Creşterea şi Managementul Riscului

Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
CREªTEREA ªI MANAGEMENTUL RISCULUI
mâine în pierdere. Sunt întreprinzãtori care sunt gata sã ardã etape de dezvoltare ºi sã îºi extindã afacerile într-un ritm prea rapid. În astfel de situaþii, de obicei apar probleme legate de gestionarea fluxului de numerar ºi a unui deficit de personal calificat. Întreprinzãtorii prudenþi nu pot fi orbiþi de succesul pe termen scurt. Ei îºi aþintesc privirea cãtre un punct fix, ºi îºi analizeazã deciziile dintr-o perspectivã sãnãtoasã. Cu cât lumea se miºcã mai repede, cu atât deciziile trebuie luate cu mai mult calm ºi liniºte, având în vedere totalitatea implicaþiilor posibile. Cheia cãtre un proces raþional de luare a deciziilor este un management al riscurilor profesional. Managementul riscurilor include analiza diverselor scenarii posibile, ºi rãspunde la întrebarea „Ce s-ar putea întâmpla?”. Toate scenariile posible ce pot fi determinate de evenimente politice, economice, legale, financiare sau familiale trebuie trecute în revistã ºi analizate. Într-o astfel de analizã, întotdeauna trebuie sã fim atenþi la scenariul cel mai defavorabil. Pe baza acestor informaþii, putem elabora planuri care sã minimizeze riscurile posibile ºi selectãm deciziile ce trebuie implementate. Pe lângã planul principal, e bine sã avem totdeauna un plan de rezervã. Ce facem dacã planul iniþial nu funcþioneazã? Aceastã întrebare este adesea neglijatã. Planul de rezervã ne forþeazã – la fel ca într-un joc de ºah – sã gândim câteva mutãri înainte ºi sã fim mai bine pregãtiþi pentru situaþia în care lucrurile merg altfel decât am planificat iniþial. Urmãresc cu mare interes dezvoltarea economicã a României ºi mã bucur pentru fiecare întreprinzãtor
Martie 2008 / nr. 42
care identificã oportunitãþile de piaþã ºi profitã de ele. E un anotimp propice dezvoltãrii, însã în fiecare situaþie existã ºi probabilitatea unui eºec. Eºecurile sunt tragice. O strategie adecvatã de management a riscurilor vã poate limita expunerea la risc, ºi implicit vã va proteja mai bine de eºecuri.
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial...
Creºterea ºi managementul riscului
pag. 1 Firmele de construcþii vor fi diferenþiate prin certificat pag. 2 FEDR aduce 580 milioane euro pentru IMM-uri pag. 3 Documente necesare pentru întocmirea unui proiect de finanþare nerambursabilã pag. 4 Responsabilitate în contractarea creditelor pag. 6 ROMCOM finanþeazã companiile din sectorul construcþiilor pag. 7 Se-ntorc românii acasã pag. 8 Garanþiile ºi rolul lor în activitatea de creditare pag. 10 Deºeurile pot fi o afacere profitabilã pag. 12 O afacere pentru o naºtere de nota 10 pag. 14 Investiþii în instituþia familiei pag. 15
Mario Brühlmann
ROMÂNIA TRECE PRIN ANOTIMPUL dezvoltãrii. Multe afaceri au descoperit oportunitãþi de creºtere ºi profitã de ele. O datã cu aderarea la Uniunea Europeanã, România are parte de un sprijin uriaº pentru a facilita creºterea economicã ºi dezvoltarea rapidã a mai multor industrii ºi sectoare de activitate. Unii se întreabã cât va þine acest val ºi nimeni nu vrea sã rateze ºansele de dezvoltare rapidã. Toate privirile sunt aþintite numai spre creºtere. Succesul ºi dezvoltarea altor afaceri ne inspirã la acþiuni curajoase, lucru bun în esenþã. Abilitatea de a rãspunde rapid la oportunitãþile de piaþã este un element cheie pentru reuºitã, iar cei care se miºcã încet sau sunt indeciºi sunt perdanþi. Aceastã situaþie pozitivã ascunde însã ºi anumite pericole. Din nefericire, succesul nu este garantat pentru totdeauna. Într-un mediu de piaþã care se schimbã extrem de rapid, cresc ºi riscurile la care se expun afacerile. Câºtigul de astãzi se poate transforma
Opinie
FIRMELE DE CONSTRUCÞII VOR FI DIFERENÞIATE DE CERTIFICAT
Interviu cu Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor continuã programul de construcþie de locuinþe ANL, cel de drumuri comunale, alimentãri cu apã la sate, sãli de sport. Va începe proiectul cu bazinele de înot ºi aºezãmintele culturale. Pe lângã investiþiile finanþate de noi, vor demara cele din fonduri europene. R – Fonduri europene de care nu am prea avut parte în primul an de UE. HI – În derularea fondurilor europene existã regula n+3, iar din 2010 va fi n+2. Asta înseamnã cã banii alocaþi României pentru 2007 se contracteazã ºi se cheltuiesc pânã în 2010. În 2007, am folosit încã bani alocaþi prin programele de preaderare: prin ISPA, Phare 2005 ºi chiar 2004, Sapard. Am încasat mai mult decât am cotizat. Aceastã discuþie e mult politizatã de adversarii noºtri politici, care se fac cã nu ºtiu cum se deruleazã aceste programe. Unii ºtiu foarte bine, dar speculeazã necunoaºterea majoritãþii pentru publicitate ieftinã. Tehnic vorbind, am primit mai mult decât am cotizat, iar tendinþa se va menþine în urmãtorii ani. MDLPL este cel mai avansat cu implementarea Programului Operaþional Regional. Am lansat deja câteva dintre axele sale, s-au semnat contracte de finanþare ºi urmeazã organizarea licitaþiilor ºi toate celelalte proceduri. R – Vor putea participa firmele româneºti la aceste licitaþii? HI – La unele da, la altele nu. Firmele româneºti vor participa probabil, mai ales, la investiþiile mici, pentru care au dotarea ºi personalul necesar. La lucrãrile mari, se vor prezenta marile companii internaþionale, datoritã condiþiilor impuse de caietele de licitaþii, dar sigur o parte dintre lucrãri vor fi subcontractate firmelor româneºti. Pentru a le face faþã, firmele noastre de construcþii vor trebuie sã se asocieze. Trebuie sã precizez cã în perioada urmãtoare vor fi licitate pachete de servicii, adicã proiectare ºi executare, pentru scurtarea timpului de realizare a investiþiei ºi diminuarea valorii contractului. Nu ºtiu câte firme de construcþii au ºi arhitect, de exemplu, deci asocierile vor fi necesare. R – Ce ne puteþi spune despre proiectul de introducere a certificãrii firmelor de construcþii? HI – Nu existã o Directivã Europeanã referitoare la certificarea firmelor de construcþii. Unele þãri au asemenea reglementãri, altele nu. Am decis sã introducem aceastã certificare pentru a evita pe viitor situaþiile în care o firmã ”cu doi angajaþi ºi o roabã” sã câºtige contracte foarte importante pe care le realizeazã de mântuialã sau le subcontracteazã. Acum elaborãm documentaþia necesarã certificãrii. Firmele vor fi certificate funcþie de domeniul lor: drumuri, infrastructurã, locuinþe etc. Acest certificat va acredita cã firma e competentã sã facã lucrarea la care se angajeazã, iar firmele care vor fi certificate vor fi scutite de o parte din documentaþia cerutã în caietele de sarcini, le va diferenþia practic. Sperãm ca procedurile de certificare
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – Cum a evoluat sectorul construcþiilor în 2007? HI – A fost sectorul cu cea mai semnificativã creºtere: 30% faþã de 2006, în condiþiile în care creºterea economicã a României a fost de cca. 6%, iar media în UE a fost între 2 ºi 3%. Putem spune cã a fost o creºtere explozivã din motive uºor de identificat: guvernul a alocat sume importante pentru investiþiile publice, de la drumuri ºi alimentãri cu apã ºi canalizare, la poduri ºi podeþe ºi reabilitarea unitãþilor de învãþãmânt, de exemplu. Sectorul privat a fãcut mari investiþii în domeniul imobiliar, dar ºi în unitãþi de producþie. Au fost de asemenea investiþiile strãine de câteva miliarde de Euro. R – Cum va evolua acest sector anul acesta ºi în urmãtorii trei ani, pânã în 2010? HI – Va continua în acelaºi ritm, poate chiar mai susþinut. Bugetul pe 2008 asigurã continuitatea proiectelor de investiþii. Dacã ne referim strict la Ministerul nostru,
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
sã fie gata cât mai curând, ºi aceastã mãsurã sã devinã operaþionalã încã din 2008. R – Firmele de construcþii se plâng de deficitul forþei de muncã. HI – Asta e o problemã în mai multe sectoare. Guvernul a început deja un program de atragere a românilor din strãinãtate acasã. În curând vom cuantifica rezultatele bursei locurilor de muncã de la Roma. Important e ca firmele sã înþeleagã cã trebuie sã îºi plãteascã oamenii. Dar pe lângã forþa de muncã, au nevoie ºi de utilaje ºi de dotare tehnicã pentru anumite lucrãri din construcþii. Unele societãþi au înþeles deja acest lucru ºi investesc în tehnologie. R – Vor frâna alegerile de anul acesta ritmul construcþiilor? HI – Nu au de ce. Economia merge înainte, bugetul se deruleazã. Nu cred. Economia are ritmul ei propriu deja. ªi pentru cã am vorbit de construcþie, dezvoltarea acestui sector duce la dezvoltarea industriilor conexe, de la materiale de construcþii, la mobilier, instalaþii etc. ªi se vor dezvolta alte câteva sectoare odatã cu construcþiile. E o reacþie în lanþ.
