LA ROMCOM ªI VEI OBÞINE:
Acces la credite bancare în cele mai bune condiþii Fonduri nerambursabile Planuri de afaceri Consultanþã de marketing Studii de piaþã Identificarea unor potenþiali parteneri de afaceri
www.romcom.ro
publicaþie de informare ROMCOM
3
Învãþare continuã
ROMCOM EMANUEL TRAINING IMPREUNÃ CU FACULTATEA DE MANAGEMENT „GRIFFITHS“ A UNIVERSITÃÞII EMANUEL DIN ORADEA INTRODUCE UN MASTER ÎN MANAGEMENTUL ANTREPRENORIAL
motivat Universitatea Emanuel din Oradea, prin Facultatea de Management Griffiths împreunã cu ROMCOM Emanuel Training, sã deschidã un program de pregãtire aprofundat pentru managerii care doresc sã creascã impactul organizaþilor pe care le conduc. Programul de MBA al Universitãþii Emanuel pregãteºte oameni de afaceri, oferindu-le cunoºtinþe, relaþii ºi perspective care le vor schimba viziunea asupra afacerilor, modul de a gândi ºi tiparul de operare în cadrul companiilor. Acest program a fost conceput dupã modelul celor mai renumite programe de MBA din Statele Unite, cu intenþia de a rãspunde la cele mai acute nevoi cu care se confruntã lumea afacerilor din Estul Europei: Managementul Antreprenorial. Participanþii la program au oportunitatea sã interacþioneze cu profesori de clasã din Statele Unite, Marea Bitanie, Elveþia, ºi Uniunea Europeanã. Metodele de studiu au fost concepute pe baza curicumului unor centre de afaceri renumite, inclusiv Harvard Business School. Luând în considerare experienþa ºi dezvoltarea economicã a þãrilor din Estul Europei, marketingul este unul din domeniile în care întreprinzãtorii din aceastã regiune au mult de învãþat. Programul de MBA oferã participanþilor patru module de marketing care sã îi ajute sã gândeascã la nivel global, ºi
Sebastian Vãduva Universitatea Emanuel
CHIAR DACÃ SE SPUNE CÃ România este o þarã cu o dezvoltare economicã ºi culturalã antreprenorialã care încã mai lasã de dorit, conceptul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) nu este strãin pentru oamenii de afaceri români, acesta devenind o opþiune de dezvoltare personalã ºi profesionalã pentru cei implicaþi în afaceri. Din foarte multe motive, inclusiv creºterea influenþei companiilor multinaþionale în Romania, un program de MBA reprezintã un element de diferenþiere pe piaþa muncii care devine din ce în ce mai competitivã. Rezultatele obþinute în ultimii 14 – 15 ani in domeniul educaþional ºi de training au 4
Dorel Moºincat (HOLCIM România) R – De ce aþi ales acest program de master? DM – Am ales acest program de master din motive subiective ºi obiective: este în Oradea ºi îl pot urma fãrã sã îmi întrerup programul de serviciu. M-au interesat cursurile anunþate, iar renumele profesorilor de la universitãþi faimoase a fost un argument în plus. De fapt voiam mai multe cunoºtinþe decât diplomã, iar aceºti profesori mi-au oferit garanþia cã aºa va fi. R – Cum merge programul dupã trei luni? DM – O parte din lucrurile predate le ºtiam, dar nu le aveam sistematizate. Le aplicam instinctiv. Studiile de caz sunt extraordinare. Dupã trei luni constat cã încep sã îmi schimb modul de gândire, modul în care abordez anumite aspecte ale afacerii în care lucrez. Pentru cã se predã interactiv, cu trimiteri dese la cazuri reale, pot sã experimentez alt mod de a face afaceri, de a rezolva probleme, de a mã raporta la colaboratori. R – Vedeþi beneficii pe termen lung în acest program? Constat cã acest master îmi deschide noi perspective de dezvoltare personalã ºi de carierã. Dar deocamdatã aºtept cu nerãbdare modulul de finanþe-contabilitate.
publicaþie de informare ROMCOM
Parteneriat
sã utilizeze beneficiile tehnologiei ºi Internetului în acþiunile lor de marketing. Modulele de marketing sunt rezultatul unui parteneriat între Universitatea Emanuel ºi „The Taylor Institute for Direct Marketing” din cadrul Universitãþii din Akron (SUA), ele culminând cu un certificat in marketing direct pentru cursanþii programului. O problemã cu care se confruntã mediul afacerilor din România este ºi lipsa unei dezvoltãri organizaþionale propice. Masterul pe care Universitatea Emanuel din Oradea îl oferã cuprinde în programa sa ºi cursuri de comunicare ce þintesc spre rezolvarea acestei probleme. Parcurgerea acestor cursuri îi va rãsplãti pe cursanþi cu un Certificat
din partea ROMCOM – Emanuel Training. Managementul Antreprenorial reprezintã practic baza programei de MBA. Acest curiculum va oferi participanþilor sãi o perspectivã ºi o înþelegere profundã a lumii afacerilor pregãtindu-i ºi transformându-i în manageri de clasã, ºi recompensându-i cu abilitãþi de a gãsi rãspunsuri strategice la provocãrile cu care se confruntã. Aºadar, programul a fost gândit pentru a putea rãspunde nevoilor întreprinzãtorilor români, iar lucrul acesta va deveni posibil prin cursuri ca: Managementul Marketingului Antreprenorial, Managementul Proiectelor, Etica Globalã a Companiilor Antreprenoriale,
Contabilitate, Finanþe ºi Gestiune, dar ºi altele cursuri menite sã-i echipeze pe participanþi. Facultatea de Management Griffiths este reprezentatã de profesori care aduc valoare prin propria lor experienþã managerialã ºi realizãrile academice semnificative. Studiile de caz, activitãþile practice ºi mai ales lucrãrile ºi proiectele se axeazã pe probleme reale din activitatea lor, pe diferenþele internaþionale ºi regionale în conducerea afacerilor ºi administrarea organizaþiilor ºi instituþiilor, dar ºi a cercetãrilor lor ºi experienþelor în consultanþã. Flexibilitatea masterului se poate acomoda în funcþie de nevoile cursanþilor pentru a satisface interesul acestora. Durata ºi ritmul programului de master sunt prevãzute în aºa fel încât sã merite aceastã investiþie. Trebuie sã menþionãm faptul cã acest masterat nu se prezintã doar ca ºi un program flexibil care vine în întâmpinarea nevoilor cursantului, ci ºi ca ºi un promotor al valorilor etice ºi manageriale, care pune accentul pe gândirea criticã ºi perspectiva globalã, munca în echipã ºi comunicarea, iar toate acestea la un loc sã participe la integrarea cursanþilor în lumea afacerilor. La sfârºitul programului de master, participanþii vor obþine o diplomã care va asigura un fundament solid pentru bazele afacerii, dar ºi o îmbogãþire cu noi metode strategice de rezolvare a problemelor, cu relaþii noi în lumea afacerilor, cu o înþelegere mai complexã a economiei globale, cu o experienþã mai vastã, ºi cu un bonus financiar care sã corespundã pregãtirii lor.
Gheorghe Pârv (ROMCHRONO, Timiºoara) R – De ce v-aþi orientat spre acest domeniu al ceasurilor? GP- Am lucrat din facultate cu ceasuri. Îmi plac ceasurile, mã intereseazã cum se fac, cum mãsoarã timpul ºi vreau sã fiu mai bun. R- De ce aþi ales acest program de master? GP – Nu am pregãtirea necesarã în domeniul economic sau în cel managerial, iar pentru a-mi conduce bine afacerea este obligatoriu sã învãþ, sã fiu la curent cu noutãþile. Am optat pentru acest program pentru cã îl cunosc pe domnul Sebastian Vãduva, care este un profesionist, de asemenea am aflat cã vor veni profesori foarte buni pentru fiecare modul de studiu. ªi mã interesa sã acumulez cunoºtinþe, nu doar o diplomã. Mã interesa sã îmi cresc valoarea. A contat ºi faptul cã sunt creºtin practicant ºi am preferat o ºcoalã creºtinã. R – Cum este programul dupã 2-3 luni? GP – Obositor, dar frumos. Am intrat într-un sistem care mã schimbã ºi dacã nu vreau. Datoritã lucrãrilor, sunt obligat sã mã documentez în permanenþã. Înþeleg concepte pe care nu le înþelegeam, care în România încã sunt ciudate. De exemplu: „Când vinzi ceva, adaugi valoare”, sau „Nu vinzi un produs ci o valoare”. Programul mã ajutã sã dau contur ideilor mele. Acum ºtiu ce metodã e mai eficientã pentru a le face cât mai eficiente. Am mai învãþat cã este bine sã copiez modele bune de la alþii. Studiile de caz ne ajutã foarte mult. ªi ºtiu cã orice modul voi face pe parcursul acestui program va fi la un nivel foarte înalt. R – Ce efect are programul de master asupra firmei? GP – Am învãþat sã abordez altfel multe situaþii. Nu mai acþionez haotic, pompieristic, ci organizat. Le cer angajaþilor lucruri concrete, clienþilor le cer sã îºi respecte contractele. Am constatat cã mulþi furnizori ºi mulþi clienþi nu sunt pregãtiþi pentru aceasta. R – Cum este colectivul de masteranzi? GP – Fiecare a venit cu propriul stil, propria perspectivã asupra afacerilor. Aici învãþãm sã gândim. Este foarte interesant sã vãd cum începem sã funcþionãm ca o echipã atunci când lucrãm la studiile de caz.
publicaþie de informare ROMCOM
5
Consultanþã
PERSOLOG DEZVOLTÃ ORGANIZAÞII PRIN OAMENI!
Interviu cu Péter Kulcsár, Persolog România produse vor fi disponibile ºi în România! Pe lângã România, Persolog este prezentã în þãri precum Austria, Danemarca, Elveþia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, SUA ºi China. Sediul central al reþelei internaþionale este în Germania. Ce ne puteþi spune despre modelul DISC? DISC este un instrument de dezvoltare a personalitãþii, ce are un suport psihologic ºi o bazã ºtiinþificã. Acest model a fost dezvoltat de cãtre Dr. John G. Geier, profesor universitar la Universitatea din Minneapolis, SUA. Cu ajutorul modelului DISC se poate determina modelul comportamental caracteristic al unei persoane. Modelul descrie punctele tari, motivaþiile principale ºi strategiile pentru creºterea eficienþei, oferind urmãtoarele beneficii utilizatorilor: Ajutor în analiza metodei de lucru; Auto-cunoaºterea mai bunã cu privire la preferinþele comportamentale; Recunoaºterea punctelor tari ºi a înclinaþiilor personale; Direcþionarea energiei în mod eficient; Recunoaºterea ºi reducerea zonelor potenþiale de conflict cu alþii; Crearea mediului propice pentru succesul personal; Descoperirea adevãratei personalitãþi ºi a preferinþelor ocupaþionale. Modelul DISC a ajutat deja peste 40 de milioane de persoane sã se dezvolte pe plan personal ºi sã-ºi optimizeze relaþiile interpersonale. În ultimii 30 de ani modelul a fost îmbunãtãþit în mod continuu. La ultimul test de validitate, efectuat în Germania în 2007, s-a obþinut un coeficient de precizitate de 98%, cel mai mare dintre toate produsele concurente. Persolog International are dreptul exclusiv de distribuþie pe plan global al modelului DISC, dezvoltat de profesorul Geier. Cum a ajuns Persolog în România? În ultimii ani, modelul DISC a fost utilizat ºi în România, de cãtre SWISS Consulting Group ºi Mario Brühlmann, în cadrul seminariilor de leadership ROMCOM, astfel o variantã simplã a produsului a fost deja introdusã publicului român. Directorii Persolog Germania au vizitat ROMCOM la Oradea în 2007, când ºi-au exprimat dorinþa de lansa produsele Persolog ºi pe piaþa din România, prin intermediul unui distribuitor local. Astfel, printr-un parteneriat între Persolog Germania, SWISS Consulting Group ºi ROMCOM - s-a nãscut Persolog România. Cu toate cã suntem la început, avem o bazã de pornire foarte bunã ºi un avantaj concurenþial datoritã experienþei partenerilor germani. Astfel sistemul existent de lucru va fi implementat rapid pe plan local, ca ºi în cazul afacerilor de tip francizã. Suntem în plin proces de traducere a materialelor din limba englezã, ºi în curând vom începe promovarea brandului Persolog. Lansarea oficialã a produselor va avea loc în Septembrie 2008, în cadrul primului seminar Persolog, iar pentru 2009 ne-am propus sã lansãm un sistem de distribuþie online numit ”eport”. Astfel, utilizatorii vor putea completa testul DISC direct pe paginã noastrã web, iar rezultatele testului vor fi trimise
PERSOLOG INTERNATIONAL, o companie specializatã în dezvoltarea resurselor umane care deþine licenþa pentru testele de personalitate DISC se pregãteºte sã intre pe piaþa din România în cadrul unui parteneriat cu ROMCOM. Cine este Persolog International? Persolog International este o companie a cãrei misiune este sã dezvolte organizaþii prin oameni. Pentru aceasta compania a elaborat o serie de instrumente de învãþare ºi teste de personalitate, destinate pentru utilizarea practicã de cãtre manageri de resurse umane, traineri ºi consultanþi. Un studiu de piaþã din 2006 aratã cã domeniul cel mai problematic din firmele româneºti este cel al resurselor umane. Managerii se confruntã cu probleme în procesul recrutãrii ºi motivãrii angajaþilor. De asemenea, creºterea productivitãþii muncii angajaþilor este o preocupare permanentã a multor firme. Produsele Persolog au fost create ºi dezvoltate pentru rezolvarea acestor probleme ºi în curând aceste 6
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþare
clienþilor în forma unui raport personalizat de circa 40 de pagini. Viziunea noastrã pentru urmãtorii 5 ani este sã devenim lider în România pe segmentul instrumentelor de dezvoltare a personalitãþii. Cum pot beneficia cititorii de produsele Persolog? Distribuþia produselor Persolog se realizezaã prin douã metode: prin seminarii deschise ºi prin intermediul trainerilor acreditaþi. La un seminar deschis poate participa orice persoanã care vrea sã investeascã în dezvoltarea personalitãþii. Acestea vor fi seminarii de 1 zi, timp în care participanþii îºi pot înþelege mai bine stilul comportamental de bazã ºi personalitatea proprie, pot sã-ºi descopere punctele tari ºi cele slabe, astfel atingând o eficienþã mai mare în viaþa personalã ºi profesionalã. Primul seminar public Persolog va avea loc în Septembrie 2008 la Oradea. Beneficiarii seminariilor de licenþiere sunt în general traineri, consultanþi, manageri de resurse umane, directori de departamente, profesori universitari. Seminariile de licenþiere au o duratã de 3 zile, timp în care participanþii pot învãþa bazele teoretice ale produselor Persolog ºi modul de utilizare ºi aplicare a acestora. Dupã cele trei zile de instruire, participanþii vor obþine o licenþã care le permite sã distribuie produsele Persolog. Astfel trainerii licenþiaþi pot utiliza materialele Persolog pentru a le folosi în cadrul activitãþii lor: la seminarii de afaceri, recrutarea de personal, training pentru dezvoltarea angajaþilor sau consultanþã în carierã. Primul seminar de acreditare Persolog va avea loc în perioada 22-24 Octombrie 2008 la Oradea.
