Teme de casă pentru 2008

Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
TEME DE CASÃ PENTRU 2008
licitaþiile de proiecte? Înainte de depunerea efectivã a proiectului de finanþare, trebuie parcursã o serie de paºi premergãtori care sã asigure succesul obþinerii finanþãrii. În primul rând stabileºte clar proiectul în care vrei sã investeºti, ºi apoi contacteazã un consultant ROMCOM pentru a primi materiale informative, date despre eligibilitatea investiþiei pre z zconizate, precum ºi informaþii detaliate despre modul în care trebuie întocmit proiectul. Mulþi întreprinzãtori ºtiu doar cã vor sã obþinã fonduri nerambursabile, fãrã sã aibã însã clar stabilitã destinaþia acestor fonduri. Dupã ce te familiarizezi cu cerinþele ºi criteriile de eligibilitate ce trebuie respectate, începe sã lucrezi la documentaþia necesarã obþinerii finanþãrii nerambursabile pentru proiectul vizat. Proiectul trebuie sã conþinã cererea de finanþare, un studiu de fezabilitate, un plan de afaceri, un model financiar precum ºi o serie de documente justificative. Documentaþia de proiect are o structurã similarã indiferent de programul de finanþare, ºi poate fi uºor adaptatã cerinþelor specifice fiecãrui program. Depunerea proiectului de finanþare este ultima fazã, ºi poate avea loc doar când aceste documente sunt pregãtite. În general, pentru pregãtirea unui proiect este nevoie de pânã la 3 luni. De asemenea, este nevoie de expertizã. Poþi sã lucrezi singur la elaborarea acestor documente sau poþi alege sã lucrezi cu un consultant ROMCOM specializat în obþinerea de finanþare nerambursabilã. Proporþional cu numãrul întreprinzãtorilor care ne sunã lunã de lunã pentru a afla ”dacã au venit fondurile” avem clienþi care ºi-au
Decembrie 2007 / nr. 41
Vlad Mihuþ
stabilit deja clar proiectele de investiþii pentru 2008 ºi au solicitat servicii de consultanþã de la ROMCOM pentru pregãtirea documentaþiei, aºa încât sã fie pregãtiþi pentru depunerea proiectelor de finanþare. Ei ºtiu cã fondurile vin, ºi ne-am apucat deja de treabã. În concluzie, avem teme de casã pentru 2008. ªi dacã te numeri printre întreprinzãtorii care vor sã obþinã o finanþare nerambursabilã anul urmãtor, dã-ne un telefon la ROMCOM sã vedem cum ne-am putea face temele împreunã.
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial...
Teme de casã pentru 2008
pag. 1
AVEM UN NUMÃR DE întreprinzãtori care ne sunã în fiecare lunã ca sã afle dacã ”au venit fondurile europene”. De fiecare datã rãmân frustraþi când le explicãm cã încã nu au început licitaþiile de proiecte pentru multe din liniile de finanþare anunþate, dar cã pânã atunci ar trebui sã ne apucãm de treabã pentru cã sunt multe de fãcut. Contrar promisiunilor lansate de guvern ºi agenþiile de finanþare, anul 2007 a avut un numãr mai mic de programe de finanþare nerambursabilã adresate întreprinderilor mici ºi mijlocii, iar valoarea finanþãrilor disponibile a fost mai micã decât în 2006. Întreprinzãtorii aºteaptã fondurile structurale ºi fondurile pentru agriculturã ºi zonele rurale, care vor concentra grosul finanþãrilor nerambursabile în anii urmãtori. Ce poþi face ca întreprinzãtor pânã când guvernul îºi terminã de fãcut temele de casã ºi primeºte notã de trecere de la Bruxelles pentru a începe
Start la fondurile europene
pag. 2
Soarele care rãsare la Bruxelles
pag. 3
ROMCOM finanþeazã noile afaceri
pag. 4
Nu e greu sã accesezi fonduri, e greu sã le implementezi
pag. 6
Finanþãri nerambursabile pentru IMM
pag. 8
O toamnã plinã - PRO FAMILIA
pag. 10
Contractele de achiziþii publice
pag. 11
Opinie
START LA FONDURILE EUROPENE
Interviu cu Ovidiu Silaghi, ministrul intreprinderilor mici ºi mijlocii, comerþului, turismului ºi profesiilor liberale (MIMMCTPL). MIMMCTPL a lansat Ghidul surselor de finanþare pentru IMM, iar în decembrie ºi Ghidul Solicitantului, dupã ce a primit avizul Consiliului Concurenþei. Douã instrumente pentru absorbirea celor 31 miliarde de Euro alocate României pe urmãtorii patru ani.
acest 60% mã îngrijoreazã pentru cã suntem dependenþi de o singurã piaþã, din care facem parte. Acesta e unul din motivele pentru care lansãm fondul de creºterere a competitivitãþii economice. Este vorba despre granturi în valoare de 1,5 miliarde Euro. R – Încotro se îndreaptã IMM-urile româneºti? Sigur nu vom fi o putere industrialã. OS – Bineînþeles, în acest sector ar fi greu sã facem performanþã. Ghidul solicitantului, agreat de Comisia Europeanã, orienteazã IMM-urile spre producþie ºi servicii.