FEDR ADUCE 580 MILIOANE EURO PENTRU IMM-URI
Daniel Pop Consultant ROMCOM
INTREPRINDERILE MICI ªI Mijlocii vor beneficia de fonduri structurale ºi de coeziune în valoare de 580 de milioane de euro, în perioada 20072013. Finanþarea va fi asiguratã de Uniunea Europeanã, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (FEDR), în baza documentelor de programare care se aflã în curs de negociere cu Uniunea Europeanã. Proiectele vor fi selectate, avizate ºi înaintate spre finantare prin intermediul Agenþiei Naþionale pentru Intreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie, cu sprijinul oficiilor sale teritoriale, iar finanþarea se va face, parþial sau total, post-finalizare. Gestionarea fondurilor de finanþare a proiectelor de interes naþional va fi realizatã ºi coordonatã de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Economiei ºi Comerþului. Studiile realizate au arãtat cã, în prezent, nu toate IMM-urile ºi microintreprinderile din România sunt suficient de pregãtite pentru a fi competitive pe piaþã. Lipsa competitivitãþii este cauzatã, de cele mai multe ori, de incapacitatea lor de a accesa sursele de finanþare destinate investiþiilor în tehnologii noi ºi în implementarea sistemelor de calitate, sau de a beneficia de servicii de consultanþã care sã le ofere orientarea adecvatã pe piaþã. Finanþarea va fi îndreptatã cu precãdere cãtre realizarea acelor condiþii obligatorii pentru a face faþã exigenþelor ºi presiunilor concurenþiale de pe piaþa unicã. În primul rând, se va acorda sprijin pentru consolidarea ºi modernizarea sectorului productiv prin investiþii în instalaþii, echipamente, maºini,
aparaturã, achiziþionarea de tehnologii, brevete, mãrci, licenþe ºi know-how, achiziþia de servicii calificate ºi accesul la certificãrile standardelor internaþionale, implementarea ºi certificarea sistemelor de management al calitãþii ºi mediului. De asemenea, intreprinderile româneºti vor avea acces pe noi pieþe, prin facilitarea participãrii la târguri ºi expoziþii care sã le dea posibilitatea sã îºi promoveze produsele. Accesul la credit ºi introducerea ºi dezvoltarea de instrumente financiare adecvate micilor intreprinderi. Pe lângã Fondul Naþional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, vor fi înfiinþate fonduri locale de garantare. Vor fi create, de asemenea, instrumente financiare inovative care sã vinã în ajutorul întreprinzãtorilor implicaþi în proiecte de cercetare din domeniile de vârf. Dezvoltarea antreprenoriatului este un factor important pentru consolidarea intreprinderilor existente si pentru susþinerea firmelor nou înfiinþate, de aceea, va fi încurajatã extinderea infrastructurii de afaceri specifice, precum incubatoarele ºi centrele de afaceri. Nu în ultimul rând, IMM-urile vor fi sprijinite sã apeleze la consultanþã de calitate pentru elaborarea planurilor de afaceri, pentru dezvoltarea de produse ºi strategii de firmã. Se va susþine cooperarea între firme pentru integrarea lor în cadrul clusterelor de furnizori în diverse domenii de activitate economicã. Eventualilor beneficiari ai finanþãrilor europene li se va oferi drept instrument de sprijin „Ghidul aplicantului“, ce urmeazã sã fie finalizat în perioada urmãtoare. FEDR - Fondul European pentru Dezvoltarea Regionalã
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinie
DOCUMENTE NECESARE PENTRU ÎNTOCMIREA UNUI PROIECT DE FINANÞARE NERAMBURSABILÃ
Documente justificative pentru persoane fizice autorizate (PFA) / Asociaþii familiale (AF): – Autorizaþie de la primãrie; – Cod unic de înregistrare; – Certificat fiscal; – Adeverinþã de la bancã cu datele bãncii (adresã, telefon, fax, SWIFT), numãr cont ºi nume titular pentru client. – Decizie de impunere pentru plãþi anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activitãþi independente pe anul în curs; – Declaraþie anuala de venit pentru asociaþiile fãrã personalitate juridicã, constituite între persoane fizice (formularul 204 al Ministerului Economiei si Finanþelor) înregistratã la Administraþia Fiscala; Documente justificative pentru societãþi comerciale (SRL, SA, SCS): – Cod unic de înregistrare; – Statutul societãþii (forma actualizatã); – Adeverinþã de la bancã cu datele bãncii (adresã, telefon, fax, SWIFT), numãr cont ºi nume titular pentru client – Bilanþul din anul precedent depunerii proiectului însoþit de contul de profit si pierdere, înregistrate la administraþia financiarã; societatea trebuie sã înregistreze profit operaþional în anul precedent. Acte de proprietate/folosinþã pentru terenuri ºi clãdiri: documente justificative care sã ateste dreptul de proprietate pentru clãdiri ºi terenuri (contracte de vânzare-cumpãrare, moºtenire, donaþie, etc.) ºi/sau drept de folosinþã (contracte de închiriere sau de arendã). În cazul terenurilor pe care se realizeazã construcþii prin proiect, dreptul de folosinþã trebuie sã fie de cel puþin 10 ani de la finalizarea implementãrii investiþiei. În cazul terenurilor agricole luate în arendã, dreptul de folosinþã trebuie sã fie de cel puþin 5 ani de la finalizarea implementãrii investiþiei. Formare profesionalã: copie dupã diploma de studii pentru responsabilul legal sau responsabilul tehnic de proiect, care sã dovedeascã pregãtirea profesionalã în domeniul pentru care se solicitã finanþarea, emisã de instituþiile acreditate de MEC. Diploma de studii se poate înlocui cu o declaraþie pe propria rãspundere prin care responsabilul legal sau responsabilul tehnic de proiect se angajeazã sã urmeze un curs de pregãtire profesionalã în domeniul proiectului ºi sã obþinã o diplomã înainte de depunerea ultimei cereri de platã. Cazier judiciar, atât pentru responsabilul legal cât ºi pentru responsabilul tehnic de proiect. Obligaþii la bãnci: declaraþia pe propria rãspundere prin care se confirmã cã solicitantul nu are obligaþii cãtre bãnci sau copie dupã contractele de credit în derulare, împreunã cu graficele de rambursare ºi o notificare de la bancã privind respectarea graficului de rambusare de cãtre solicitant. Certificat fiscal emis de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice. Certificat privind plata la zi a taxelor ºi impozitelor locale emis de primãria localã. Cazierul fiscal eliberat de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice în conformitate cu legislaþia naþionalã în vigoare. Cofinanþare: declaraþie pe proprie rãspundere a solicitantului, datã de responsabilul legal de proiect, cã va asigura cofinanþarea proiectului ºi cu
István Mihály Consultant ROMCOM
ÎNCEPÂND CU LUNA MARTIE Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit (APDRP) primeºte cereri de finanþare pentru programul FEADR, care continuã programul SAPARD. În prima fazã, cererile de finanþare vizeazã urmãtoarele mãsuri: Mãsura 1.2.1 – Modernizarea exploataþiilor agricole Mãsura 1.2.3 – Creºterea valorii produselor agricole ºi forestiere Mãsura 3.2.2 – Renovarea ºi dezvoltarea satelor Împreunã cu cererea de finanþare, solicitaþii de finanþare nerambursabilã trebuie sã depunã o serie de documente justificative, care sã susþinã informaþiile prezentate în planul de afaceri, studiu de fezabilitate ºi proiecþiile financiare. În continuare vã prezentãm succint aceste documente justificative.