Pentru mai multe informaþii cu privire la Persolog România puteþi vizita pagina web www.persolog.ro.
PROGRAMUL „FERMIERUL“ CONTINUÃ
GUVERNUL ROMÂNIEI A AUTORIZAT, miercuri 6 iunie, Ministerul Agriculturii sã încheie angajamente de platã în valoare de 730 milioane lei, pentru continuarea programului Fermierul în 2008. Astfel, agricultorii vor avea la dispoziþie fondurile necesare cofinanþãrii sau întocmirii documentelor necesar e pentru obþinerea de credite sau de împrumuturi nerambursabile. Termenele de platã sunt 2009, 2010 ºi 2011, dorinþa executivului fiind sã încurajeze investiþiile, nu subvenþiile. Potrivit proiectului de ordonanþã de urgenþã elaborat de MADR, „în vederea stimulãrii gradului de absorbiþie a fondurilor alocate prin Programul Naþional pentru Dezvoltare Ruralã (PNDR) pentru perioada 2007-2013, MADR primeºte suma de 730 de milioane de lei, din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezorerieri, fãrã dobândã, pe o perioadã de doi ani“. Programul Fermierul a fost lansat în 2006, când a intrat în vigoare ordinul emis de MADR privind stimularea investiþiilor în agriculturã. Actul normativ prevedea alocarea a 700 de milioane de lei, fie pentru ajutorul fermierilor care nu dispuneau de fonduri suficiente pentru derularea unui proiect SAPARD, fie pentru cei care doreau sã realizeze investiþii în agriculturã. Patru bãnci au fost alese, în urma licitaþiilor, sã administreze aceºti bani, respectiv BCR, BRD, CEC ºi Banca Comercialã Carpatica. De asemenea, suma de 50 de milioane de lei a fost alocatã Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Programul Fermierul a contribuit în mod decisiv la absorbþia fondurilor alocate prin programul SAPARD.
publicaþie de informare ROMCOM
7
Întreprinzãtori
Ajutorul potrivit la momentul potrivit
Pasiunea ºi informaþia potrivitã la timpul potrivit pot da o altã direcþie unei afaceri. Kalman ºi Daniel Pusok au renunþat la ideea unei afaceri cu plante medicinale pentru o pensiune agroturisticã în apropierea autostrãzii Transilvania pentru un alt tip de afacere în domeniul turismului rural. SAPARD ºi ROMCOM a fost ajutorul potrivit la momentul potrivit. Interviu cu Kalman Pusok, proprietarul pensiunii Agape, din Aghireº, judeþul Sãlaj
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R- Când aþi intrat în afaceri? PK – În afaceri propriu-zis, am intrat în 1997. Dupã absolvire, în 1990, am lucrat la o fabricã de lapte, iar apoi în agriculturã. În 1997, am aflat de la niºte prieteni despre ROMCOM ºi programul lor pentru agricultori. M-am înscris în programul agricol al Fundaþiei ROMCOM, am mers la schimb de experienþã în Elveþia, iar la întoarcere am hotãrât sã înfiinþez o fermã ecologicã de culturi vegetale. M-am axat pe cultivarea cartofilor ºi
lucernei. Mi-am vândut recoltele în România, fãrã sã accentuez cã sunt ecologice. Am obþinut preþuri bune, în general, pentru cã nu aveam concurenþã prea mare la lucernã, de exemplu, iar calitatea era bunã. Atunci am participat ºi la cursurile ROMCOM de iniþiere în afaceri. Miau prins foarte bine. Nu a trebuit sã reinventez roata sau sã învãþ din greºelile mele. R – ªi pensiunea? PK – Ideea pensiunii ne-a venit în 2005. Fãrã ROMCOM însã nu am fi realizat-o. Am cumpãrat 2,5 ha de teren ºi iniþial, împreunã cu fratele meu, care este ºi asociatul meu, voiam sã înfiinþãm o culturã de plante medicinale, prin programul
SAPARD. Când am aflat cã autostrada Transilvania va trece prin apropiere, ne-am reconsiderat opþiunile. Am hotãrât sã facem o pensiune agroturisticã. Am avut primul proiect din Sãlaj depus la Agenþia SAPARD ºi am fost primii care am încheiat procedurile de clasificare ºi autorizare. Fiind departe de Oradea, ROMCOM ne-a oferit consultanþa mai mult telefonic. De asemenea, ROMCOM ne-a oferit scrisoarea de confort prin care ne asigura cofinanþarea necesarã. Pensiunea are categoria de trei margarete, are ºapte camere, salã de mese pentru 100 de persoane, salã de conferinþe pentru 50 de persoane, teren de joacã pentru copii ºi mai urmeazã. Am deschis-o anul trecut. Acum avem opt angajaþi. R – Vin turiºti la pensiunea Dvs? Zona în care sunteþi aºezaþi pare destul de izolatã. PK – Vin mulþi zãlãuani, în special la sfârºit de sãptãmânã. În timpul sãptãmânii avem agenþi sau grupuri de turiºti din þarã sau din Ungaria, din când în când grupuri care vin la conferinþe. Încã nu am fãcut multã publicitate. Am fost la un târg internaþional de turism la Budapesta, am distribuit câteva pliante prin cunoºtinþe, acum ne facem pagina de internet. Periodic avem angajaþi de la autostradã care stau la noi. Deja s-au organizat mai
8
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
KÁLMÁN PÜSÖK
– S-a nãscut în 1973 – În 1990 absolvã Liceul Alimentar
asociat, iar soþia mea lucreazã împreunã cu mine la pensiune. Ne place mult ceea ce facem. Sperãm sã le placã ºi fetelor noastre, iar când vor fi mari, sper sã continue ele afacerea începutã de noi. R – Sunteþi implicat în alte proiecte? PK – Pânã anul acesta am fost consilier local. Am hotãrât sã nu mai candidez pentru cã vreau sã mã ocup mai mult de afacere. Împreunã cu colegii din consiliu ne-am zbãtut mult pentru proiecte necesare pentru sat, dar asta m-a þinut departe de fermã ºi de pensiune. Nu pot face bine mai multe lucruri odatã, aºa cã am decis sã mã concentrez pe familie ºi afaceri.
din Zalãu – Din 1997 s-a implicat în agricultura ecologicã – Din 2007, împreunã cu fratele sãu Daniel Püsök, a deschis pensiunea agroturisticã Agape, realizatã prin programul SAPARD cu ajutorul ROMCOM
multe conferinþe aici, banchete, botezuri. Spre deosebire de majoritatea unitãþilor turistice, pensiunea AGAPE nu este deschisã duminica. E ziua liberã a noastrã ºi a angajaþilor. Pentru bucãtarii noºtri asta a fost o mare surprizã. Niciodatã nu au fost liberi duminica. Acum îºi pot face meseria ºi pot ºi sã stea cu familia duminica. R – Aveþi planuri de dezvoltare a pensiunii? PK – Da. Acum vrem sã facem un teren de fotbal ºi o piscinã, iar apoi niºte cabane de lemn lângã pãdure. Pe o parte din teren vom lãsa turiºtii sã îºi amplaseze corturile. E îngrãdit ºi sigur, e frumos, ºi experienþa cu cortul e unicã. Tot lângã pãdure, vrem sã înfiinþãm o rezervaþie cu cãprioare ºi alte animale sãlbatice, dar ºi domestice. Orãºenii s-au distanþat mult de acest mediu ºi ar fi pãcat sã nu îl cunoascã. În timp vrem sã certificãm restaurantul ca fiind ecologic. Folosim produse din ferma noastrã ca materie primã la prepararea mâncãrii. Cred cã ºi
faptul cã avem mâncare tradiþionalã ºi promovãm obiceiuri populare îi atrage pe turiºti. În toamnã, la scurt timp dupã ce am deschis, am fãcut magiun cu turiºtii, facem pâine de casã ºi cozonaci, i-am ajutat sã cunoascã tradiþii din zonã. Periodic ducem turiºtii la echitaþie în sat, sau la caiac pe lacul de acumulare din apropiere. R – Ce va avea întâietate – pensiunea sau ferma? PK – Vrem sã le dezvoltãm împreunã. Pentru fermã vrem sã mai achiziþionãm niºte utilaje prin fonduri europene. Pentru asta vom apela din nou la ROMCOM. Îmi place foarte mult sã lucrez pãmântul. Nu vreau sã renunþ la asta. Dacã folosim produsele noastre pentru pensiune, ni se reduc niºte cheltuieli, creºte calitatea mâncãrii ºi se pãstreazã gustul acela autentic, de la mama de acasã. R – În ambele afaceri e implicatã familia? PK – Da. Fratele meu îmi este
publicaþie de informare ROMCOM
9
Consultanþã
INTERNETUL CA INSTRUMENT DE MARKETING
ce nu îl intereseazã - paginile care sunt cel mai puþin accesate, sau dacã o anumitã paginã îl determinã pe utilizator sã viziteze ºi alte secþiuni ale site-ului. În al doilea rând, utilizatorul poate sã comunice ºi prin cuvinte, cele mai multe site-uri oferindu-le vizitatorilor posibilitatea sã lase comentarii în anumite secþiuni ale paginii. Compania comunicã atât prin conþinutul site-ului, cât ºi prin diferite alte metode de interacþiune, cum ar fi un forum, newsletter, chestionare sau mai nou bloguri.
DEZVOLTAREA RELAÞIILOR CU CLIENÞII
Site-ul web al unei companii este mai mult decât o simplã ‘broºurã’ online, el reprezentând poarta de comunicare între companie ºi public. Prin intermediul siteului web o companie poate sã afle informaþii importante legate de actualii clienþi, informaþii care ajutã la conturarea unor programe de fidelizare a acestora. În acelaºi timp, site-ul web este un instrument foarte bun pentru începerea ºi dezvoltarea unei relaþii de 1:1 cu clienþii. Datoritã faptului cã Internetul este un excelent canal de comunicare, acesta poate fi utilizat cu succes pentru a pãstra legãtura cu clienþii ºi în afara mediului online. Un exemplu în acest sens este comunicarea prin intermediul adresei de email. Multe site-uri oferã posibilitatea abonãrii utilizatorilor sau clienþilor la un sistem de notificare prin adresa de email, prin care aceºtia sunt informaþi cu privire la noi apariþii pe site sau oferte speciale. Gestionarea eficientã a bazelor de date cu clienþi este foarte importantã, dat fiind cã trimiterea de mesaje nesolicitate poate sã îi îndepãrteze pe clienþii actuali.
CONTORIZAREA NUMÃRULUI DE VIZITATORI PE PAGINÃ
Mariana Lazãr Internetul oferã posibilitatea contori-zãrii numãrului de persoane care au vi-zionat un anumit site web, prin interme-diul instrumentelor de mãsurare care sunt la dispoziþia proprietarilor de site-uri. Astfel, dacã în cazul promovãrii prin mass media monitorizarea numãrului de persoane care au prezentat interes pentru un anumit anunþ publicitar (ºi prin urmare eficienþa respectivului anunþ) e destul de dificilã, în cazul Internetului monitorizarea acestora nu mai reprezintã o problemã. Prin intermediul site-urilor de mãsurare, proprietarii de site-uri web pot sã afle cu certitudine numãrul de persoane care au vizitat site-ul, precum ºi alte informaþii legate de aceºtia.
INTERNETUL NU MAI ESTE CONSIDERAT un serviciu de lux în România. Peste 20% din populaþia þãrii utilizeazã în mod frecvent acest mediu, iar numãrul este în creºtere de la an la an. Odatã cu creºterea numãrului de utilizatori ai Internetului, oamenii de afaceri au început sã conºtientizeze oportunitatea pe care o oferã aceastã platformã, care este practic un spaþiu de întâlnire pentru oameni din întreaga lume, ce oferã avantaje multiple.
CUM FOLOSESTI INTERNETUL?
Internetul este un excelent mijloc de comunicare. Mai mult decât atât, este un spaþiu cu bariere minime pentru difuzarea informaþiilor. De exemplu, dacã un client doreºte sã recomande cuiva un produs/serviciu, poate face acest lucru recomandând mai departe adresa siteului companiei. Dar aceastã caracteristicã ‘fluidã’ a Internetului are douã tãiºuri. Dacã un client a avut o experienþã neplãcutã cu o companie, îi este mult mai uºor sã transmitã un mesaj negativ despre compania respectivã, atât prin intermediul adresei de email cât ºi, mai nou, prin intermediul site-urilor interactive (bloguri, forumuri) care au cunoscut o mare rãspândire în ultima vreme. Internetul poate fi un instrument extrem de eficient în marketingul unei companii, dar ºi o armã care se poate întoarce împotriva utilizatorului. Depinde de fiecare companie cum gestioneazã aceastã resursã.