4
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþãri
Copie dupã autorizaþiile de funcþionare, pentru unitãþile în funcþiune, în acord cu legislaþia în vigoare. Se vor anexa dcopii dupã autorizaþiile de mediu, sanitarã, sanitarveterinarã ºi fitosanitarã (dacã este cazul). Expertiza tehnicã de specialitate asupra construcþiei existente ºi raportul privind stadiul fizic al lucrãrilor, pentru proiectele care prevãd modernizarea/finalizarea construcþiilor existente. Raport de evaluare a terenului întocmit de cãtre un expert evaluator (în situaþia în care se achiziþioneazã teren). Copia precontractului pentru efectuarea analizelor de laborator, în situaþia în care nu existã laborator; Copia deciziei cu privire la alocarea cotei de lapte, emisã de MADR. Dovada din partea DADR judeþeanã ca suprafaþa de viþã de vie ce urmeazã sa fie reabilitatã este evidenþiatã in Registrul plantaþiilor viticole. Drept de plantare pentru proiectele care vizeazã înfiinþarea/reabilitarea plantaþiilor – în original. Extras din Registrul Exploataþiilor Fermelor, eliberat de Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii pentru Agriculturã. Aviz de principiu emis de Agenþia Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru proiectele care prevãd producerea ºi utilizarea de energie regenerabilã.
POÞI ALEGE SÃ ELABOREZI SINGUR documentaþia pentru
obþinerea finanþãrii, sau poþi lucra cu un consultant ROMCOM specializat în obþinerea de finanþare nerambursabilã. ROMCOM a elaborat peste 50 de proiecte care au fost obþinut finanþare prin programul SAPARD, cu o ratã de succes de 100%.
precizarea sursei de cofinanþare (surse proprii ºi/sau împrumuturi); Copia actului de identitate pentru persoanele responsabile de proiect; Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerþului; Precontracte pentru achiziþionarea a cel puþin 50% din efectivul de animale necesar în primul ciclu de îngrãºare pentru proiectele care vizeazã ferme de îngrãºare (tãuraºi, berbecuþi). Raport asupra utilizãrii altor programe de finanþare nerambursabilã (rezumat) întocmit de solicitant, inclusiv un document eliberat de gestionarul fondurilor de care acesta a beneficiat; Certificat de urbanism/autorizaþie de construcþie pentru proiecte care prevãd construcþii noi/extinderi, modernizãri. Aviz de mediu: Pentru proiectele care necesitã certificat de urbanism, se va anexa fiºa tehnicã pe care s-a aplicat ºtampila de tip A sau B. Pentru proiectele care nu necesita certificat de urbanism, Agenþiile de Protecþia a Mediului vor analiza fiecare propunere în parte ºi vor decide asupra tipului actului de reglementare care urmeazã a se emite. Aviz/aviz de principiu sanitar ºi sanitar-veterinar, eliberat in conformitate cu legislaþia naþionalã în vigoare, pentru unitãþile deja existente, respectiv pentru unitãþile noi.
CE SERVICII ÎÞI OFERIM? Îþi întocmim cererea de finanþare în conformitate cu cerinþele finanþatorului. Te îndrumãm pentru obþinerea rapidã a documentelor, actelor ºi avizelor de care ai nevoie. Te ajutãm sã obþii cofinanþare pentru proiect. Îþi întocmim dosarele de achiziþii ºi te asistãm la implementarea proiectului. Îþi pregãtim cererea de platã, astfel încât sã obþii finanþarea nerambursabilã în cel mai scurt timp. CARE SUNT BENEFICIILE TALE? Obþii finanþarea nerambursabilã în cel mai scurt timp. Lucrezi cu un consultant care are experienþã în obþinerea de finanþare nerambursabilã. Beneficiezi de contactele pe care noi deja le-am stabilit cu instituþiile de finanþare. Reduci la maxim timpul, banii ºi nervii investiþi în pregãtirea ºi implementarea proiectului.
DACÃ VREI SÃ OBÞII O FINANÞARE NERAMBURSABILÃ, sunã la 0259 479 793 sau scrie-ne la office@romcom.ro pentru a stabili o întâlnire cu un consultant ROMCOM.
5
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþãri
RESPONSABILITATE ÎN CONTRACTAREA CREDITELOR
Interviu cu Lucia Pojoca, Director Executiv Banca Transilvania
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
Anul 2008 a început cu majorarea dobânzii de referinþã de cãtre Banca Naþionalã, ºi a continuat cu majorarea dobânzilor la majoritatea bãncilor care opereazã în România. Acestor mãsuri li se adaugã intrarea în vigoare a Acordului Basel II. În aceste condiþii IMM-urile trebuie sã fie atente când decid sã contracteze un credit, spune Lucia Pojoca, director executiv la Banca Transilvania. R - Încotro se îndreaptã piaþa bancarã pentru IMM-uri? LP - Caracteristica principalã care va defini creditarea în sistemul bancar românesc pentru 2008 este prudenþa, pe de o parte, iar pe de altã parte exprimarea în moneda naþionalã a creditelor. Sistemul bancar devine tot mai interesat în susþinerea obiectului principal de activitate al întreprinzãtorilor, recomandând clienþilor concentrarea pe activitãþi bine coordonate de ei, în care exceleazã ºi sunt buni manageri. De asemenea, consider cã tot mai mulþi întreprinzãtori înþeleg cã riscul în creditare nu aparþine numai bãncilor, ci în primul rând le aparþine lor, motiv pentru care dimensionarea creditelor solicitate trebuie sã fie raþionalã ºi corespunzãtor ajustatã cifrei de afaceri. R- A intrat deja în vigoare acordul Basel II. Cum va afecta acesta IMM-urile româneºti? LP - Acordul Basel II a intrat în vigoare de la 1 ian 2008, aducând o serie de modificãri pe piaþa bancarã 6
localã, bãncile comerciale trebuind sã se conformeze noilor cerinþe, respectiv cerinþe de capital, adecvarea profilului de risc ºi crearea premiselor pentru stabilitatea sistemului financiar. Prin extrapolare, clienþii creditaþi ai bãncilor transferã starea lor de sãnãtate economicã sistemului de creditori, deci comportamentul lor în termeni de risc ai creditãrii, dar ºi operaþional (fraude) constituie o preocupare maximã în selecþia creditãrii. Despre migrarea la Basel II se face afirmaþia cã este cea mai mare provocare din istoria bancarã, dar trebuie înþelese la fel de bine consecinþele unor atitudini mai pretenþioase de cãtre firmele ºi companiile IMM care solicitã credite. R – Cât sã se întindã întreprinderile la credite? LP - Recent, am citit în ziarul Adevarul un articol care m-a pus serios pe gânduri, ºi anume cã din statisticile oficiale reiese cã peste 200.000 de lucrãtori pe cont propriu nu-ºi pot întreþine familiile (este vorba de persoane fizice, asociaþii familiale ºi membri cooperatori). Iatã un alt context în care companiilor IMM le revine sarcina de a acþiona responsabil, în termeni de eficienþã, creditare a activitãþii curente sau stabilire a unor proiecte investiþionale. Volumul cifrei de afaceri ºi LUCIA POJOCA
– activitate bancarã din 1983 în Oradea, – din anul 1994 la Banca Transilvania – activitate managerialã bancarã 16 ani, – în prezent Director Executiv Banca Transilvania
periodicitatea încasãrilor (cash flow-ul) sunt elemente de pornire în analiza creditãrii, coroborate cu nivelul cheltuielilor ºi a profitabilitãþii. Constatãm cu multã satisfacþie cã patronii IMM-urilor devin tot mai conºtienþi în abordarea cuantumului creditãrii ºi preocupaþi de starea lor în Centrala Riscurilor Bancare. R – Ce produse bancare sunt acum la dispoziþia IMM-urilor? LP – Banca Transilvania are ca prioritate ºi linie de bussines aparte creditarea IMM-urilor. Am lansat 12 produse într-un interval de 3 ani destinate special acoperirii nevoilor de finanþare ale companiilor IMM. Susþinem necesitãþile de acoperire de capital de lucru, nenominalizate, investiþii, scrisori de garanþie, cu perioade cuprinse între 12 luni ºi 20 ani. De ultimã orã de exemplu, am lansat produsul “Scrisoare de garanþie pentru participare la licitaþii”, cu operativitate maximã în deservire - în aceeaºi zi - pânã la suma maximã de 50.000 lei, pe o perioadã de 12 luni. Desigur, am început campania de lansare a acestor produse cu Creditul de o ora, ºi cu titlu de uºor amuzament reprezentarea massmedia a produselor BT a fost fãcutã de celebrul ZÂN.