INTERACÞIUNE DIRECTÃ
Internetul facilizeazã comunicarea directã, în sens dublu. Dacã în cazul promovãrii tradiþionale comunicarea se face în principal într-un singur sens - de la companie spre clienþii potenþiali, în cazul mediului online comunicarea se face în sens dublu, atât de la companie cãtre utilizator, cât ºi de la utilizator spre companie. Cum comunicã utilizatorul? În primul rând prin comportamentul sãu pe site, comportament care poate sã fie monitorizat de cãtre deþinãtorii de site web. Comportamentul utilizatorului comunicã ce îl intereseazã pe acesta produsele sau paginile cele mai accesate, intervalul de timp acordat vizionãrii unei anumite pagini, frecvenþa cu care revine pe site, dacã se înscrie la anumite publicaþii oferite de companie, precum ºi
FOCALIZARE PE NIªE
Mediul online faciliteazã concentrarea pe niºe de piaþã. Faþã de metoda tradiþionalã de promovare, în cazul promovãrii prin mediul online compania este cea care se lasã gãsitã de client. Dacã în mod tradiþional scopul era utilizarea de mesaje publicitare îndreptate înspre un numãr suficient de mare de indivizi (dintre care probabil un mic procent ar fi devenit la un moment dat clienþi), prin intermediul Internetului mesajele promoþionale sunt foarte concentrate pe publicul þintã. De cele mai multe ori, cei are vor ajunge sã viziteze un anumit site sunt interesaþi direct de conþinutul acestuia, fie cã au ajuns acolo prin intermediul motoarelor de cãutare, sau a portalelor sau directoarelor web, fie cã site-ul le-a fost recomandat de cineva.
10
publicaþie de informare ROMCOM
Start-up
Curajul de a schimba direcþia
Interviu cu Mirela Hanza, proprietarul Gelateriei Ultimat din Oradea
Schimbãrile sunt greu de acceptat ºi mai greu de realizat. Mirela Hanza are aceastã capacitate ºi a folosit-o deja de mai multe ori în cariera profesionalã ºi în afaceri. De la simplu mezelar a trecut la activitatea de comerþ, iar acum la înfiinþarea unei gelaterii cu specific italian în Oradea. Aceastã calitate îi va folosi ºi la dezvoltarea noii afaceri.
greu se porneºte o afacere, cât de cumplitã e birocraþia ºi cum te pot da peste cap unii furnizori... Dupã planurile mele gelateria trebuia sã fie deschisã la 1 mai. Acum am amânat-o pe a doua jumãtate a lunii iunie.
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – Cum aþi intrat în afaceri? MH – La fel ca mulþi alþi întreprinzãtori, dupã disponibilizare. Am fost mezelar ºi pânã în 1993 am lucrat în domeniul meu profesional. Atunci am fost atinsã ºi eu de disponibilizare ºi realitatea capitalismului. Pentru cã nu voiam sã mã las în voia sorþii ºi sã-mi plâng de milã, am hotãrât sã înfiinþez o firmã ºi am început sã vând produse alimentare ºi nealimentare într-o piaþã orãdeanã. E o experienþã interesantã. Am prins în piaþã cea mai interesantã perioadã a tranziþiei româneºti. R – ªi gelateria? MH – Ideea gelateriei mi-a venit în 2005, într-un concediu în Italia. Îmi doream sã deschid un magazin de haine. Dupã ce am gustat îngheþata italianã, am hotarât cã dacã gãsesc un spaþiu adecvat, deschid o gelaterie cu îngheþatã italianã, prãjituri ºi rãcoritoare de calitate. Am achiziþionat o casã în Piaþa Creangã, iar acum e în proces de amenajare. Am comandat aparatura din Italia, vesela din Germania... Aºa mi-am reamintit ce
R – Cum a intrat ROMCOM în povestea dvs? MH – Voisem sã iau un credit bancar pentru amenajarea spaþiului ºi pentru achiziþia de echipamente, dar documentaþia ºi cheltuielile unui credit m-au descurajat. O cunoºteam însã pe Dana Oniþa, unul din consultanþii de credite din echipa ROMOCOM. Ea mi-a spus despre condiþiile de creditare de la ROMCOM. Am fost surprinsã de promptitudine. Aºa am început sã dau ºi mai bine contur visului meu. R – Cum vedeþi afacerea dvs dezvoltându-se? MH – Pentru început voi avea patru angajaþi, cel puþin 24 de tipuri de îngheþatã, diferite tipuri de prãjituri ºi rãcoritoare, iar din iarnã vedem ce mai adãugãm... Deja tabieturile se schimbã, mulþi români mãnâncã îngheþatã ºi iarna, nu doar vara ca acum câþiva ani. Dupã deschiderea gelateriei, vom atrage clienþii prin calitatea produselor ºi prin publicitate, urmând ca în timp sã creºtem gama de produse ºi sã ne extindem ºi în reþelele de supermarketuri. R – Care va fi atu-ul dvs? În oraº mai sunt gelaterii ºi locuri de acest tip. Aveþi concurenþã destul de serioasã. MH – Este adevãrat, am concurenþã ºi asta este bine. Orãdenii ºi vizitatorii vor putea compara ºi alege. Majoritatea gelateriilor din oraº au un numãr limitat de sortimente, aceleaºi de patru-cinci ani. Noi vom avea minim 24 de sortimente. ªi mai este capacitatea de a învãþa ºi de a schimba. Eu am aceastã capacitate. Sunt în stare sã învãþ de la
oricine are o idee bunã, sã iau idei bune ºi sã le aplic. Am luat deja câteva idei foarte bune de la furnizorii de aer condiþionat, de filtre de apã, de aparaturã de îngheþatã... Uneori schimbarea care trebuie fãcutã e mai mare, alteori mai micã, uneori e ieftinã, alteori scumpã, dar am curajul sã fac schimbãri. Acesta va fi un lucru bun pentru gelaterie ºi clienþi. Aici va fi un loc pentru recreere ºi surprize dulci ºi plãcute.
R – Familia e implicatã în afacere? MH – Soþul mã ajutã mult, dar fetele sunt încã mici pentru a mã ajuta. Eu sper sã le placã aceastã afacere ºi sã înveþe pentru a putea prelua ºi duce mai departe ce am început.
MIRELA HANZA
– 1988, absolvã ªcoala
Profesionalã de Industrie Alimentarã din cadrul Liceului Economic, Oradea – Este cãsãtoritã, are 2 fete – Din 1993 are o firmã de comerþ 11
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþare
FINANÞÃRI PENTRU PROIECTE DE ENERGIE REGENERABILÃ
modernizarea ºi realizarea de noi capacitãþi de producere a energiei electrice ºi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unitãþi cu putere instalatã mai micã sau egalã cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale ºi a altor resurse regenerabile de energie. eligibilã a proiectului ºi de a finanþa cheltuielile neeligibile ale proiectului; Solicitantul are capacitatea de implementare a proiectului în ceea ce priveºte resursele umane necesare; Solicitantul trebuie sã justifice necesitatea finanþãrii proiectului prin ajutor de stat; Solicitantul nu are restricþii în activitãþile comerciale; Solicitantul are activitatea pentru care se solicitã finanþare înregistratã conform cerinþelor din cererea de propuneri de proiecte; Activitatea pentru care se solicitã finanþare este cuprinsã în domeniile de activitate înregistrate ale solicitantului, conform certificatului constatator; Solicitantul dovedeºte calitatea de proprietar/concesionar/utilizator al terenului pe care sunt amplasate/se vor amplasa capacitatile energetice (pentru 10 ani de la data depunerii cererii de finanþare) ºi are dreptul de construcþie.
Daniel Pop ROMCOM
LA ÎNCEPUTUL LUNII IUNIE a fost publicatã pentru consultare publicã propunerea pentru ghidul solicitantului la axa prioritarã „Creºterea eficienþei energetice ºi a securitãþii furnizãrii, în contextul combaterii schimbãrilor climatice”, domeniul major de intervenþie „Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi” din cadrul Programului Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice” (POS-CCE). POS-CCE are ca obiectiv general creºterea productivitãþii companiilor româneºti, în conformitate cu principiile dezvoltãrii durabile ºi reducerea decalajelor faþã de productivitatea la nivelul UE astfel încât România sã atingã, pânã în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivitãþii din Uniunea Europeanã. POS-CCE este finanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) – unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene, la care se vor adãuga fonduri din bugetul de stat ºi bugetele locale. Ce proiecte se finanþeazã? Programul de creºtere a eficienþei energetice finanþeazã investiþii în
Care sunt criteriile de eligibilitate? Solicitantul este înregistrat ca societate comercialã în România conform cerinþelor din cererea de propuneri de proiecte (microintreprindere din mediul urban, intreprindere micã, mijlocie sau mare); Solicitantul nu se aflã in dificultate în conformitate cu liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat acordat pentru salvarea ºi restructurarea companiilor aflate în dificultate; Solicitantul nu are datorii la stat privind plata taxelor ºi altor contribuþii la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale, bugete speciale ºi bugete locale; Reprezentantul legal al solicitantului nu a suferit condamnãri definitive din cauza conduitei profesionale îndreptate împotriva legii, în baza unei hotãrâri judecãtoreºti ºi nu a fost condamnat definitiv pentru infracþiuni de fraudã, corupþie sau în alte activitãþi ilegale, în detrimentul intereselor financiare naþionale ºi ale Comunitãþii Europene; Solicitantul nu este declarat într-o situaþie gravã de încãlcare a prevederilor legislaþiei privind achiziþiile publice ºi/sau a obligaþiilor asumate printr-un contract de finanþare din fonduri publice; Solicitantul (în cazul întreprinderilor cu situaþia financiarã încheiatã cel puþin pe un exerciþiu financiar) a înregistrat profit din exploatare pe exerciþiul financiar anterior depunerii cererii de finanþare; Solicitantul (în cazul intreprinderilor nou infiinþate care nu pot prezenta situaþia financiarã pe exerciþiul financiar anterior) prezintã o garanþie eliberatã de o instituþie financiarã pentru cel puþin 50% din valoarea investiþiilor eligibile; Solicitantul are capacitatea de a asigura contribuþia proprie la valoarea totalã
Ce finanþãri se pot obþine? Pot fi propuse numai proiecte având o valoare de minim 100.000 Euro, iar finanþarea din fonduri publice acordatã pentru un proiect este de maximum 20.000.000 euro (inclusiv pentru proiectele majore). Nu se aplicã un plafon pentru valoarea totalã a proiectului. Gradul de finanþare nerambursabilã variazã dupã cum urmeazã: 70% pentru intreprinderi mici ºi microintreprinderi, cu excepþia celor localizate în regiunea Bucureºti-Ilfov, unde finanþarea nerambursabilã este de 60%; 60% pentru intreprinderi mijlocii, cu excepþia celor localizate în regiunea Bucureºti-Ilfov, unde finanþarea nerambursabilã este de 50%; 50% pentru intreprinderi mari, cu excepþia celor localizate în regiunea Bucureºti-Ilfov, unde finanþarea nerambursabilã este de 40%.
Dacã doriþi sã obþineþi finanþare nerambursabilã prin acest program ne puteþi contacta telefonic la 0259 479 793 sau prin email la daniel.pop@romcom.ro.
12
publicaþie de informare ROMCOM
Seminarii ROMCOM
PRIMUL SEMINAR ROMCOM LA GALAÞI
seminar au apreciat limbajul neacademic, exemplele practice ºi aplicabilitatea imediatã a principiilor enunþate. Printre acþiunile pe care participanþii ºi-au propus sã le implementeze în viitorul apropiat se numãrã implementarea unei perspective globale în cadrul organizaþiilor pe care le conduc, utilizarea testului DISC pentru a cunoaºte mai bine trãsãturile de personalitate ale angajaþilor ºi pentru a identifica oportunitãþile de dezvoltare personalã a acestora, precum ºi asumarea rolului de lider în elaborarea ºi promovarea viziunii fiecãri afaceri. Seminarului ROMCOM de la Galaþi a fost moderat de Mario Bruehlmann, trainer ºi consultant elveþian care lucreazã cu oamenii de afaceri din România încã din 1991. Acesta a remarcat cã „… metodele elveþiene sunt, poate, ceva mai deosebite pentru cã Elveþia deja o tradiþie de câteva sute de ani în ce priveºte afacerile mici ºi mijlocii. Avem, desigur, companii multinaþionale, dar 90 la sutã din baza economiei este susþinutã de 350.000 de întreprinderi mici ºi mijlocii, unele pornite ca afaceri de familie cu generaþii în urmã. S-a format astfel un anumit gen de gândire antreprenorialã, o experienþã pe care dorim sã o împãrtãºim cu oamenii de afaceri din România. Ceea ce facem la seminariile noastre este sã combinãm aceste tehnici ºi metode elveþiene cu circumstanþele mediului de afaceri românesc. Exportam principii elveþiene! ªi nu vorbim doar despre probleme, ci ºi despre cum sã rezolvi o anumitã problemã. Iar în dezbaterile noastre am folosit inclusiv exemple practice, afaceri de succes atât din Elveþia, cât ºi din România“. Seminarul a fost urmat de o masã rotundã la care a participat un grup mai mare de oameni de afaceri ºi tineri întreprinzãtori locali, ocazie cu care delegaþia ROMCOM a aflat mai multe despre mediul de afaceri local ºi provocãrile cu care se confruntã întreprinzãtorii din Galaþi. Participanþii au invitat ROMCOM sã continue sã organizeze seminarii de afaceri în aceastã regiune, în special pe teme legate de elaborarea planului de afaceri, marketing global, ºi dezvoltare organizaþionalã. Pânã în prezent, ROMCOM a finanþat peste 1000 de proiecte de afaceri, a instruit peste 2000 de întreprinzãtori din România ºi a oferit consultanþã pentru aproximativ 100 de proiecte de investiþii. Biroul ROMCOM din Galaþi a fost deschis la mijlocul anului 2007.
Cãlin Farcãu, ROMCOM
ÎNTREPRINZÃTORII GÃLÃÞENI AU avut ocazia sã participe în perioada 27-29 Mai la primul seminar ROMCOM organizat în aceastã localitate, având ca temã principalã dezvoltarea calitãþilor de lider. Astfel, dupã mai bine de 15 ani în care seminariile de afaceri ROMCOM au avut loc cu precãdere în principalele oraºe din Transilvania, ROMCOM duce principiile de afaceri ºi în regiunile noi din România în care a deschis recent birouri. La seminarul de la Galaþi au participat oameni de afaceri ce activeazã în industrii diverse, precum construcþii, producþie de profile PVC, procesare de tablã sau servicii medicale, precum ºi conducãtori ai unor organizaþii non-guvernamentale. Participanþii au avut oportunitatea sã înveþe cum sã devinã lideri mai buni: au studiat principii de bazã ale conducerii ºi comunicãrii, au învãþat despre importanþa delegãrii sarcinilor, ºi-au identificat ºi analizat profilul de personalitate ºi au primit recomandãri cu privire la relaþionarea cu alte tipuri de personalitãþi sau la situaþii potenþiale de conflict. Oamenii de afaceri prezenþi la
publicaþie de informare ROMCOM
13
Anunþuri
DE VÂNZARE
STAÞIE ALIMENTARE CARBURANÞI
Localizare: DN 76, km140+550, între Oradea (45 km) ºi Beiuº (15 km). Staþie carburanþi: - 4 pompe x 2 braþe; - 4 rezervoare, capacitate totalã 170.000 litri; - Copertinã metalicã 18 x 6 m; - 1000 mp teren, parcare pentru 10 autocamioane; - Acces direct de la drumul naþional; - Toate autorizaþiile de funcþionare. Clãdire principalã - 2 nivele, 180 mp (9 x 20 m) pe nivel, suprafaþã 360 mp - Primul nivel structurat pentru restaurant ºi birouri - Nivelul superior împãrþit în 4 camere ºi 2 birouri - Structurã metalicã Garaj - 200 mp (10 x 20 x 5m), ideal pentru service camioane - Structurã metalicã, ziduri din bolþari - Canal pentru service camioane Informaþii: 0744 230 230
ECHIPAMENTE DE VÂNZARE
Informaþii: 0744 230 230
MAªINÃ DE ÎNFILETAT
Marca VIGEL TORINO Masã de înfiletare
MAªINÃ DE INJECTAT MASE PLASTICE
Masina Sandretto Torino Masina tipo ESSO Nuto H68 Usare Tassativamente Olio Hidraulico Antiusare 26V/110/B Euromap 310/110 Volume φ50 – 0 – 250 φ 45 – 0 – 200 φ 40 – 0 – 150 L=5m
14
publicaþie de informare ROMCOM
PRO FAMILIA
INVESTIÞIA ÎN COPII, INVESTIÞIE ÎN VIITOR
apropiatã de normalitate, precum ºi integrarea lor socialã. Mulþi dintre ei merg acum la grãdiniþe, ºcoli speciale sau ºcoli normale, sunt foarte harnici ºi au învãþat sã ofere afecþiune ºi dragoste celor din jurul lor. Vizitãm aceste familii de douã ori pe an. La fiecare nouã vizitã constatãm progresele pe care le fac copiii ºi modul în care se descurcã familiile cu ei. Pe durata fiecãrei vizite monitorizãm evoluþia stãrii generale de sãnãtate, abilitãþile motorii ºi psihologice, relaþiile interpersonale, trãsãturile de personalitate ale copilului - dar ºi ale pãrintelui abilitãþile sociale precum ºi investiþia financiarã. Ne-am bucurat foarte mult sã observãm cã familiile de plasament îi îngrijesc foarte bine, iar copiii au fãcut progrese semnificative de la ultima noastrã vizitã. De exemplu, una dintre fetiþele aflate în plasament familial a luat premiul I pe þarã la un recital de poezie la Bucureºti. Proiectul Pro Licee se bucurã de un real succes în Oradea. Profesorii ne solicitã sã mergem mai des la clase pentru a susþine setul de teme psiho-sociale pentru elevi, teme care îi ajutã foarte mult. Deja ProFamilia a susþinut aceste teme în opt licee din Oradea. O elevã din clasa a XI-a spune urmãtoarele: „Desfãºurarea acestor teme mi s-a pãrut extraordinarã. Am învãþat foarte mult despre importanþa cunoaºterii propriei persoane ºi am înþeles foarte multe lucruri despre viaþã, dintr-o altã perspectivã decât cea oferitã de TV. Îi mulþumim mult doamnei profesoare Anca Suciu pentru modul de prezentare a acestor teme ºi discuþiile benefice ºi folositoare pe care ni le-a oferit.” Dupã întâlnirile cu liceeni din clasele IX - XIII, pot spune cã aceºti tineri au devenit foarte interesaþi de subiectele discutate ºi doresc sã afle cât mai multe informaþii care sã îi ajute în viitor. Consider cã aceste teme sunt foarte educative pentru ei ºi îi vor ajuta mult de-a lungul vieþii. Mã bucur cã profesorii au fost deschiºi în a încheia un protocol de colaborare cu fundaþia noastrã. Pentru cã se apropie vacanþa de varã, am început pregãtirile pentru o nouã tabãrã cu tinerii cuprinºi în programul clubului Generaþia+. Vom avea 4 serii a câte 50 de tineri, proveniþi din familii cu probleme. Pentru ca rezultatele taberei sã fie pe mãsura aºteptãrilor vom avea ca invitaþi speciali psihologi, evangheliºti ºi profesori, care vor fi împreunã cu noi, încercând sã le oferim acestor tineri principii ºi lecþii care sã aibã un impact puternic în
Anca Suciu PRO FAMILIA
COPIII ºI ADOLESCENÞII RÃMÂN prioritãþile Fundaþiei noastre. Pentru aceasta, am vizitat recent familiile de plasament ale copiilor cu autism din judeþul Dâmboviþa. Prin acest proiect, Fundaþia Pro Familia sponsorizeazã familii care au luat în îngrijire, din centre de plasament, 20 de copii cu dizabilitãþi. Copiii din proiect suferã de autism, diabet ºi schizofrenie. Când am început acest program de plasament ºi recuperare, copiii aceºtia nu mergeau ºi nu vorbeau, ci doar ridicau speriaþi privirea la orice vorbã sau atingere. Însã în aceste familii au spus pentru prima datã cuvântul „mamã” la vârsta de 4, 7 sau 10 ani, au învãþat ºi simþit semnificaþia lui, au primit o adevãratã familie care face tot posibilul pentru recuperarea ºi aducerea lor la o stare cât mai
vieþile lor. Pentru realizarea taberelor avem nevoie ºi de sprijinul dumneavoastrã financiar sau material. Taberele vor avea loc în perioada 18 august – 11 septembrie 2008. În tabere vor fi cuprinºi 200 de tineri proveniþi din familii cu o situaþie foarte dificilã. Ne-am bucura sã le putem oferi împreunã posibilitatea schimbãrii vieþii, la cea de-a 10-a tabãrã anualã a fundaþiei noastre. DACÃ DORIÞI SÃ NE SPRIJINIÞI în organizarea taberelor, vã rog sã ne contactaþi la 0741 013 072 sau prin email la anca.suciu@romcom.ro De asemenea, puteþi face o donaþie în contul Fundaþiei ProFamilia, IBAN RO52 BACX 0000 0030 0719 6000 deschis la Banca UNICREDIT ÞIRIAC ORADEA. Vã mulþumim!
publicaþie de informare ROMCOM
15
Consultanþã
VREI SÃ PRIMEªTI O FINANÞARE NERAMBURSABILÃ DIN FONDURI EUROPENE?
GRÃBEªTE-TE SÃ NE CONTACTEZI!!! NOI AVEM O RATÃ DE SUCCES DE
100%
Sunã la 0259 479 793 (Oradea) / 0751 218 182 (Suceava) / 0749 158 586 (Galaþi) sau scrie la office@romcom.ro pentru a discuta cu un consultant ROMCOM despre cum poþi obþine finanþare nerambursabilã pentru proiectul tãu.
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Brandstorm
16
publicaþie de informare ROMCOM
AU VENIT FONDURILE EUROPENE
extinderii proiectelor începute. Alþi întreprinzãtori au vãzut cum prieteni, rude sau vecini au obþinut fonduri europene ºi au prins mai mult curaj. În al doilea rând, valoarea medie a proiectelor de finanþare a crescut semnificativ în comparaþie cu programele pre-aderare. Pe de o parte, multe pieþe se concentreazã ºi dimensiunea companiilor sau a fermelor creºte, antrenând investiþii mai mari. De altã parte, sectoare ca agricultura, construcþiile, sau serviciile beneficiazã de o conjuncturã economicã favorabilã, ºi jucãtorii din aceste sectoare cautã surse de finanþare nerambursabilã pentru a-ºi mãri capacitatea de producþie ºi pentur a deveni mai competitivi. În al treilea rând, punctajul a devenit un criteriu decisiv în selecþia proiectelor ce urmeazã sã fie finanþate, în special în cazul liniilor de finanþare în care valoarea proiectelor eligibile este mai mare decât bugetul total alocat, cel puþin pentru acest an. Astfel, eligibilitatea este un criteriu obligatoriu însã nu ºi suficient pentru obþinerea de finanþare nerambursabilã. CUM SÃ-ÞI CREªTI ªANSELE DE A OBÞINE FONDURI EUROPENE? În primul rând stabileºte clar proiectul în care vrei sã investeºti, ºi apoi contacteazã un consultant ROMCOM pentru a primi materiale informative, date despre eligibilitatea investiþiei preconizate, precum ºi informaþii detaliate despre modul în care trebuie întocmit proiectul pentru a avea ºanse reale sã obþinã finanþare. Mulþi întreprinzãtori ºtiu doar cã vor sã obþinã fonduri nerambursabile, fãrã sã aibã însã clar stabilitã destinaþia acestor fonduri.
Mai 2008 / nr. 43
Valentin Popoviciu
ULTIMELE TREI LUNI AU FOST foarte intense în ce priveºte scrierea de proiecte pentru obþinerea de finanþare nerambursabilã. Întreprinzãtorii au fost interesaþi cu precãdere de fondurile nerambursabile alocate pentru zonele rurale în cadrul FEADR ºi de liniile de finanþare pentru IMM-uri prin programul de creºtere a competitivitãþii economice (POS-CCE). CE AM ÎNVÃÞAT DIN EXPERIENÞA ULTIMELOR LUNI? În primul rând, existã un interes foarte mare pentru proiectele de finanþare nerambursabile. Numai în cadrul FEADR, pe trei linii de finanþare s-au depus 2.753 proiecte cu o valoare totalã eligibilã de peste 2,2 miliarde euro. Mulþi întreprinzãtori care au obþinut finanþãri pentru proiecte în cadrul programelor pre-aderare, cum a fost SAPARD, s-au folosit de experienþa anterioarã ºi au aplicat din nou pentru finanþãri în vederea
Dupã ce te familiarizezi cu cerinþele ºi criteriile de eligibilitate ce trebuie respectate, vom lucra împreunã la întocmirea documentaþiei necesare pentru obþinerea de finanþare nerambursabile pentru proiectul tãu. Proiectul trebuie sã conþinã cererea de finanþare, un studiu de fezabilitate, un plan de afaceri, un model financiar precum ºi o serie de documente justificative. Documentaþia de proiect are o structurã similarã indiferent de programul de finanþare, ºi poate fi uºor adaptatã cerinþelor specifice fiecãrui program. Depunerea proiectului de finanþare este ultima fazã, ºi poate avea loc doar când aceste documente sunt pregãtite. În general, pentru pregãtirea unui proiect este nevoie de 1-3 luni, funcþie de natura ºi complexitatea investiþiei. De asemenea, este nevoie de cunoºtinþe de specialitate. Poþi sã lucrezi singur la elaborarea acestor documente sau poþi alege sã lucrezi cu un consultant ROMCOM specializat în obþinerea de finanþare nerambursabilã. Chiar dacã numãrul de proiecte depus în ultimele luni este foarte mare, existã bani suficienþi pentru finanþarea proiectelor, ºi majoritatea programelor de finanþare au bugete alocate pentru fiecare an în perioada 2008-2012. Astfel, întreprinzãtorii care nu apucã sã depunã un proiect în acest an, au toate ºansele sã obþinã finanþare în 2009, cu condiþia sã-ºi pregãteascã bine proiectul. Bani existã. Experienþã avem. Te aºteptãm sã iei legãtura cu noi pentru a gãsi soluþia cea mai bunã de finanþare pentru proiectele tale.