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþãri
ROMCOM FINANÞEAZÃ COMPANIILE DIN SECTORUL CONSTRUCÞIILOR
domeniul construcþiilor, parþial apãrute prin ieºirea din economia „neagrã” a multor prestatori de servicii de construcþii, precum ºi într-un numãr ridicat de autorizaþii de construire acordate. Pentru ROMCOM, ele au însemnat un numãr tot mai mare de solicitãri de finanþare venite dinspre acest domeniu de activitate. Numai din luna iulie a anului trecut, ROMCOM a finanþat 15 afaceri în domeniul construcþiilor ºi domenii adiacente. Având în vedere aceastã tendinþã de creºtere a numãrului de solicitãri ºi bazându-se pe aºteptarea generalã ca sectorul construcþiilor sã rãmânã unul dintre motoarele principale de creºtere ale economiei naþionale în urmãtorii 5 ani, ROMCOM intenþioneazã sã se focalizeze în viitorul apropiat pe finanþarea companiilor care activeazã în acest domeniu. Finanþarea activitãþilor în construcþii se desfãºoarã în cadrul programelor de creditare IMM, adresându-se deopotrivã nevoilor de finanþare pe termen scurt (3-12 luni) ºi nevoilor de investiþii pe termen mai lung, de pânã la 5 ani. Suma maximã acordatã pentru aceste activitãþi este de 90.000 RON (echivalentul în RON al 25.000 EURO), fondurile obþinute putând fi utilizate pentru achiziþionarea de echipamente ºi utilaje sau pentru finanþarea activitãþilor curente ºi a altor activitãþi conexe. Dorind sã vinã cât mai mult în sprijinul întreprinzãtorilor din domeniul construcþiilor, ROMCOM oferã flexibilitate în alcãtuirea programelor de rambursare a creditelor, cu perioade de graþie de pânã la 6 luni, iar finanþarea se realizeazã efectiv în cel mult 7 zile de la depunerea dosarului complet la sediul ROMCOM. Lista completã a documentelor necesare poate fi descãrcatã de pe pagina de Internet www.romcom.ro sau poate fi obþinutã direct de la sediul instituþiei. Pentru toate finanþãrile acordate, ROMCOM solicitã garanþii reale imobiliare sau mobiliare, în funcþie de valoarea creditului acordat ºi de perioada de rambursare preferatã, garanþii care trebuie asigurate pe toatã durata de desfãºurare a contractului de împrumut. Pentru a asigura transparenþã ºi a simplifica procedurile de calcul, ROMCOM percepe doar comisionul de acordare a creditului (achitat în momentul semnãrii contractului) ºi, atunci când este cazul, comisionul de rambursare anticipatã integralã ºi cel de modificare a contractului. Alãturi de acest produs de creditare adaptat nevoilor de finanþare ale companiilor din construcþii, în portofoliul ROMCOM se regãsesc ºi creditele pentru IMM ºi pentru fermieri, în variantele de credite de investiþii sau credite pe termen scurt, creditul START-UP FINANCE, adresat exclusiv companiilor nou înfiinþate sau cu activitate de maxim 6 luni, precum ºi creditul MED FINANCE, destinat profesioniºtilor din domeniul medical. Aceste produse sunt adaptate la profilul fiecãrui împrumutat, ROMCOM oferind flexibilitate în ceea ce priveºte termenele ºi graficele de rambursare, proiectele finanþate ºi perioada de graþie. O afacere, oricare ar fi natura ei ºi în orice stadiu de dezvoltare s-ar afla ea, necesitã resurse de finanþare care uneori nu sunt disponibile sau uºor accesibile. Dacã afacerea ta se aflã întro astfel de situaþie ºi cauþi soluþia optimã, vino la ROMCOM ca sã trecem hopul împreunã.
Dorin Pantea Consultant ROMCOM
SOCIETATEA DE MICROFINANÞARE IFN ROMCOM SA continuã sã dea curs unui numãr tot mai mare de solicitãri de finanþare venite din partea companiilor care desfãºoarã activitãþi în domeniul construcþiilor sau în domenii conexe acestuia. România a înregistrat anul trecut cel mai rapid ritm de creºtere al sectorului construcþiilor din UE, de 30,9%, în timp ce la nivelul celor 27 de state membre acest domeniu a raportat un declin anual de 4%, potrivit biroului european de statisticã, Eurostat. Aceastã ºtire a fost publicatã în luna februarie de Ziarul Financiar, aceeaºi publicaþie citând date transmise de Institutul Naþional de Statisticã, conform cãrora valoarea pieþei construcþiilor a depãºit anul trecut cifra de 10,5 miliarde de euro, aºteptãrile fiind ca aceastã creºtere sã fie ºi mai accentuatã în 2008 cu condiþia absorbirii tuturor fondurilor structurale puse la dispoziþie de Uniunea Europeanã. În practicã, aceste cifre s-au tradus la nivel naþional într-un numãr tot mai mare de societãþi nou înfiinþate în
publicaþie de informare ROMCOM
7
Întreprinzãtori
SE-NTORC ROMÂNII ACASÃ...
O parte dintre românii plecaþi din þarã au hotãrât sã se reîntoarcã acasã. Cu experienþa ºi banii acumulaþi în strãinãtate, înfiinþeazã firme, oferã locuri de muncã, ºi realizeazã produse de calitate ºi plus valoare. Florin Pop, Teodor Bãnoi ºi Eugen Ghiurãu, stabiliþi în Austria sau USA, au fãcut deja pasul. Interviu cu Florin Pop, manager al SC TOPFLOR
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – Aþi stat foarte mult în strãinãtate. FP – 17 ani. Am lucrat 2 ani în SUA ca electrician, iar apoi în domeniul automatizãrii, specializarea mea profesionalã, ºi 15 ani în Austria în domeniul construcþiilor ºi în automatizãri. R – Practic v-aþi naturalizat acolo. FP – Sunt rezident austriac. Nu am solicitat cetãþenia pentru cã ar trebui sã renunþ la cetãþenia românã, ºi nu vrem asta nici eu, nici soþia mea. R – Ce v-a determinat sã vã întoarceþi în þarã? FP – Am vãzut cã România se dezvoltã, iar o firmã poate demara ºi se poate dezvolta mai uºor ºi mai rapid decât în Austria. Cetãþenii strãini demareazã mai greu afaceri acolo. Doream sã facem afaceri aici. A fost mai greu decât am crezut, dar dupã ce am început, nu am vrut sã mai dãm înapoi. Piaþa e foarte mare, dar încã multe lucruri se fac ºi se petrec haotic, lipseºte ordinea. Suntem trei prieteni care ne-am asociat în firmã, toþi stabiliþi în strãinãtate, dar hotãrâþi sã facem ceva în România. R – Ce face de fapt firma dumneavoastrã? FP – Lucrãm într-un domeniu conex construcþiilor: facem ºape ºi 8
pardoseli poxidice, ºi am început sã vindem materiale pentru faþade. R – Cum aþi câºtigat primii clienþi? FP – Am început la fel ca în Austria, investind peste 10.000 Euro în promovare. De asemenea, am participat la Târgul de Construcþii CAMEX 2006, în Bucureºti. Pentru materialele de faþadã a fost bine, am gãsit clienþi. Dar pentru obiectul principal de activitate, nu am gãsit nici mãcar unul. Prima lucrare am primit-o printr-o minune, pot spune. Asiguram traducerea pentru o firmã austriacã ce lucra în România. Aceasta a hotãrât sã renunþe ºi ne-a recomandat pe noi. Majoritatea lucrãrilor le-am obþinut în urma recomandãrilor de la clienþi pentru care am executat lucrãri. De asemenea, dupã ce am implementat pagina de Internet a TOPFLOR, mai mulþi clienþi au vizitat site-ul ºi ne-au contactat.