Opinie
VORBEªTE LIMBA CELUILALT ÎN AFACERI
Interviu cu David Funderburk, fost ambasador al USA în România, în anii 80, congresman, acum profesor de ºtiinþe politice, profesor itinerant la mai multe universitãþi din lume, inclusiv la Universitatea Emanuel Oradea R – România nu a reuºit sã atragã prea mulþi investitori strãini. Au venit câþiva în anumite zone, în rest... DF – Sunt subiectiv când vorbesc despre România. Eu cred cã investitorii americani ar trebui sã aleagã þara dvs, dar sunt conºtient cã existã motive serioase pentru care nu vin prima datã aici. România este perceputã ca o þarã distantã, ºi nu este principala noastrã destinaþie nici pentru turism, nici pentru afaceri. Un investitor american are o dilemã când vrea sã facã afaceri în altã þarã: sã vinã în România de exemplu, þarã despre care ºtie cã este birocraticã ºi destul de coruptã, chiar dacã are forþã de muncã ieftinã, sau sã meargã într-o þarã unde gãseºte forþã de muncã mai ieftinã ºi unde ºi alþi americani fac afaceri de mult timp, cum ar fi China sau alte þãri din Asia de Sud-Est. Eu cred cã România ºi SUA au multe în comun din punct de vedere cultural ºi spiritual ºi mi-ar plãcea ca mai mulþi americani sã aleagã România. Atât România, cât ºi SUA trebuie sã facã ceva pentru a schimba aceastã situaþie. Americanii trebuie sã înveþe mai mult despre România, pentru cã nu au o imagine corectã, ºi trebuie sã investeascã în þãrile care susþin politica externã americanã, care nu ne sunt ostile. România ar trebui sã se facã mai cunoscutã, sã promoveze ce are de oferit. Dacã România mizeazã doar pe publicitatea fãcutã de câteva persoane, vor veni întreprinzãtori mijlocii ºi mãricei, care vor promova România dupã câþiva ani, când afacerile lor se vor dezvolta. Este bine ºi aºa, dar este atunci ritmul de creºtere este foarte lent. România trebuie sã aibã o campanie agresivã de marketing naþional. R – Aceste lucruri sunt valabile doar pentru þarã sau ºi pentru regiune, judeþ, oraº? DF – Pentru toate. De exemplu, în ultimii doi-trei ani, am venit foarte des în Bihor ºi Oradea, ºi am vãzut activitatea de promovare a judeþului dusã de fostul Prefect (nn Ilie Boloja a fost prefect în perioada respectivã. Acesta a fost ales primar al Oradiei în 1 iunie, dup ce aproape un an a fost Secretar General al Guvernului). Am constatat foarte multã deschidere la domnia sa ºi am apreciat modul în care a încercat sã promoveze judeþul. Trebuie ca judeþul ºi municipiul sã colaboreze atât între ele cât ºi cu alte localitãþi pentru atragerea investitorilor. Împreunã au câteva atu-uri: o zonã turisticã extraordinarã, apropierea de graniþã, proximitatea faþã de de autostrada Transilvania. Iar dacã principalele instituþii sunt prietenoase cu investitorii... R – Avem însã cel puþin o problemã de mentalitate. Din copilãrie învãþãm cã „lauda de sine nu miroase a bine”. DF – Trebuie sã depãºiþi perioada de copilãrie. Existã modalitãþi de promovare elegante ºi de bun simþ. R – Ce trebuie sã ºtim pentru a atrage investitori strãini? Ce ar cãuta un american în Bihor sau în orice alt judeþ? DF – Trebuie sã ºtiþi câteva lucruri despre americani înainte de a-i chema aici. Americanii vorbesc în general o singurã limbã. Trebuie sã aibã cu cine comunica aici, sã fie vorbitori de englezã, ºi din fericire existã. Trebuie sã gãseascã oameni cu care sã facã afaceri, care sã cunoascã modul nostru de a face afaceri, strategiile noastre de lucru. Când investitori americani au mers în China, au nimerit într-un sistem birocraic, o culturã ºi limbã strãine. A fost foarte frustrant. Dar acum lucrurile s-au schimbat foarte mult în China, aºa cã învestitorii americani aleg uºor China. România, Bihorul, mai au nevoie de lideri progresiºti, vizionari, care sã
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
zR – Cunoaºteþi România ºi dinainte de 89 ºi dupã 18 ani de tranziþie. Cum vedeþi evoluþia României în toþi aceºti ani? DF – Am venit des în România dupã 89 ºi este evident un progres, o atmosferã diferitã. Nu mai vãd frica ºi intimidarea, caracteristice perioadei comuniste. Se construieºte foarte mult, iar acesta este semn de dezvoltare. Acum, cu alegerile pe care le aveþi, vine ºi o gurã de aer proaspãt. Este prima datã când sunt în România într-o campanie electoralã. E foarte diferit de sistemul american. Sper cã românii vor alege oameni de bunã credinþã, cu fricã de Dumnezeu. R – Tocmai pentru cã este perioada de campanie electoralã, ies la ivealã multe frustrãri ºi nemulþumiri. Mergem în direcþia bunã sau ar trebui schimbat ceva? DF – 18 ani nu sunt suficienþi pentru a construi un sistem democratic. USA lucreazã la asta de 200 de ani ºi nu realizat încã acest vis. Democraþia româneascã merge în direcþia cea bunã. Cred cã ar trebui acum sã vã concentraþi pe profunzimea ºi viteza cu care se realizeazã anumite reforme ºi schimbãri.
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
stabileascã þinte precise: reducerea birocraþiei, diminuarea fiscalitãþii ºi tipul de afaceri pe care vor sã îl dezvolte aici. ªi toþi factorii de decizie trebuie sã tragã în aceeaºi direcþie. De exemplu, în statul Washington, atât guvernatorul, cât ºi congresmanii ºi oamenii de afaceri au ca prioritate vânzarea avioanelor Boeing. Nu se ceartã pentru acest lucru, ci lucreazã împreunã în interesul statului lor, indiferent în ce tabãrã politicã sunt sau din ce grup de firme fac parte. Oficialii Bihorului ºi ai Oradiei, dar asta e valabil pentru orice regiune, trebuie obligatoriu sã aibã un plan strategic coerent de dezvoltare ºi sã participe toþi la realizarea lui. Un singur om nu poate realiza asta. Dupã ce au o strategie, aceasta trebuie promovatã ºi implementatã, nu pusã în sertar. E foarte important ca judeþul ºi oraºul sã trimitã delegaþii în þãrile cu care vor sã facã afaceri, din care vor sã atragã investitori ºi sã se prezinte bine. De asemenea, am constatat la români impresia cã este suficient sã vorbeascã
cu un investitor ºi sã ia masa împreunã pentru a face afaceri. Nu e aºa. Investitorii americani nu au timp. Trebuie sã le prezinþi afacerea foarte scurt. Dacã le place ce au auzit, sunt gata sã intre în afacere, dacã nu, uitã tot ce au auzit. Trebuie sã audã ideea de afacere, atu-urile oraºului, judeþului, facilitãþile de care ar putea beneficia, forþa de muncã bine calificatã ºi oameni cu care sã facã afaceri. Foarte important este sã mergi bine informat despre partenerul de discuþii. Îi place golful, de exemplu? Unde va juca golf în zona ta.? Îi place sa schieze? Cât de departe este o staþiune de schi? Are copii. Ce oferi copiilor în zona ta? Un alt lucru foarte important despre americani: când fac afaceri undeva, le place sã se implice ºi social, filantropic. Prezintã-le ºi aceste oportunitãþi de filantropie. R – Trecând de la liderii locali ºi regionali la întreprinzãtori, cum sã gãsesc un partener de afaceri american serios, cu care sã fac afaceri ºi sã pãtrund pe alte pieþe?
DF – Tot prin strategie pe termen lung ºi bine gânditã. Trebuie un plan scris, o listã a activelor ºi aºteptãrilor tale ºi motive pentru care acest investitor sã aleagã sã lucreze cu tine. Internetul poate fi de mare ajutor. Te faci cunoscut ºi te promovezi constant ºi chiar agresiv. Oamenii de afaceri pasivi nu au succes pe termen lung. Trebuie sã facã paºi în afarã, nu sã lase lucrurile sã curgã de la sine. R – ªtiu românii ce aºteaptã americanii, ºtiu limba lor economicã? DF - Nu prea, dar asta se poate învãþa. Universitatea Emanuel ºi ROMCOM îi ajutã sã cunoascã limbajul afacerilor occidentale, iar întâlnirile repetate cu americani sau investitori din altã þarã le vor fi de folos oamenilor de afaceri români pentru a învãþa despre aºteptãrile celorlalþi. Pentru asta este nevoie de interes ºi multã muncã. Afacerile cu investitori strãini nu demareazã uºor, dar odatã începute, sunt afaceri pe termen lung.
VREI SÃ-ÞI DEZVOLÞI AFACEREA?
APELEAZÃ LA ROMCOM ªI VEI OBÞINE:
Acces la credite bancare în cele mai bune condiþii Fonduri nerambursabile Planuri de afaceri Consultanþã de marketing Studii de piaþã Identificarea unor potenþiali parteneri de afaceri
www.romcom.ro
publicaþie de informare ROMCOM
3
Învãþare continuã
ROMCOM EMANUEL TRAINING IMPREUNÃ CU FACULTATEA DE MANAGEMENT „GRIFFITHS“ A UNIVERSITÃÞII EMANUEL DIN ORADEA INTRODUCE UN MASTER ÎN MANAGEMENTUL ANTREPRENORIAL
motivat Universitatea Emanuel din Oradea, prin Facultatea de Management Griffiths împreunã cu ROMCOM Emanuel Training, sã deschidã un program de pregãtire aprofundat pentru managerii care doresc sã creascã impactul organizaþilor pe care le conduc. Programul de MBA al Universitãþii Emanuel pregãteºte oameni de afaceri, oferindu-le cunoºtinþe, relaþii ºi perspective care le vor schimba viziunea asupra afacerilor, modul de a gândi ºi tiparul de operare în cadrul companiilor. Acest program a fost conceput dupã modelul celor mai renumite programe de MBA din Statele Unite, cu intenþia de a rãspunde la cele mai acute nevoi cu care se confruntã lumea afacerilor din Estul Europei: Managementul Antreprenorial. Participanþii la program au oportunitatea sã interacþioneze cu profesori de clasã din Statele Unite, Marea Bitanie, Elveþia, ºi Uniunea Europeanã. Metodele de studiu au fost concepute pe baza curicumului unor centre de afaceri renumite, inclusiv Harvard Business School. Luând în considerare experienþa ºi dezvoltarea economicã a þãrilor din Estul Europei, marketingul este unul din domeniile în care întreprinzãtorii din aceastã regiune au mult de învãþat. Programul de MBA oferã participanþilor patru module de marketing care sã îi ajute sã gândeascã la nivel global, ºi
Sebastian Vãduva Universitatea Emanuel
CHIAR DACÃ SE SPUNE CÃ România este o þarã cu o dezvoltare economicã ºi culturalã antreprenorialã care încã mai lasã de dorit, conceptul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) nu este strãin pentru oamenii de afaceri români, acesta devenind o opþiune de dezvoltare personalã ºi profesionalã pentru cei implicaþi în afaceri. Din foarte multe motive, inclusiv creºterea influenþei companiilor multinaþionale în Romania, un program de MBA reprezintã un element de diferenþiere pe piaþa muncii care devine din ce în ce mai competitivã. Rezultatele obþinute în ultimii 14 – 15 ani in domeniul educaþional ºi de training au 4
Dorel Moºincat (HOLCIM România) R – De ce aþi ales acest program de master? DM – Am ales acest program de master din motive subiective ºi obiective: este în Oradea ºi îl pot urma fãrã sã îmi întrerup programul de serviciu. M-au interesat cursurile anunþate, iar renumele profesorilor de la universitãþi faimoase a fost un argument în plus. De fapt voiam mai multe cunoºtinþe decât diplomã, iar aceºti profesori mi-au oferit garanþia cã aºa va fi. R – Cum merge programul dupã trei luni? DM – O parte din lucrurile predate le ºtiam, dar nu le aveam sistematizate. Le aplicam instinctiv. Studiile de caz sunt extraordinare. Dupã trei luni constat cã încep sã îmi schimb modul de gândire, modul în care abordez anumite aspecte ale afacerii în care lucrez. Pentru cã se predã interactiv, cu trimiteri dese la cazuri reale, pot sã experimentez alt mod de a face afaceri, de a rezolva probleme, de a mã raporta la colaboratori. R – Vedeþi beneficii pe termen lung în acest program? Constat cã acest master îmi deschide noi perspective de dezvoltare personalã ºi de carierã. Dar deocamdatã aºtept cu nerãbdare modulul de finanþe-contabilitate.
publicaþie de informare ROMCOM
Parteneriat
sã utilizeze beneficiile tehnologiei ºi Internetului în acþiunile lor de marketing. Modulele de marketing sunt rezultatul unui parteneriat între Universitatea Emanuel ºi „The Taylor Institute for Direct Marketing” din cadrul Universitãþii din Akron (SUA), ele culminând cu un certificat in marketing direct pentru cursanþii programului. O problemã cu care se confruntã mediul afacerilor din România este ºi lipsa unei dezvoltãri organizaþionale propice. Masterul pe care Universitatea Emanuel din Oradea îl oferã cuprinde în programa sa ºi cursuri de comunicare ce þintesc spre rezolvarea acestei probleme. Parcurgerea acestor cursuri îi va rãsplãti pe cursanþi cu un Certificat
din partea ROMCOM – Emanuel Training. Managementul Antreprenorial reprezintã practic baza programei de MBA. Acest curiculum va oferi participanþilor sãi o perspectivã ºi o înþelegere profundã a lumii afacerilor pregãtindu-i ºi transformându-i în manageri de clasã, ºi recompensându-i cu abilitãþi de a gãsi rãspunsuri strategice la provocãrile cu care se confruntã. Aºadar, programul a fost gândit pentru a putea rãspunde nevoilor întreprinzãtorilor români, iar lucrul acesta va deveni posibil prin cursuri ca: Managementul Marketingului Antreprenorial, Managementul Proiectelor, Etica Globalã a Companiilor Antreprenoriale,
Contabilitate, Finanþe ºi Gestiune, dar ºi altele cursuri menite sã-i echipeze pe participanþi. Facultatea de Management Griffiths este reprezentatã de profesori care aduc valoare prin propria lor experienþã managerialã ºi realizãrile academice semnificative. Studiile de caz, activitãþile practice ºi mai ales lucrãrile ºi proiectele se axeazã pe probleme reale din activitatea lor, pe diferenþele internaþionale ºi regionale în conducerea afacerilor ºi administrarea organizaþiilor ºi instituþiilor, dar ºi a cercetãrilor lor ºi experienþelor în consultanþã. Flexibilitatea masterului se poate acomoda în funcþie de nevoile cursanþilor pentru a satisface interesul acestora. Durata ºi ritmul programului de master sunt prevãzute în aºa fel încât sã merite aceastã investiþie. Trebuie sã menþionãm faptul cã acest masterat nu se prezintã doar ca ºi un program flexibil care vine în întâmpinarea nevoilor cursantului, ci ºi ca ºi un promotor al valorilor etice ºi manageriale, care pune accentul pe gândirea criticã ºi perspectiva globalã, munca în echipã ºi comunicarea, iar toate acestea la un loc sã participe la integrarea cursanþilor în lumea afacerilor. La sfârºitul programului de master, participanþii vor obþine o diplomã care va asigura un fundament solid pentru bazele afacerii, dar ºi o îmbogãþire cu noi metode strategice de rezolvare a problemelor, cu relaþii noi în lumea afacerilor, cu o înþelegere mai complexã a economiei globale, cu o experienþã mai vastã, ºi cu un bonus financiar care sã corespundã pregãtirii lor.