R – În ce judeþe lucraþi, în afarã de Bihor? FP – În Bihor lucrãm cel mai puþin. Datoritã specificului nostru ºape ºi pardoseli poxidice - lucrãm mai mult în industria alimentarã, facem ºapele ºi pardoselile pentru firmele noi, care vor lucra în acest domeniu. De fapt ºapele ºi pardoselile noastre sunt cerute de normele UE pentru firmele ce proceseazã produse alimentare. De exemplu, firmele care fac investiþii cu fonduri europene sunt obligaþi sã punã acest tip de pardosele. Cele mai multe lucrãri le-am avut în Bistriþa Nãsãud, Timiº, Arad ºi Sibiu. Colaborãm cu firma germanã Rinol, producãtorul acestui tip de pardoseli, iar la materiale de construcþii pentru faþade cu firma austriacã Weber Teranova. Materiale de construcþii vindem doar în judeþul Bihor, bihorenii cunoscându-le sau fiindu-le recomandate de cei
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
stabiliþi în Ungaria ºi Austria. Românii nu sunt prea deschiºi la nou în domeniul materialelor de construcþii. R – Asta înseamnã cã deja vã dezvoltaþi. FP – Da, deja pot spune cã ne dãm drumul. În 2006, am avut o singura lucrare, dar 2007 a fost un an bun. Ne-am format echipa, iar din TOPFLOR am fãcut trei firme, una se ocupã de ºapã, una de pardoseli din rãºini, iar una de materialele de construcþii. Toþi trei suntem asociaþi în fiecare din firme, dar fiecare rãspunde în special de una. Avem echipe specializate pentru ºape ºi pentru pardoseli, ºi lucrãm cu doi reprezentanþi de vânzãri. Trebuie sã mai înfiinþãm echipe, pentru cã avem deja multe lucrãri contractate. Pentru calitatea lucrãrii, Rinol trimite un specialist din Austria, la fiecare lucrare. Acesta stabileºte reþeta rãºinii, parametri de
FLORIN POP
– s-a nãscut în 16 mai 1969, în
Oradea, Bihor – lucreazã ca electrician la CET Oradea – 1989 emigreazã în USA, apoi în Austria – cãsãtorit, doi copii – 2006 se întoarce în þarã ºi înfiinþeazã SC TOPFLOR
lucru, temperatura, stratul de suport. Sunt cel puþin 100 de tipuri de rãºini poxidice pentru pardoseli. O alegem pe cea potrivitã fiecãrui domeniu de activitate, mediu cu uleiuri, cu apã, aburi, trafic greu sau doar pentru decor. Toþi angajaþii noºtri sunt români. La ºapã, avem doi români care au lucrat în Austria în acest domeniu 14-15 ani. Aici e cel mai dificil sã gãsim personal, fiind un domeniu greu, la care adãugãm faptul cã suntem mult în deplasare. Echipa ce lucreazã la pardoseli a fost instruitã câteva luni în Austria. Aici e ceva mai uºor dupã ce se stabilesc reþeta ºi parametrii. R – Cum a intrat ROMCOM în afacerea dvs? FP – Am apelat la ROMCOM pentru a ne þine contabilitatea. Sunt profesioniºti. Lucrând cu ei, am aflat ºi despre creditele pe care le oferã. Am luat deja un credit pentru dezvoltarea firmei. Dupã lansarea fondurilor europene, vrem sã profitãm de aceastã oportunitate pentru a achiziþiona utilaje . Nu ne putem dezvolta fãrã utilaje performante. O pompã pentru ºapã costã în jur de 50.000 Euro de exemplu. Avem douã, dar ar mai trebui mãcar una. ªi mai sunt ºi altele. Ar fi pãcat sã nu profitãm de experienþa ROMCOM în accesarea fondurilor europene, bani extrem de bineveniþi pentru întreprinzãtori, cu toatã bãtaia de cap pe care o implicã accesarea ºi cheltuirea lor dupã norme. R – Ce urmeazã? FP – Dacã va creºte numãrul de comenzi, obligatoriu trebuie sã mai formãm cel puþin o echipã de ºapã. Probabil vom apela tot la românii din strãinãtate. Se învaþã mai greu, e nevoie de câteva luni pentru a învãþa asta, astfel încât clientul sã fie mulþumit. ªi desigur va mai trebui o echipã la pardoselile poxidice. În martie deschidem magazinul de materiale pentru faþade Weber Teranova ºi pentru pavaje Fruewald.