Gheorghe Pârv (ROMCHRONO, Timiºoara) R – De ce v-aþi orientat spre acest domeniu al ceasurilor? GP- Am lucrat din facultate cu ceasuri. Îmi plac ceasurile, mã intereseazã cum se fac, cum mãsoarã timpul ºi vreau sã fiu mai bun. R- De ce aþi ales acest program de master? GP – Nu am pregãtirea necesarã în domeniul economic sau în cel managerial, iar pentru a-mi conduce bine afacerea este obligatoriu sã învãþ, sã fiu la curent cu noutãþile. Am optat pentru acest program pentru cã îl cunosc pe domnul Sebastian Vãduva, care este un profesionist, de asemenea am aflat cã vor veni profesori foarte buni pentru fiecare modul de studiu. ªi mã interesa sã acumulez cunoºtinþe, nu doar o diplomã. Mã interesa sã îmi cresc valoarea. A contat ºi faptul cã sunt creºtin practicant ºi am preferat o ºcoalã creºtinã. R – Cum este programul dupã 2-3 luni? GP – Obositor, dar frumos. Am intrat într-un sistem care mã schimbã ºi dacã nu vreau. Datoritã lucrãrilor, sunt obligat sã mã documentez în permanenþã. Înþeleg concepte pe care nu le înþelegeam, care în România încã sunt ciudate. De exemplu: „Când vinzi ceva, adaugi valoare”, sau „Nu vinzi un produs ci o valoare”. Programul mã ajutã sã dau contur ideilor mele. Acum ºtiu ce metodã e mai eficientã pentru a le face cât mai eficiente. Am mai învãþat cã este bine sã copiez modele bune de la alþii. Studiile de caz ne ajutã foarte mult. ªi ºtiu cã orice modul voi face pe parcursul acestui program va fi la un nivel foarte înalt. R – Ce efect are programul de master asupra firmei? GP – Am învãþat sã abordez altfel multe situaþii. Nu mai acþionez haotic, pompieristic, ci organizat. Le cer angajaþilor lucruri concrete, clienþilor le cer sã îºi respecte contractele. Am constatat cã mulþi furnizori ºi mulþi clienþi nu sunt pregãtiþi pentru aceasta. R – Cum este colectivul de masteranzi? GP – Fiecare a venit cu propriul stil, propria perspectivã asupra afacerilor. Aici învãþãm sã gândim. Este foarte interesant sã vãd cum începem sã funcþionãm ca o echipã atunci când lucrãm la studiile de caz.
publicaþie de informare ROMCOM
5
Consultanþã
PERSOLOG DEZVOLTÃ ORGANIZAÞII PRIN OAMENI!
Interviu cu Péter Kulcsár, Persolog România produse vor fi disponibile ºi în România! Pe lângã România, Persolog este prezentã în þãri precum Austria, Danemarca, Elveþia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, SUA ºi China. Sediul central al reþelei internaþionale este în Germania. Ce ne puteþi spune despre modelul DISC? DISC este un instrument de dezvoltare a personalitãþii, ce are un suport psihologic ºi o bazã ºtiinþificã. Acest model a fost dezvoltat de cãtre Dr. John G. Geier, profesor universitar la Universitatea din Minneapolis, SUA. Cu ajutorul modelului DISC se poate determina modelul comportamental caracteristic al unei persoane. Modelul descrie punctele tari, motivaþiile principale ºi strategiile pentru creºterea eficienþei, oferind urmãtoarele beneficii utilizatorilor: Ajutor în analiza metodei de lucru; Auto-cunoaºterea mai bunã cu privire la preferinþele comportamentale; Recunoaºterea punctelor tari ºi a înclinaþiilor personale; Direcþionarea energiei în mod eficient; Recunoaºterea ºi reducerea zonelor potenþiale de conflict cu alþii; Crearea mediului propice pentru succesul personal; Descoperirea adevãratei personalitãþi ºi a preferinþelor ocupaþionale. Modelul DISC a ajutat deja peste 40 de milioane de persoane sã se dezvolte pe plan personal ºi sã-ºi optimizeze relaþiile interpersonale. În ultimii 30 de ani modelul a fost îmbunãtãþit în mod continuu. La ultimul test de validitate, efectuat în Germania în 2007, s-a obþinut un coeficient de precizitate de 98%, cel mai mare dintre toate produsele concurente. Persolog International are dreptul exclusiv de distribuþie pe plan global al modelului DISC, dezvoltat de profesorul Geier. Cum a ajuns Persolog în România? În ultimii ani, modelul DISC a fost utilizat ºi în România, de cãtre SWISS Consulting Group ºi Mario Brühlmann, în cadrul seminariilor de leadership ROMCOM, astfel o variantã simplã a produsului a fost deja introdusã publicului român. Directorii Persolog Germania au vizitat ROMCOM la Oradea în 2007, când ºi-au exprimat dorinþa de lansa produsele Persolog ºi pe piaþa din România, prin intermediul unui distribuitor local. Astfel, printr-un parteneriat între Persolog Germania, SWISS Consulting Group ºi ROMCOM - s-a nãscut Persolog România. Cu toate cã suntem la început, avem o bazã de pornire foarte bunã ºi un avantaj concurenþial datoritã experienþei partenerilor germani. Astfel sistemul existent de lucru va fi implementat rapid pe plan local, ca ºi în cazul afacerilor de tip francizã. Suntem în plin proces de traducere a materialelor din limba englezã, ºi în curând vom începe promovarea brandului Persolog. Lansarea oficialã a produselor va avea loc în Septembrie 2008, în cadrul primului seminar Persolog, iar pentru 2009 ne-am propus sã lansãm un sistem de distribuþie online numit ”eport”. Astfel, utilizatorii vor putea completa testul DISC direct pe paginã noastrã web, iar rezultatele testului vor fi trimise
PERSOLOG INTERNATIONAL, o companie specializatã în dezvoltarea resurselor umane care deþine licenþa pentru testele de personalitate DISC se pregãteºte sã intre pe piaþa din România în cadrul unui parteneriat cu ROMCOM. Cine este Persolog International? Persolog International este o companie a cãrei misiune este sã dezvolte organizaþii prin oameni. Pentru aceasta compania a elaborat o serie de instrumente de învãþare ºi teste de personalitate, destinate pentru utilizarea practicã de cãtre manageri de resurse umane, traineri ºi consultanþi. Un studiu de piaþã din 2006 aratã cã domeniul cel mai problematic din firmele româneºti este cel al resurselor umane. Managerii se confruntã cu probleme în procesul recrutãrii ºi motivãrii angajaþilor. De asemenea, creºterea productivitãþii muncii angajaþilor este o preocupare permanentã a multor firme. Produsele Persolog au fost create ºi dezvoltate pentru rezolvarea acestor probleme ºi în curând aceste 6
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþare
clienþilor în forma unui raport personalizat de circa 40 de pagini. Viziunea noastrã pentru urmãtorii 5 ani este sã devenim lider în România pe segmentul instrumentelor de dezvoltare a personalitãþii. Cum pot beneficia cititorii de produsele Persolog? Distribuþia produselor Persolog se realizezaã prin douã metode: prin seminarii deschise ºi prin intermediul trainerilor acreditaþi. La un seminar deschis poate participa orice persoanã care vrea sã investeascã în dezvoltarea personalitãþii. Acestea vor fi seminarii de 1 zi, timp în care participanþii îºi pot înþelege mai bine stilul comportamental de bazã ºi personalitatea proprie, pot sã-ºi descopere punctele tari ºi cele slabe, astfel atingând o eficienþã mai mare în viaþa personalã ºi profesionalã. Primul seminar public Persolog va avea loc în Septembrie 2008 la Oradea. Beneficiarii seminariilor de licenþiere sunt în general traineri, consultanþi, manageri de resurse umane, directori de departamente, profesori universitari. Seminariile de licenþiere au o duratã de 3 zile, timp în care participanþii pot învãþa bazele teoretice ale produselor Persolog ºi modul de utilizare ºi aplicare a acestora. Dupã cele trei zile de instruire, participanþii vor obþine o licenþã care le permite sã distribuie produsele Persolog. Astfel trainerii licenþiaþi pot utiliza materialele Persolog pentru a le folosi în cadrul activitãþii lor: la seminarii de afaceri, recrutarea de personal, training pentru dezvoltarea angajaþilor sau consultanþã în carierã. Primul seminar de acreditare Persolog va avea loc în perioada 22-24 Octombrie 2008 la Oradea.
Pentru mai multe informaþii cu privire la Persolog România puteþi vizita pagina web www.persolog.ro.
PROGRAMUL „FERMIERUL“ CONTINUÃ
GUVERNUL ROMÂNIEI A AUTORIZAT, miercuri 6 iunie, Ministerul Agriculturii sã încheie angajamente de platã în valoare de 730 milioane lei, pentru continuarea programului Fermierul în 2008. Astfel, agricultorii vor avea la dispoziþie fondurile necesare cofinanþãrii sau întocmirii documentelor necesar e pentru obþinerea de credite sau de împrumuturi nerambursabile. Termenele de platã sunt 2009, 2010 ºi 2011, dorinþa executivului fiind sã încurajeze investiþiile, nu subvenþiile. Potrivit proiectului de ordonanþã de urgenþã elaborat de MADR, „în vederea stimulãrii gradului de absorbiþie a fondurilor alocate prin Programul Naþional pentru Dezvoltare Ruralã (PNDR) pentru perioada 2007-2013, MADR primeºte suma de 730 de milioane de lei, din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezorerieri, fãrã dobândã, pe o perioadã de doi ani“. Programul Fermierul a fost lansat în 2006, când a intrat în vigoare ordinul emis de MADR privind stimularea investiþiilor în agriculturã. Actul normativ prevedea alocarea a 700 de milioane de lei, fie pentru ajutorul fermierilor care nu dispuneau de fonduri suficiente pentru derularea unui proiect SAPARD, fie pentru cei care doreau sã realizeze investiþii în agriculturã. Patru bãnci au fost alese, în urma licitaþiilor, sã administreze aceºti bani, respectiv BCR, BRD, CEC ºi Banca Comercialã Carpatica. De asemenea, suma de 50 de milioane de lei a fost alocatã Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Programul Fermierul a contribuit în mod decisiv la absorbþia fondurilor alocate prin programul SAPARD.
publicaþie de informare ROMCOM
7
Întreprinzãtori
Ajutorul potrivit la momentul potrivit
Pasiunea ºi informaþia potrivitã la timpul potrivit pot da o altã direcþie unei afaceri. Kalman ºi Daniel Pusok au renunþat la ideea unei afaceri cu plante medicinale pentru o pensiune agroturisticã în apropierea autostrãzii Transilvania pentru un alt tip de afacere în domeniul turismului rural. SAPARD ºi ROMCOM a fost ajutorul potrivit la momentul potrivit. Interviu cu Kalman Pusok, proprietarul pensiunii Agape, din Aghireº, judeþul Sãlaj
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R- Când aþi intrat în afaceri? PK – În afaceri propriu-zis, am intrat în 1997. Dupã absolvire, în 1990, am lucrat la o fabricã de lapte, iar apoi în agriculturã. În 1997, am aflat de la niºte prieteni despre ROMCOM ºi programul lor pentru agricultori. M-am înscris în programul agricol al Fundaþiei ROMCOM, am mers la schimb de experienþã în Elveþia, iar la întoarcere am hotãrât sã înfiinþez o fermã ecologicã de culturi vegetale. M-am axat pe cultivarea cartofilor ºi
lucernei. Mi-am vândut recoltele în România, fãrã sã accentuez cã sunt ecologice. Am obþinut preþuri bune, în general, pentru cã nu aveam concurenþã prea mare la lucernã, de exemplu, iar calitatea era bunã. Atunci am participat ºi la cursurile ROMCOM de iniþiere în afaceri. Miau prins foarte bine. Nu a trebuit sã reinventez roata sau sã învãþ din greºelile mele. R – ªi pensiunea? PK – Ideea pensiunii ne-a venit în 2005. Fãrã ROMCOM însã nu am fi realizat-o. Am cumpãrat 2,5 ha de teren ºi iniþial, împreunã cu fratele meu, care este ºi asociatul meu, voiam sã înfiinþãm o culturã de plante medicinale, prin programul
SAPARD. Când am aflat cã autostrada Transilvania va trece prin apropiere, ne-am reconsiderat opþiunile. Am hotãrât sã facem o pensiune agroturisticã. Am avut primul proiect din Sãlaj depus la Agenþia SAPARD ºi am fost primii care am încheiat procedurile de clasificare ºi autorizare. Fiind departe de Oradea, ROMCOM ne-a oferit consultanþa mai mult telefonic. De asemenea, ROMCOM ne-a oferit scrisoarea de confort prin care ne asigura cofinanþarea necesarã. Pensiunea are categoria de trei margarete, are ºapte camere, salã de mese pentru 100 de persoane, salã de conferinþe pentru 50 de persoane, teren de joacã pentru copii ºi mai urmeazã. Am deschis-o anul trecut. Acum avem opt angajaþi. R – Vin turiºti la pensiunea Dvs? Zona în care sunteþi aºezaþi pare destul de izolatã. PK – Vin mulþi zãlãuani, în special la sfârºit de sãptãmânã. În timpul sãptãmânii avem agenþi sau grupuri de turiºti din þarã sau din Ungaria, din când în când grupuri care vin la conferinþe. Încã nu am fãcut multã publicitate. Am fost la un târg internaþional de turism la Budapesta, am distribuit câteva pliante prin cunoºtinþe, acum ne facem pagina de internet. Periodic avem angajaþi de la autostradã care stau la noi. Deja s-au organizat mai
8
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
KÁLMÁN PÜSÖK
– S-a nãscut în 1973 – În 1990 absolvã Liceul Alimentar
asociat, iar soþia mea lucreazã împreunã cu mine la pensiune. Ne place mult ceea ce facem. Sperãm sã le placã ºi fetelor noastre, iar când vor fi mari, sper sã continue ele afacerea începutã de noi. R – Sunteþi implicat în alte proiecte? PK – Pânã anul acesta am fost consilier local. Am hotãrât sã nu mai candidez pentru cã vreau sã mã ocup mai mult de afacere. Împreunã cu colegii din consiliu ne-am zbãtut mult pentru proiecte necesare pentru sat, dar asta m-a þinut departe de fermã ºi de pensiune. Nu pot face bine mai multe lucruri odatã, aºa cã am decis sã mã concentrez pe familie ºi afaceri.
din Zalãu – Din 1997 s-a implicat în agricultura ecologicã – Din 2007, împreunã cu fratele sãu Daniel Püsök, a deschis pensiunea agroturisticã Agape, realizatã prin programul SAPARD cu ajutorul ROMCOM
multe conferinþe aici, banchete, botezuri. Spre deosebire de majoritatea unitãþilor turistice, pensiunea AGAPE nu este deschisã duminica. E ziua liberã a noastrã ºi a angajaþilor. Pentru bucãtarii noºtri asta a fost o mare surprizã. Niciodatã nu au fost liberi duminica. Acum îºi pot face meseria ºi pot ºi sã stea cu familia duminica. R – Aveþi planuri de dezvoltare a pensiunii? PK – Da. Acum vrem sã facem un teren de fotbal ºi o piscinã, iar apoi niºte cabane de lemn lângã pãdure. Pe o parte din teren vom lãsa turiºtii sã îºi amplaseze corturile. E îngrãdit ºi sigur, e frumos, ºi experienþa cu cortul e unicã. Tot lângã pãdure, vrem sã înfiinþãm o rezervaþie cu cãprioare ºi alte animale sãlbatice, dar ºi domestice. Orãºenii s-au distanþat mult de acest mediu ºi ar fi pãcat sã nu îl cunoascã. În timp vrem sã certificãm restaurantul ca fiind ecologic. Folosim produse din ferma noastrã ca materie primã la prepararea mâncãrii. Cred cã ºi
faptul cã avem mâncare tradiþionalã ºi promovãm obiceiuri populare îi atrage pe turiºti. În toamnã, la scurt timp dupã ce am deschis, am fãcut magiun cu turiºtii, facem pâine de casã ºi cozonaci, i-am ajutat sã cunoascã tradiþii din zonã. Periodic ducem turiºtii la echitaþie în sat, sau la caiac pe lacul de acumulare din apropiere. R – Ce va avea întâietate – pensiunea sau ferma? PK – Vrem sã le dezvoltãm împreunã. Pentru fermã vrem sã mai achiziþionãm niºte utilaje prin fonduri europene. Pentru asta vom apela din nou la ROMCOM. Îmi place foarte mult sã lucrez pãmântul. Nu vreau sã renunþ la asta. Dacã folosim produsele noastre pentru pensiune, ni se reduc niºte cheltuieli, creºte calitatea mâncãrii ºi se pãstreazã gustul acela autentic, de la mama de acasã. R – În ambele afaceri e implicatã familia? PK – Da. Fratele meu îmi este
publicaþie de informare ROMCOM
9
Consultanþã
INTERNETUL CA INSTRUMENT DE MARKETING
ce nu îl intereseazã - paginile care sunt cel mai puþin accesate, sau dacã o anumitã paginã îl determinã pe utilizator sã viziteze ºi alte secþiuni ale site-ului. În al doilea rând, utilizatorul poate sã comunice ºi prin cuvinte, cele mai multe site-uri oferindu-le vizitatorilor posibilitatea sã lase comentarii în anumite secþiuni ale paginii. Compania comunicã atât prin conþinutul site-ului, cât ºi prin diferite alte metode de interacþiune, cum ar fi un forum, newsletter, chestionare sau mai nou bloguri.
DEZVOLTAREA RELAÞIILOR CU CLIENÞII
Site-ul web al unei companii este mai mult decât o simplã ‘broºurã’ online, el reprezentând poarta de comunicare între companie ºi public. Prin intermediul siteului web o companie poate sã afle informaþii importante legate de actualii clienþi, informaþii care ajutã la conturarea unor programe de fidelizare a acestora. În acelaºi timp, site-ul web este un instrument foarte bun pentru începerea ºi dezvoltarea unei relaþii de 1:1 cu clienþii. Datoritã faptului cã Internetul este un excelent canal de comunicare, acesta poate fi utilizat cu succes pentru a pãstra legãtura cu clienþii ºi în afara mediului online. Un exemplu în acest sens este comunicarea prin intermediul adresei de email. Multe site-uri oferã posibilitatea abonãrii utilizatorilor sau clienþilor la un sistem de notificare prin adresa de email, prin care aceºtia sunt informaþi cu privire la noi apariþii pe site sau oferte speciale. Gestionarea eficientã a bazelor de date cu clienþi este foarte importantã, dat fiind cã trimiterea de mesaje nesolicitate poate sã îi îndepãrteze pe clienþii actuali.
CONTORIZAREA NUMÃRULUI DE VIZITATORI PE PAGINÃ
Mariana Lazãr Internetul oferã posibilitatea contori-zãrii numãrului de persoane care au vi-zionat un anumit site web, prin interme-diul instrumentelor de mãsurare care sunt la dispoziþia proprietarilor de site-uri. Astfel, dacã în cazul promovãrii prin mass media monitorizarea numãrului de persoane care au prezentat interes pentru un anumit anunþ publicitar (ºi prin urmare eficienþa respectivului anunþ) e destul de dificilã, în cazul Internetului monitorizarea acestora nu mai reprezintã o problemã. Prin intermediul site-urilor de mãsurare, proprietarii de site-uri web pot sã afle cu certitudine numãrul de persoane care au vizitat site-ul, precum ºi alte informaþii legate de aceºtia.
INTERNETUL NU MAI ESTE CONSIDERAT un serviciu de lux în România. Peste 20% din populaþia þãrii utilizeazã în mod frecvent acest mediu, iar numãrul este în creºtere de la an la an. Odatã cu creºterea numãrului de utilizatori ai Internetului, oamenii de afaceri au început sã conºtientizeze oportunitatea pe care o oferã aceastã platformã, care este practic un spaþiu de întâlnire pentru oameni din întreaga lume, ce oferã avantaje multiple.
CUM FOLOSESTI INTERNETUL?
Internetul este un excelent mijloc de comunicare. Mai mult decât atât, este un spaþiu cu bariere minime pentru difuzarea informaþiilor. De exemplu, dacã un client doreºte sã recomande cuiva un produs/serviciu, poate face acest lucru recomandând mai departe adresa siteului companiei. Dar aceastã caracteristicã ‘fluidã’ a Internetului are douã tãiºuri. Dacã un client a avut o experienþã neplãcutã cu o companie, îi este mult mai uºor sã transmitã un mesaj negativ despre compania respectivã, atât prin intermediul adresei de email cât ºi, mai nou, prin intermediul site-urilor interactive (bloguri, forumuri) care au cunoscut o mare rãspândire în ultima vreme. Internetul poate fi un instrument extrem de eficient în marketingul unei companii, dar ºi o armã care se poate întoarce împotriva utilizatorului. Depinde de fiecare companie cum gestioneazã aceastã resursã.
INTERACÞIUNE DIRECTÃ
Internetul facilizeazã comunicarea directã, în sens dublu. Dacã în cazul promovãrii tradiþionale comunicarea se face în principal într-un singur sens - de la companie spre clienþii potenþiali, în cazul mediului online comunicarea se face în sens dublu, atât de la companie cãtre utilizator, cât ºi de la utilizator spre companie. Cum comunicã utilizatorul? În primul rând prin comportamentul sãu pe site, comportament care poate sã fie monitorizat de cãtre deþinãtorii de site web. Comportamentul utilizatorului comunicã ce îl intereseazã pe acesta produsele sau paginile cele mai accesate, intervalul de timp acordat vizionãrii unei anumite pagini, frecvenþa cu care revine pe site, dacã se înscrie la anumite publicaþii oferite de companie, precum ºi
FOCALIZARE PE NIªE
Mediul online faciliteazã concentrarea pe niºe de piaþã. Faþã de metoda tradiþionalã de promovare, în cazul promovãrii prin mediul online compania este cea care se lasã gãsitã de client. Dacã în mod tradiþional scopul era utilizarea de mesaje publicitare îndreptate înspre un numãr suficient de mare de indivizi (dintre care probabil un mic procent ar fi devenit la un moment dat clienþi), prin intermediul Internetului mesajele promoþionale sunt foarte concentrate pe publicul þintã. De cele mai multe ori, cei are vor ajunge sã viziteze un anumit site sunt interesaþi direct de conþinutul acestuia, fie cã au ajuns acolo prin intermediul motoarelor de cãutare, sau a portalelor sau directoarelor web, fie cã site-ul le-a fost recomandat de cineva.
10
publicaþie de informare ROMCOM
Start-up
Curajul de a schimba direcþia
Interviu cu Mirela Hanza, proprietarul Gelateriei Ultimat din Oradea
Schimbãrile sunt greu de acceptat ºi mai greu de realizat. Mirela Hanza are aceastã capacitate ºi a folosit-o deja de mai multe ori în cariera profesionalã ºi în afaceri. De la simplu mezelar a trecut la activitatea de comerþ, iar acum la înfiinþarea unei gelaterii cu specific italian în Oradea. Aceastã calitate îi va folosi ºi la dezvoltarea noii afaceri.
greu se porneºte o afacere, cât de cumplitã e birocraþia ºi cum te pot da peste cap unii furnizori... Dupã planurile mele gelateria trebuia sã fie deschisã la 1 mai. Acum am amânat-o pe a doua jumãtate a lunii iunie.
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – Cum aþi intrat în afaceri? MH – La fel ca mulþi alþi întreprinzãtori, dupã disponibilizare. Am fost mezelar ºi pânã în 1993 am lucrat în domeniul meu profesional. Atunci am fost atinsã ºi eu de disponibilizare ºi realitatea capitalismului. Pentru cã nu voiam sã mã las în voia sorþii ºi sã-mi plâng de milã, am hotãrât sã înfiinþez o firmã ºi am început sã vând produse alimentare ºi nealimentare într-o piaþã orãdeanã. E o experienþã interesantã. Am prins în piaþã cea mai interesantã perioadã a tranziþiei româneºti. R – ªi gelateria? MH – Ideea gelateriei mi-a venit în 2005, într-un concediu în Italia. Îmi doream sã deschid un magazin de haine. Dupã ce am gustat îngheþata italianã, am hotarât cã dacã gãsesc un spaþiu adecvat, deschid o gelaterie cu îngheþatã italianã, prãjituri ºi rãcoritoare de calitate. Am achiziþionat o casã în Piaþa Creangã, iar acum e în proces de amenajare. Am comandat aparatura din Italia, vesela din Germania... Aºa mi-am reamintit ce
R – Cum a intrat ROMCOM în povestea dvs? MH – Voisem sã iau un credit bancar pentru amenajarea spaþiului ºi pentru achiziþia de echipamente, dar documentaþia ºi cheltuielile unui credit m-au descurajat. O cunoºteam însã pe Dana Oniþa, unul din consultanþii de credite din echipa ROMOCOM. Ea mi-a spus despre condiþiile de creditare de la ROMCOM. Am fost surprinsã de promptitudine. Aºa am început sã dau ºi mai bine contur visului meu. R – Cum vedeþi afacerea dvs dezvoltându-se? MH – Pentru început voi avea patru angajaþi, cel puþin 24 de tipuri de îngheþatã, diferite tipuri de prãjituri ºi rãcoritoare, iar din iarnã vedem ce mai adãugãm... Deja tabieturile se schimbã, mulþi români mãnâncã îngheþatã ºi iarna, nu doar vara ca acum câþiva ani. Dupã deschiderea gelateriei, vom atrage clienþii prin calitatea produselor ºi prin publicitate, urmând ca în timp sã creºtem gama de produse ºi sã ne extindem ºi în reþelele de supermarketuri. R – Care va fi atu-ul dvs? În oraº mai sunt gelaterii ºi locuri de acest tip. Aveþi concurenþã destul de serioasã. MH – Este adevãrat, am concurenþã ºi asta este bine. Orãdenii ºi vizitatorii vor putea compara ºi alege. Majoritatea gelateriilor din oraº au un numãr limitat de sortimente, aceleaºi de patru-cinci ani. Noi vom avea minim 24 de sortimente. ªi mai este capacitatea de a învãþa ºi de a schimba. Eu am aceastã capacitate. Sunt în stare sã învãþ de la
oricine are o idee bunã, sã iau idei bune ºi sã le aplic. Am luat deja câteva idei foarte bune de la furnizorii de aer condiþionat, de filtre de apã, de aparaturã de îngheþatã... Uneori schimbarea care trebuie fãcutã e mai mare, alteori mai micã, uneori e ieftinã, alteori scumpã, dar am curajul sã fac schimbãri. Acesta va fi un lucru bun pentru gelaterie ºi clienþi. Aici va fi un loc pentru recreere ºi surprize dulci ºi plãcute.
R – Familia e implicatã în afacere? MH – Soþul mã ajutã mult, dar fetele sunt încã mici pentru a mã ajuta. Eu sper sã le placã aceastã afacere ºi sã înveþe pentru a putea prelua ºi duce mai departe ce am început.
MIRELA HANZA
– 1988, absolvã ªcoala
Profesionalã de Industrie Alimentarã din cadrul Liceului Economic, Oradea – Este cãsãtoritã, are 2 fete – Din 1993 are o firmã de comerþ 11
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþare
FINANÞÃRI PENTRU PROIECTE DE ENERGIE REGENERABILÃ
modernizarea ºi realizarea de noi capacitãþi de producere a energiei electrice ºi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unitãþi cu putere instalatã mai micã sau egalã cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale ºi a altor resurse regenerabile de energie. eligibilã a proiectului ºi de a finanþa cheltuielile neeligibile ale proiectului; Solicitantul are capacitatea de implementare a proiectului în ceea ce priveºte resursele umane necesare; Solicitantul trebuie sã justifice necesitatea finanþãrii proiectului prin ajutor de stat; Solicitantul nu are restricþii în activitãþile comerciale; Solicitantul are activitatea pentru care se solicitã finanþare înregistratã conform cerinþelor din cererea de propuneri de proiecte; Activitatea pentru care se solicitã finanþare este cuprinsã în domeniile de activitate înregistrate ale solicitantului, conform certificatului constatator; Solicitantul dovedeºte calitatea de proprietar/concesionar/utilizator al terenului pe care sunt amplasate/se vor amplasa capacitatile energetice (pentru 10 ani de la data depunerii cererii de finanþare) ºi are dreptul de construcþie.