R – Cum se împacã familia cu atâta muncã? FP – Pentru cã suntem trei asociaþi, deocamdatã facem faþã. Noi ne ocupãm de negocieri, aprovizionare. Echipele sunt bine pregãtite ºi de încredere, aºa cã nu trebuie sã îi verificãm non stop. Pot lucra o sãptãmâna la Sibiu, fãrã sã fie nevoie ca noi sã stãm acolo. Dupã ce vor fi lansate fondurile europene, va fi mai dificil, pentru cã va creºte numãrul comenzilor, ceea ce pânã la urmã este bine ºi pentru afacerea noastrã, ºi pentru angajaþi, ºi pentru clienþi ºi pentru România pânã la urmã. R – Mai rãmâne timp ºi pentru altceva? Sunteþi implicaþi ºi în alte activitãþi? FP – Dacã vã referiþi la implicarea socialã, noi am ales sã ne implicãm dãruind Bisericii pentru proiectele sociale pe care le are. ªtie mai bine unde ºi cine are nevoie. ªi de fapt aºa se ºi poate implica Biserica în rezolvarea problemelor sociale, prin dãrnicia enoriaºilor. 9
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
GARANÞIILE ªI ROLUL LOR ÎN ACTIVITATEA DE CREDITARE
pe prognoze ºi promisiuni? ªi totuºi, chiar în aceste condiþii, instituþiile financiare sunt primite printre cele mai prospere instituþii. De ce? În primul rând, datoritã unei gestionãri eficiente a riscurilor. Riscul de credit presupune asumarea de cãtre instituþia financiarã a riscului cã, la scadenþã, clientul nu va putea sã-ºi stingã obligaþiile faþã de ea. În acest scop aceasta, prin specialiºtii sãi, trebuie sã-ºi formeze o opinie prudentã privind posibilitatea realã de rambursare a creditului, trebuie sã ia în considerare nu numai o primã sursã de rambursare pentru plata obligaþiei, ci ºi o posibilã sursã secundarã de recuperare a creanþelor (ceea ce priveºte în principal garanþiile materiale ºi financiare aduse de client). Garanþiile reprezintã, aºadar, ultima sursã de rambursare a creditelor ºi se utilizeazã numai în cazul în care nu mai existã alte posibilitãþi de rambursare a acestora ºi a plãþii dobânzilor aferente. În conformitate cu prevederile legii „la acordarea creditelor, bãncile urmãresc ca solicitanþii sã prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadenþã. În acest scop, bãncile cer solicitanþilor garantarea creditelor în condiþiile stabilite prin normele lor de creditare“ (art. 44 din Legea Bancara nr. 58/1998). Garantarea creditelor este considerat unul dintre principiile de bazã ale creditãrii în condiþiile economiei de piaþã, iar garanþiile solicitate cel mai des sunt: – garanþii reale; – garanþii personale. Garanþiile reale sunt mijloacele juridice de garantare a obligaþiilor prin afectarea unui bun al debitorului în scopul asigurãrii executãrii obligaþiei asumate. Bunul constituit drept garanþie este protejat de la urmãrirea celorlalþi creditori chirografari (a cãror creanþã nu este însoþitã de nici o formã de garanþie, sau garanþia are un grad de prioritate inferior celui al bãncii), fiind destinat urmãririi ºi satisfacerii cu prioritate a creanþei garantate. În practicã, se utilizeazã douã categorii de garanþii reale, respectiv: – garanþii reale mobiliare (gajul propriu-zis, care poate fi la rândul sãu cu deposedarea debitorului de bunul afectat drept garanþie sau fãrã deposedarea acestuia de bunul adus în garanþie); – garanþii reale imobiliare (ipoteca). Garanþiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obliga-þiilor prin care o terþã persoanã, fizicã sau juridicã, se angajeazã, printr-un contract accesoriu încheiat cu banca creditoare, sã-i plãteascã da-toria debitorului în cazul în care acesta nu o va plãti el însuºi. Garanþiile personale îmbracã douã forme principale: – fidejusiunea; – cauþiunea bancarã. În situaþia întârzierii la platã, creditorul ipotecar va trimite beneficiarului împrumutului o notificare prin scrisoare recomandatã, prevenindu-l asupra consecinþelor nerespectãrii dispoziþiilor contractuale. Dacã, în termen de 30 de zile de la primirea notificãrii, beneficiarul creditului nu efectueazã plata, contractul de credit ipotecar se considerã reziliat de plin drept ºi întreaga sumã a ratelor de credit cu dobânzile aferente devine exigibilã. Contractul de credit ipotecar, precum ºi garanþiile reale ºi personale subsecvente constituie
Av. Florin Oltean
FIECARE ORGANIZAÞIE economicã funcþioneazã pe baza unui statut propriu, care îi defineºte personalitatea ºi specificul afacerilor de care se ocupã. În acelaºi timp, organizaþiile economice au ºi ceva comun, respectiv obiectivul de a-ºi finaliza acþiunile proprii cu profit. În aceastã categorie intrã ºi instituþiile financiare autorizate (bãnci universale, bãnci de credit ipotecar, instituþii financiare nebancare, Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, societãþile de credit ipotecar) care, în calitatea lor de intermediari financiari, atrag disponibilitãþile bãneºti de pe piaþã pe care, împreunã cu propriul capital, urmãresc sã le plaseze în afaceri cât mai profitabile. Orice activitate economicã presupune un risc, dar în cazul acestor instituþii financiare dictonul „riscul este meseria mea“ se potriveºte foarte bine. Ce poate fi mai riscant decât sã mobilizezi bani disponibili de pe piaþã ºi sã-i împrumuþi diverºilor clienþi - persoane fizice ºi juridice pe perioade diferite de timp, bazându-te, de cele mai multe ori, 10
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
titluri executorii. Executarea debitorilor se va face fãrã condiþionarea ei de atribuirea unui alt spaþiu de locuit. Doar în situaþii deosebite, instanþa de la locul executãrii va putea acorda termen de maxim 90 de zile, în care debitorul (doar persoana fizica) îºi va gãsi altã locuinþã. În ceea ce priveºte plata integralã a sumei restante de cãtre girant, existã totuºi posibilitatea încheierii unei înþelegeri cu banca, prin care garantul continuã plata ratelor împrumutatului, la termenele stabilite în momentul încheierii contractului de credit. Aceastã soluþie nu poate fi însã impusã de cãtre garant, alegerea soluþiei finale rãmânând la latitudinea instituþiei de credit. Rambursarea unui credit poate fi garantatã de mai mulþi garanþi, caz în care aceºtia rãspund solidar pentru plata sumelor datorate însã banca poate solicita oricãruia dintre aceºtia sã plãteascã întreaga datorie a împrumutatului. Garantul are doar obligaþii. El trebuie sã execute obligaþia pe care debitorul principal din contractul de credit o are faþã de bancã (rambursare împrumut, plata dobânzii, comisioane, speze etc.) Dupã expirarea perioadei de graþie, banca formuleazã cãtre executorul bancar o cerere de executare silitã a debitorului ºi a garanþiilor acestuia, prin constituirea unui dosar de executare pentru fiecare bun în parte. Executorul va trimite o somaþie de platã debitorului sau garantului, urmând ca, la expirarea termenului de platã prevãzut în somaþie, în cazul în care debitorul nu a plãtit, executorul sã emitã anunþul de vânzare pentru bunul respectiv, data licitaþiei fiind stabilitã într-un interval de minimum 30 de zile ºi maximum 60 zile. Aceste date sunt aduse la cunoºtinþa datornicului, a garantului, a judecãtoriei ºi primãriei pe raza cãrora se aflã bunul, anunþul fiind afiºat la uºa instituþiilor respective. De asemenea, publicaþia de vânzare va fi fãcutã ºi într-un ziar de
largã circulaþie, iar preþul de vânzare este stabilit în baza unei evaluãri de cãtre un expert autorizat. „Asigurarea de deces nu este consideratã garanþie, în schimb în cazul creditelor garantate cu poliþe de risc financiar, banca cere despãgubirea direct de la asigurator, în baza contractului de asigurare încheiat. Societatea de asigurãri continuã acþiunea de executare a debitorului, acesta nefiind absolvit de la plata datoriilor cãtre bancã. Pentru primul termen, preþul de pornire al licitaþiei este cel precizat în raportul de evaluare. Cumpãrãtorii interesaþi vor depune la CEC o cauþiune reprezentând 10% din preþul de evaluare a bunului. Dacã nu existã nici o ofertã egalã cu preþul de pornire, licitaþia va fi opritã, urmând sã fie fixat un nou termen, la care însã preþul de pornire al licitaþiei va fi diminuat cu 25%. Dacã în continuare nu se obþine preþul de începere a licitaþiei, câºtigãtorul licitaþiei va fi cel care oferã cel mai mare preþ, chiar dacã acesta nu acoperã decât jumãtate din valoarea realã. De obicei, durata medie a unei executãri silite este de ºase-nouã luni (pentru bunurile imobile), pentru bunurile mobile termenul fiind mai mic, la aceste licitaþii putând participa orice persoanã fizicã sau juridicã. „Trebuie avut în vedere ºi faptul cã, datoritã lacunelor legislative, debitorii profitã de acestea, folosind fel ºi fel de proceduri (de altfel perfect legale) pentru a tergiversa executarea silitã (contestaþii la executare, plângeri penale, ordonanþe prezidenþiale de suspendare a executãrii, declararea societãþii în faliment sau reorganizare)“. Înfiinþat la sfârºitul anului 2003 ºi înregistrat la
Registrul Comerþului în data de 16 februarie 2004, Biroul de Credit este o societate pe acþiuni creatã de bãncile comerciale cu scopul de a monitoriza comportamentul financiar al potenþialilor clienþi. Cu alte cuvinte, baza de date a Biroului de Credit este un adevãrat carnet de note pentru clienþii persoane fizice care au contractat deja un împrumut. Bãncile pot afla astfel dacã solicitantul mai are ºi alte credite contractate, dacã are întârzieri la platã sau dacã declaraþiile acestuia sunt incorecte. De asemenea, dacã înainte erau raportate ºi înregistrate doar informaþii referitoare la persoanele fizice care au întarzieri mai mari de 30 de zile la plata ratelor, de curând Biroul de Credit furnizeazã ºi informaþii „pozitive“ despre clienþii bãncilor. Numãrul bãncilor acþionare la Biroul de Credit este acum de 27. Dupã înfiintarea Biroului de Credit, bãncile au acum la dispoziþie informaþii despre „trecutul“ financiar al solicitantului ºi pot decide dacã acesta este solvabil sau nu. Acest lucru nu le scuteºte însã de surprize, numãrul rãu-platnicilor fiind în creºtere. Dar cum bãncile nu pierd niciodatã, acestea îºi pot recupera datoria prin valorificarea garanþiilor depuse de cãtre client, în cadrul licitaþiilor dupã cum am arãtat prin punerea în executare silitã.
publicaþie de informare ROMCOM
11
Idei de afaceri
DEªEURILE POT FI O AFACERE PROFITABILÃ
Interviu cu Lucia Varga, secretarul de stat în Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – Se pot face bani din deºeuri? LV – Cu siguranþã da. Avem deja un aºa-numit „rege al gunoaielor”. Lãsând anecdotica la o parte, managementul deºeurilor poate deveni o afacere profitabilã, mai ales acum, când foarte multe organisme internaþionale sunt preocupate de protecþia mediului. Abordatã problema din acest sens, se pot face afaceri din colectarea, sortarea, reciclarea, refolosirea, eliminarea ºi depozitarea finalã a deºeurilor. Cea mai mare parte a deºeurilor nu e de aruncat, ci poate fi reciclatã. Sunt clasice exemplele hârtiei, sticlei ºi materialelor textile, cu care o parte dintre noi am crescut. Dar sã nu ignorãm anvelopele, pet-urile, resturile vegetale, molozul din construcþii. De exemplu, lângã Bucureºti, s-a realizat o instalaþie pentru reciclarea molozului din construcþii. Molozul concasat ºi prelucrat minim este transformat în materie primã pentru construcþia de drumuri. Pet-urile ºi materialele plastice se pot toca ºi întrebuinþa la fabricarea de ghivece pentru flori sau alte produse din material plastic. Resturile vegetale se transformã în compost pentru gradinãrit. Anvelopele uzate pot fi pirolizate, iar în Bihor existã deja o firmã care se ocupã de aºa ceva, sau pot fi folosite pentru producerea de energie, având o valoare energeticã foarte mare. Anumite deºeuri pot fi folosite, prin incinerare, pentru obþinerea biogazului ºi producere de energie. ªi sã nu uitãm deºeurile de
echipamente electrice ºi electronice din care se pot obþine material plastic, metale... R – Existã legislaþia necesarã pentru asemenea investiþii? LV – Existã ºi legislaþia ºi diverse fonduri pentru finanþarea unor asemenea proiecte. Legislaþia de mediu româneascã este adaptatã la cea europeanã. Ministerul nostru, dar ºi programele europene de finanþare au resurse pentru acest tip de investiþii. R – Atunci de ce nu apar afaceri în aceste domenii? LV – Apar, dar sunt foarte puþine. În parte pentru cã investitorii nu au observat încã oportunitatea, deºi existã de exemplu o Directivã europeanã ce prevede diminuarea cantitãþii de deºeuri. Dar cred cã un rol important îl au administraþiile locale care nu au impus colectarea selectivã, cu câteva excepþii. De cel puþin doi ani trebuiau înfiinþate depozitele pentru deºeuri de echipamente electrice ºi electronice. Primãriile nu au oferit teren pentru realizarea unor asemenea investiþii. Am început anul trecut campania naþionalã de colectare a deºeurilor de acest tip. Administraþiile locale sau conformat doar pentru cã era ordin, dar odatã cu încheierea
campaniei, s-a încheiat ºi preocuparea pentru acest tip de deºeuri pe care le vedem în continuare în deponiile locale sau aruncate pe te miri unde. Un alt motiv îl constituie faptul cã întreprinzãtorii nu au cunoºtinþe în domeniu. Pentru o asemenea afacere îþi trebuie cunoºtinþe despre deºeuri ºi modalitãþi de reciclare, tehnologie pentru sortare, tocare, ardere etc. Dacã ar exista parteneriate cu firme de profil din strãinãtate, cred cã s-ar putea face afaceri profitabile cu deºeuri ºi în România. R – Spuneaþi adineaori despre fonduri pentru asemenea proiecte. LV – Da. De exemplu, ministerul nostru a încheiat în 7 martie prima sesiune de depunere de proiecte, parþial finanþate prin Administraþia Fondului de Mediu, ce aveau ca domeniu gestionarea deºeurilor, protejarea biodiversitãþii ºi a ariilor protejate ºi promovarea ºi conºtientizarea nevoii de protecþie a mediului. Sunt principalele domenii eligibile ale sesiunii. Surpriza a fost sã constat cã din Bihor s-au trimis 12 proiecte, dar numai douã aparþineau unor firme, celelalte fiind ale unei primãrii, unitãþi de învãþãmânt ºi organizaþii nonguvernamentale. Este bine cã sectorul ONG ºi învãþãmânt sunt deschise la acestea, dar sectorul economic... Unul din cele douã proiecte ale societãþilor comerciale prevede extinderea unei deponii, iar al doilea realizarea unei instalaþii de obþinere a biogazului din deºeuri. Sper cã la urmãtoarele sesiuni, dar mai ales la Programele Operaþionale Regionale care au fonduri mai mari situaþia va fi mai bunã din acest punct de vedere. Dar asta depinde de colaborarea sectorului economic cu administraþiile locale.
12
publicaþie de informare ROMCOM
Anunþ
DE ÎNCHIRIAT SPAÞII DE BIROURI ªI SPAÞII DE DEPOZITARE
SC ANDAGRA SRL închiriazã spaþii de birouri sau spaþii de depozitare în clãdirea
din Oradea, strada Cuza Vodã nr 85. Suprafaþa totalã disponibilã aprox. 500 mp, compartimentatã în 16 - 22 – 24 etc mp. Clãdirea dispune de reþea proprie de termoficare, de un spaþiu propriu de parcare. Alte utilitãþi: geamuri termopan, posibilitate de conectare la telefonie ºi internet, servicii conexe (curãþenie, pazã).
Contact: Lucian Hord, Mobil: 0788.511799, Email: lchord@zappmobile.ro
VREI SÃ-ÞI DEZVOLÞI AFACEREA?