Daniel Pop ROMCOM
LA ÎNCEPUTUL LUNII IUNIE a fost publicatã pentru consultare publicã propunerea pentru ghidul solicitantului la axa prioritarã „Creºterea eficienþei energetice ºi a securitãþii furnizãrii, în contextul combaterii schimbãrilor climatice”, domeniul major de intervenþie „Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi” din cadrul Programului Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice” (POS-CCE). POS-CCE are ca obiectiv general creºterea productivitãþii companiilor româneºti, în conformitate cu principiile dezvoltãrii durabile ºi reducerea decalajelor faþã de productivitatea la nivelul UE astfel încât România sã atingã, pânã în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivitãþii din Uniunea Europeanã. POS-CCE este finanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) – unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene, la care se vor adãuga fonduri din bugetul de stat ºi bugetele locale. Ce proiecte se finanþeazã? Programul de creºtere a eficienþei energetice finanþeazã investiþii în
Care sunt criteriile de eligibilitate? Solicitantul este înregistrat ca societate comercialã în România conform cerinþelor din cererea de propuneri de proiecte (microintreprindere din mediul urban, intreprindere micã, mijlocie sau mare); Solicitantul nu se aflã in dificultate în conformitate cu liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat acordat pentru salvarea ºi restructurarea companiilor aflate în dificultate; Solicitantul nu are datorii la stat privind plata taxelor ºi altor contribuþii la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale, bugete speciale ºi bugete locale; Reprezentantul legal al solicitantului nu a suferit condamnãri definitive din cauza conduitei profesionale îndreptate împotriva legii, în baza unei hotãrâri judecãtoreºti ºi nu a fost condamnat definitiv pentru infracþiuni de fraudã, corupþie sau în alte activitãþi ilegale, în detrimentul intereselor financiare naþionale ºi ale Comunitãþii Europene; Solicitantul nu este declarat într-o situaþie gravã de încãlcare a prevederilor legislaþiei privind achiziþiile publice ºi/sau a obligaþiilor asumate printr-un contract de finanþare din fonduri publice; Solicitantul (în cazul întreprinderilor cu situaþia financiarã încheiatã cel puþin pe un exerciþiu financiar) a înregistrat profit din exploatare pe exerciþiul financiar anterior depunerii cererii de finanþare; Solicitantul (în cazul intreprinderilor nou infiinþate care nu pot prezenta situaþia financiarã pe exerciþiul financiar anterior) prezintã o garanþie eliberatã de o instituþie financiarã pentru cel puþin 50% din valoarea investiþiilor eligibile; Solicitantul are capacitatea de a asigura contribuþia proprie la valoarea totalã
Ce finanþãri se pot obþine? Pot fi propuse numai proiecte având o valoare de minim 100.000 Euro, iar finanþarea din fonduri publice acordatã pentru un proiect este de maximum 20.000.000 euro (inclusiv pentru proiectele majore). Nu se aplicã un plafon pentru valoarea totalã a proiectului. Gradul de finanþare nerambursabilã variazã dupã cum urmeazã: 70% pentru intreprinderi mici ºi microintreprinderi, cu excepþia celor localizate în regiunea Bucureºti-Ilfov, unde finanþarea nerambursabilã este de 60%; 60% pentru intreprinderi mijlocii, cu excepþia celor localizate în regiunea Bucureºti-Ilfov, unde finanþarea nerambursabilã este de 50%; 50% pentru intreprinderi mari, cu excepþia celor localizate în regiunea Bucureºti-Ilfov, unde finanþarea nerambursabilã este de 40%.
Dacã doriþi sã obþineþi finanþare nerambursabilã prin acest program ne puteþi contacta telefonic la 0259 479 793 sau prin email la daniel.pop@romcom.ro.
12
publicaþie de informare ROMCOM
Seminarii ROMCOM
PRIMUL SEMINAR ROMCOM LA GALAÞI
seminar au apreciat limbajul neacademic, exemplele practice ºi aplicabilitatea imediatã a principiilor enunþate. Printre acþiunile pe care participanþii ºi-au propus sã le implementeze în viitorul apropiat se numãrã implementarea unei perspective globale în cadrul organizaþiilor pe care le conduc, utilizarea testului DISC pentru a cunoaºte mai bine trãsãturile de personalitate ale angajaþilor ºi pentru a identifica oportunitãþile de dezvoltare personalã a acestora, precum ºi asumarea rolului de lider în elaborarea ºi promovarea viziunii fiecãri afaceri. Seminarului ROMCOM de la Galaþi a fost moderat de Mario Bruehlmann, trainer ºi consultant elveþian care lucreazã cu oamenii de afaceri din România încã din 1991. Acesta a remarcat cã „… metodele elveþiene sunt, poate, ceva mai deosebite pentru cã Elveþia deja o tradiþie de câteva sute de ani în ce priveºte afacerile mici ºi mijlocii. Avem, desigur, companii multinaþionale, dar 90 la sutã din baza economiei este susþinutã de 350.000 de întreprinderi mici ºi mijlocii, unele pornite ca afaceri de familie cu generaþii în urmã. S-a format astfel un anumit gen de gândire antreprenorialã, o experienþã pe care dorim sã o împãrtãºim cu oamenii de afaceri din România. Ceea ce facem la seminariile noastre este sã combinãm aceste tehnici ºi metode elveþiene cu circumstanþele mediului de afaceri românesc. Exportam principii elveþiene! ªi nu vorbim doar despre probleme, ci ºi despre cum sã rezolvi o anumitã problemã. Iar în dezbaterile noastre am folosit inclusiv exemple practice, afaceri de succes atât din Elveþia, cât ºi din România“. Seminarul a fost urmat de o masã rotundã la care a participat un grup mai mare de oameni de afaceri ºi tineri întreprinzãtori locali, ocazie cu care delegaþia ROMCOM a aflat mai multe despre mediul de afaceri local ºi provocãrile cu care se confruntã întreprinzãtorii din Galaþi. Participanþii au invitat ROMCOM sã continue sã organizeze seminarii de afaceri în aceastã regiune, în special pe teme legate de elaborarea planului de afaceri, marketing global, ºi dezvoltare organizaþionalã. Pânã în prezent, ROMCOM a finanþat peste 1000 de proiecte de afaceri, a instruit peste 2000 de întreprinzãtori din România ºi a oferit consultanþã pentru aproximativ 100 de proiecte de investiþii. Biroul ROMCOM din Galaþi a fost deschis la mijlocul anului 2007.
Cãlin Farcãu, ROMCOM
ÎNTREPRINZÃTORII GÃLÃÞENI AU avut ocazia sã participe în perioada 27-29 Mai la primul seminar ROMCOM organizat în aceastã localitate, având ca temã principalã dezvoltarea calitãþilor de lider. Astfel, dupã mai bine de 15 ani în care seminariile de afaceri ROMCOM au avut loc cu precãdere în principalele oraºe din Transilvania, ROMCOM duce principiile de afaceri ºi în regiunile noi din România în care a deschis recent birouri. La seminarul de la Galaþi au participat oameni de afaceri ce activeazã în industrii diverse, precum construcþii, producþie de profile PVC, procesare de tablã sau servicii medicale, precum ºi conducãtori ai unor organizaþii non-guvernamentale. Participanþii au avut oportunitatea sã înveþe cum sã devinã lideri mai buni: au studiat principii de bazã ale conducerii ºi comunicãrii, au învãþat despre importanþa delegãrii sarcinilor, ºi-au identificat ºi analizat profilul de personalitate ºi au primit recomandãri cu privire la relaþionarea cu alte tipuri de personalitãþi sau la situaþii potenþiale de conflict. Oamenii de afaceri prezenþi la
publicaþie de informare ROMCOM
13
Anunþuri
DE VÂNZARE
STAÞIE ALIMENTARE CARBURANÞI
Localizare: DN 76, km140+550, între Oradea (45 km) ºi Beiuº (15 km). Staþie carburanþi: - 4 pompe x 2 braþe; - 4 rezervoare, capacitate totalã 170.000 litri; - Copertinã metalicã 18 x 6 m; - 1000 mp teren, parcare pentru 10 autocamioane; - Acces direct de la drumul naþional; - Toate autorizaþiile de funcþionare. Clãdire principalã - 2 nivele, 180 mp (9 x 20 m) pe nivel, suprafaþã 360 mp - Primul nivel structurat pentru restaurant ºi birouri - Nivelul superior împãrþit în 4 camere ºi 2 birouri - Structurã metalicã Garaj - 200 mp (10 x 20 x 5m), ideal pentru service camioane - Structurã metalicã, ziduri din bolþari - Canal pentru service camioane Informaþii: 0744 230 230
ECHIPAMENTE DE VÂNZARE
Informaþii: 0744 230 230
MAªINÃ DE ÎNFILETAT
Marca VIGEL TORINO Masã de înfiletare
MAªINÃ DE INJECTAT MASE PLASTICE
Masina Sandretto Torino Masina tipo ESSO Nuto H68 Usare Tassativamente Olio Hidraulico Antiusare 26V/110/B Euromap 310/110 Volume φ50 – 0 – 250 φ 45 – 0 – 200 φ 40 – 0 – 150 L=5m
14
publicaþie de informare ROMCOM
PRO FAMILIA
INVESTIÞIA ÎN COPII, INVESTIÞIE ÎN VIITOR
apropiatã de normalitate, precum ºi integrarea lor socialã. Mulþi dintre ei merg acum la grãdiniþe, ºcoli speciale sau ºcoli normale, sunt foarte harnici ºi au învãþat sã ofere afecþiune ºi dragoste celor din jurul lor. Vizitãm aceste familii de douã ori pe an. La fiecare nouã vizitã constatãm progresele pe care le fac copiii ºi modul în care se descurcã familiile cu ei. Pe durata fiecãrei vizite monitorizãm evoluþia stãrii generale de sãnãtate, abilitãþile motorii ºi psihologice, relaþiile interpersonale, trãsãturile de personalitate ale copilului - dar ºi ale pãrintelui abilitãþile sociale precum ºi investiþia financiarã. Ne-am bucurat foarte mult sã observãm cã familiile de plasament îi îngrijesc foarte bine, iar copiii au fãcut progrese semnificative de la ultima noastrã vizitã. De exemplu, una dintre fetiþele aflate în plasament familial a luat premiul I pe þarã la un recital de poezie la Bucureºti. Proiectul Pro Licee se bucurã de un real succes în Oradea. Profesorii ne solicitã sã mergem mai des la clase pentru a susþine setul de teme psiho-sociale pentru elevi, teme care îi ajutã foarte mult. Deja ProFamilia a susþinut aceste teme în opt licee din Oradea. O elevã din clasa a XI-a spune urmãtoarele: „Desfãºurarea acestor teme mi s-a pãrut extraordinarã. Am învãþat foarte mult despre importanþa cunoaºterii propriei persoane ºi am înþeles foarte multe lucruri despre viaþã, dintr-o altã perspectivã decât cea oferitã de TV. Îi mulþumim mult doamnei profesoare Anca Suciu pentru modul de prezentare a acestor teme ºi discuþiile benefice ºi folositoare pe care ni le-a oferit.” Dupã întâlnirile cu liceeni din clasele IX - XIII, pot spune cã aceºti tineri au devenit foarte interesaþi de subiectele discutate ºi doresc sã afle cât mai multe informaþii care sã îi ajute în viitor. Consider cã aceste teme sunt foarte educative pentru ei ºi îi vor ajuta mult de-a lungul vieþii. Mã bucur cã profesorii au fost deschiºi în a încheia un protocol de colaborare cu fundaþia noastrã. Pentru cã se apropie vacanþa de varã, am început pregãtirile pentru o nouã tabãrã cu tinerii cuprinºi în programul clubului Generaþia+. Vom avea 4 serii a câte 50 de tineri, proveniþi din familii cu probleme. Pentru ca rezultatele taberei sã fie pe mãsura aºteptãrilor vom avea ca invitaþi speciali psihologi, evangheliºti ºi profesori, care vor fi împreunã cu noi, încercând sã le oferim acestor tineri principii ºi lecþii care sã aibã un impact puternic în
Anca Suciu PRO FAMILIA
COPIII ºI ADOLESCENÞII RÃMÂN prioritãþile Fundaþiei noastre. Pentru aceasta, am vizitat recent familiile de plasament ale copiilor cu autism din judeþul Dâmboviþa. Prin acest proiect, Fundaþia Pro Familia sponsorizeazã familii care au luat în îngrijire, din centre de plasament, 20 de copii cu dizabilitãþi. Copiii din proiect suferã de autism, diabet ºi schizofrenie. Când am început acest program de plasament ºi recuperare, copiii aceºtia nu mergeau ºi nu vorbeau, ci doar ridicau speriaþi privirea la orice vorbã sau atingere. Însã în aceste familii au spus pentru prima datã cuvântul „mamã” la vârsta de 4, 7 sau 10 ani, au învãþat ºi simþit semnificaþia lui, au primit o adevãratã familie care face tot posibilul pentru recuperarea ºi aducerea lor la o stare cât mai
vieþile lor. Pentru realizarea taberelor avem nevoie ºi de sprijinul dumneavoastrã financiar sau material. Taberele vor avea loc în perioada 18 august – 11 septembrie 2008. În tabere vor fi cuprinºi 200 de tineri proveniþi din familii cu o situaþie foarte dificilã. Ne-am bucura sã le putem oferi împreunã posibilitatea schimbãrii vieþii, la cea de-a 10-a tabãrã anualã a fundaþiei noastre. DACÃ DORIÞI SÃ NE SPRIJINIÞI în organizarea taberelor, vã rog sã ne contactaþi la 0741 013 072 sau prin email la anca.suciu@romcom.ro De asemenea, puteþi face o donaþie în contul Fundaþiei ProFamilia, IBAN RO52 BACX 0000 0030 0719 6000 deschis la Banca UNICREDIT ÞIRIAC ORADEA. Vã mulþumim!
publicaþie de informare ROMCOM
15
Consultanþã
VREI SÃ PRIMEªTI O FINANÞARE NERAMBURSABILÃ DIN FONDURI EUROPENE?
GRÃBEªTE-TE SÃ NE CONTACTEZI!!! NOI AVEM O RATÃ DE SUCCES DE
100%
Sunã la 0259 479 793 (Oradea) / 0751 218 182 (Suceava) / 0749 158 586 (Galaþi) sau scrie la office@romcom.ro pentru a discuta cu un consultant ROMCOM despre cum poþi obþine finanþare nerambursabilã pentru proiectul tãu.
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Brandstorm
16
publicaþie de informare ROMCOM
| Ataşament | Mărime |
|---|---|
| Revista ROMCOM Nr. 43 - Iunie 2008.pdf | 1.47 MB |