APELEAZÃ LA ROMCOM ªI VEI OBÞINE:
Acces la credite bancare în cele mai bune condiþii Fonduri nerambursabile Planuri de afaceri Consultanþã de marketing Studii de piaþã Identificarea unor potenþiali parteneri de afaceri
www.romcom.ro
publicaþie de informare ROMCOM
13
Idei afaceri
O AFACERE PENTRU O NAªTERE DE NOTA 10
Anumite experienþe de viaþã se pot transforma în oportunitãþi de afaceri. Centrul de pregãtire pre- ºi postnatalã Pronatal este un asemenea exemplu de afacere, demaratã de douã tinere. Interviu cu Anda Maier ºi Teodora Mada, asociate ºi fondatori ai Centrului Pronatal
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – Cum s-a nãscut acest Centru, unic în Oradea? AM - Centrul Pronatal s-a nãscut din nevoia unui business pentru susþinerea familiei ºi din experienþa de mamã „nepregãtitã”. Dupã ce am nãscut mi-am dat seama cã nu ºtiu ce sã fac ºi cum sã mã port cu copilul pe care îl purtasem atâtea luni. Am constatat cã nu sunt singura mamã în aceastã situaþie, ºi ne-am gândit cã le putem ajuta pe cele care vin dupã noi. TM – Am cãutat un spaþiu bine poziþionat ºi l-am amenajat, din banii familiilor noastre, am luat legãtura cu conducerea Spitalului de Obstetricã Ginecolgie Oradea ºi cu câþiva
ginecologi, am angajat douã kinetoterapeute ºi am pornit la drum, anul trecut în aprilie. Unul dintre cursuri este predat de un medic ginecolog, alte cursuri de medici specializaþi în neonatologie etc. O parte dintre medici ne permit sã asistãm la naºtere. R – Sunt deschise româncele la acest tip de servicii? Cum aþi atras primele cliente? AM – Înainte de deschiderea centrului am distribuit fluturaºi, pliante ºi afiºe prin oraº, iar la inaugurare am organizat o conferinþã de presã. Aºa au apãrut primele cliente. TM – Româncele încã nu sunt deschise la acest tip de servicii, nu le considerã utile. Multe spun cã mamele lor au nãscut fãrã gimnasticã ºi fãrã instruire, se vor descurca la fel. Majoritatea clientelor noastre sunt educate ºi au alte orizonturi ºi aºteptãri. Cele care au venit o datã au rãmas. AM – Foarte important pentru clientele noastre este atmosfera creatã aici. De când vin, le facem sã simtã cã sarcina lor e cel mai important lucru pentru noi. Exerciþiile de gimnasticã, programul de întreþinere corporalã pre ºi post natalã, cursurile de pregãtire pentru naºtere ºi îngrijirea bebeluºului, gimnastica ºi masajul pentru bebeluº, cursul pentru tãtici sunt importante ºi relevante pentru clientele noastre. R – Cum se dezvoltã afacerea? AM- Primele luni au fost destul de dificile. Am fost în bãtaia vântului. În august, am decis sã schimbãm managementul ºi sã am extins grupul þintã. Acum ne adresãm tuturor femeilor care vor sã aibã grijã de ele,
TEODORA MADA – 1999, absolvã Facultatea de ªtiinþe Socio-Umane, Universitatea Oradea, specializarea Kinetoterapie – 2006, absolvã cursul de educator Lamaze – pânã în 2007, lucreazã la un Centru de educare ºi recuperare pentru copii cu nevoi speciale – cãsãtoritã, 2 copii care vor sã facã gimnasticã de întreþinere sau masaj. (Sãptãmâna aceasta ºi-a fãcut abonament la noi o doamnã ce se apropie de 60 de ani. Dânsa e decanul de vârstã.) De asemenea am hotãrât sã ne schimbãm sediul pentru a reduce cheltuielile cu utilitãþile. TM – Suntem singurul centru din Oradea care are o gamã atât de largã de servicii pentru viitoarele ºi proaspetele mame, precum ºi pentru tãtici, aºa cã aºteptãm sã ne vinã noi cliente. AM – Încã suntem la început, dar cred cã vom fi în curând un Centru important pentru viitorii pãrinþii. Rezultatele de pânã acum sunt mai modeste, dar trebuie sã trecem de etapa afacere-bebeluº.
ANDA MAIER – 2004, absolvã Facultatea de ªtiinþe Juridice, Cluj Napoca – 2005, absolvã Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Cluj Napoca – 2008, master în Comunicare ºi Publicitate, Cluj Napoca – cãsãtoritã, un copil 14
publicaþie de informare ROMCOM
PRO FAMILIA
INVESTIÞII ÎN INSTITUÞIA FAMILIEI
caldã, cuvinte încurajatoare, informaþii pertinente în probleme cum ar fi o sarcinã nedoritã, necunoaºterea planificãrii familiale, educaþia familialã deficitarã. Ce înseamnã avortul? Motivele recurgerii la avort, Care sunt riscurile, Ce soluþii existã? Cum poþi planifica menirea de a fi mamã? Cum te poþi bucura în orice domeniu al vieþii de familie? Toate acestea sunt intrebãri la care beneficiarii proiectului pot primi rãspuns corect, dar mai ales moral. Fundaþia Pro Familia prin poiectul Pro Familii, a organizat în data de 16.02.2008, la Biserica Rromilor vorbitori de limbã maghiarã din Oradea, conferinþa specialã pentru femeile din aceastã etnie, având ca temã principalã, „Planificarea familialã din perspectivã biblicã.” Iatã câteva impresii din partea pastorului Szucs Attila, „Atât organizarea, cât ºi prelegerile pe aceastã temã au fost la un standard ridicat intelectual ºi spiritual. Prezentarea acestei teme a fost fãcutã de persoane cu o mare pregãtire profesionalã în domeniu, precum dr. Raþ Anca ºi Popovici Anca, cu o vastã experienþã în consilierea familialã. A fost abordatã tema avortului, care din pãcate face multe victime atât în rândul familiilor, cât ºi în rândul tinerelor necãsãtorite. Impactul asupra persoanelor prezente a fost enorm de mare, lucru observat ºi la sfârºitul conferinþei, când am avut un timp de cercetare spiritualã ºi timp de rugãciune. Multe femei, cu lacrimi în ochi, au strigat la Dumnezeu pentru iertarea pãcatelor sãvârºite în neºtiinþã de cauzã, atunci când, prin avort provocat, au stins viaþa a numeroase fiinþe umane, ce se dezvoltau în pântecele lor, ca viitoare mame. Conferinþa a avut ºi un subiect cu tema „Creºterea ºi educarea copiilor din perspectiva Cuvântului lui Dumnezeu”, prezentat de Szûcs Tünde. Mesajul acestui subiect a fost o provocare pentru pãrinþi, de a avea un impact major asupra copiilor, prin limbajul folosit, prin comportament, prin dragostea necondiþionatã a pãrintelui faþã de copil. Pentru multe femei, temele abordate au fost cu totul noi, având un interes foarte mare din partea tuturor participantelor la conferinþã, fapt ieºit în evidenþã ºi din multele întrebãri puse. Concluzia finalã reieºitã din tema conferinþei este urmãtoarea: Trebuie sã urmãrim împlinirea voii lui Dumnezeu în naºterea ºi educarea copiilor. Pentru mine, ca participant la conferinþã (translator), a fost un timp binecuvântat de Dumnezeu, am fost motivat în a rãspândi învãþãtura biblicã referitoare la familie, la venirea pe lume a unui copilaº, la creºterea lui pentru Dumnezeu. Încurajez toþi liderii de biserici, membrii din bisericile locale, sã organizeze astfel de conferinþe, în colaborare cu fundaþia „Pro Familia” Oradea. Astfel de evenimente sunt o investiþie beneficã, pentru familia de azi, ºi cea de mâine...”
Anca Suciu PRO FAMILIA
LICEENII VOR SÃ AFLE MAI MULTE despre ei ºi despre principiile morale. În lunile ianuarie si februarie, am participat la ore de dirigenþie în mai multe licee orãdene, în cadrul proiectului Pro Licee, demarat de fundaþia noastrã ºi am constatat deschiderea ºi interesul adolscenþilor pentru prevenirea afectivitãþii negative ºi creºtere stimei de sine, stress ºi combaterea lui, depresie, suicid, dezvoltarea unei psihosexualitãþi sãnãtoase, dar ºi orientare profesionalã, resursele ºi instituþiile care le pot veni în ajutor. Sperãm cã principiile semãnate de noi vor rodi cât mai repede, pentru ca elevii sã fie feriþi de multe probleme. Scopul proiectului Pro Licee este educare psihomoralã a elevilor ºi dezvoltarea sãsnãtoasã pe toate planurile. În cele douã luni de iarnã am întâlnit elevi din 22 de clase de la diferite licee. O INVESTIÞIE BENEFICÃ PENTRU FAMILIILE DE AZI ªI CELE DE MÂINE Un cuvânt potrivit, o inimã caldã, un exemplu necesitã foarte puþin efort, dar pot sã însemne foarte mult pentru ceilalþi…Viaþa poate fi vãzutã ca rezultatul câtorva zeci de decizii importante pe care le-am luat, în cunoºtinþã sau necunoºtinþã de cauzã. Proiectul Pro Familii vine cu o inimã
publicaþie de informare ROMCOM
15
Finanþare
IM
PO
TA R
T! N
ÎNCEPÂND CU LUNA MARTIE SE POT DEPUNE CERERI DE FINANÞARE PENTRU FONDURI NERAMBURSABILE.
GRÃBEªTE-TE SÃ NE CONTACTEZI!!! NOI AVEM O RATÃ DE SUCCES DE
100%
Sunã la 0259 479 793 (Oradea) / 0751 218 182 (Suceava) / 0749 158 586 (Galaþi) sau scrie la office@romcom.ro pentru a discuta cu un consultant ROMCOM despre cum poþi obþine finanþare nerambursabilã pentru proiectul tãu.
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Smart Training, Brandstorm
16
publicaþie de informare ROMCOM