R – Ce ne puteþi spune despre întârzierea fondurilor structurale? OS – Cine spune cã fondurile structurale au întârziat e ori dezinformat, ori vorbeºte cu rea intenþie. Nu puteam deschide negocierile cu Comisia Europeanã înainte de a fi membri, iar Bruxellus-ul e recunoscut pentru birocraþia sa. Doar Austria e în faþa noastrã cu fondurile structurale. În toatã UE nu s-a cheltuit un Euro din aceste fonduri. R – Cât vom absorbi din aceste fonduri? OS – Noi am vrea sã absorbim tot. Cred cã ar trebui sã luãm exemplul Spaniei, care a cheltuit 95% din fondurile europene pe care le-a avut la dispoziþie. Dacã mã refer la fondul pe care îl gestioneazã Ministerul IMM, acesta va fi absorbit total. Din aceastã cauzã am ºi înfiinþat cele douã instrumente: Fondul Naþional de Garantare a Creditelor pentru IMM ºi Eximbank. Am obesrvat la derularea programului SAPARD cã întreprinzãtorii se împiedicau la partea de cofinanþare, nu din cauza lipsei de idei sau de iniþiativã. Am rezolvat aceatã problemã,
cu ceva costuri, desigur. Dar nu se poate fãrã costuri, pe gratis. Din experienþa fondurilor naþionale pentru IMM, unde de fiecare datã au fost suprasubscrieri, cred cã ºi la aceste fonduri va fi la fel. ªi oricum nu va exista proiect nefinanþat. Dacã epuizãm aceste fonduri, premierul Cãlin Popescu Tãriceanu a promis cã va interveni guvernul pentru cofinanþare.
R – Acum avem eurodeputaþi aleºi. ªtiu aceºtia problemele cu care se confruntã IMM-urile, pentru a le susþine? IMM-urile nu prea ºtiu sã îºi facã lobby nici în þarã. OS – Problema nu e cu eurodeputaþii, ci cu IMM-urile ºi patronatele lor. E suficient sã mergem în Consiliul Economic ºi Social ºi vom vedea cã toate sindicatel vin bine pregãtite, cu o singurã opinie. Dacã vin ºapte patronate, sigur au nouã idei. Din cauza asta Codul Muncii aratã aºa cum aratã. Eu am fost, de exemplu, preºedentele Comisiei de control bugetar în Parlamentul European. Daniel Dãianu, ca sã dau un singur exemplu din noii eurodeputaþi, ºtie cu ce se confruntã sectorul IMM, ºi cel economic în general. E bine cã avem asemenea reprezentanþi acolo. R – 2008 va fi an electoral. În aceºti ani, aproape totul se blocheazã. Ce se va întâmpla cu IMM-urile? OS – S-a întâmplat acest lucru înainte de a fi membri UE. R - Dar am rãmas tot români, ºi în UE. OS – Da, dar sã ne gândim de exemplu la crizele politice din ultimii doi ani. Afacerile nu s-au blocat. Dupã criza din primãvarã, de exemplu, bursa chiar a crescut. R – Ce le puteþi spune cititorilor despre Ghidul de finanþare? OS – Ghidul a apãrut din nevoia de
Daniela Stoica ROMCOM
R – Cum aratã IMM-urile româneºti la un an de UE? OS – Pot sã vã spun evoluþia din ultimii doi ani a acestui sector. În UE, media este de 54 de IMM-uri la mia de locuitori. În România, acum doi ani erau 17 IMM-uri la mia de locuitori, iar în 2007 s-a ajuns la 26 la mia de locuitori, o creºtere semnificativã. IMM-urile oferã 70% din PIB ºi ocupã 70% din forþa de muncã. E un semnal bun, zic eu. R – Cum s-au descurcat cu concurenþa? La sfârºitul anului trecut, mulþi analiºti spuneau cã pânã la 3040% din IMM-uri vor da faliment. OS – Observaþi ºi dumneavoastrã ce s-a întâmplat. Nu s-au adeverit aceste previziuni. Au fost câteva falimente, dar acest lucru este firesc pe o piaþã economicã normalã. Nu s-au întâmplat acele drame economice previzionate, pentru cã piaþa noastrã era deschisã ºi liberã. De la 1 ianuarie 2007 s-au simplificat de exemplu procedurile pentru IMM-urile care fac export ºi import. Dacã mai adaug cã 60% din exportul românesc e pentru UE, cred cã am spus suficient despre competitivitatea lor. Pe de altã parte
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
luminã între fondurile gestionate de noi ºi celelalte ministere. Ghidul surselor de finanþare cuprinde atât fondurile naþionale destinate IMM-urilor, cât ºi fondurile europene gestionate de toate ministerele. Pentru urmãtorii patru ani, noi avem un miliarde Euro pentru creºterea competitivitatãþii ºi promovarea exporturilor. Pe lângã noi, Ministerul Agriculturii are 10 miliarde, Ministerul Mediului are 5 miliarde Euro, cel al Muncii ºi Solidaritãþii Sociale are vreo 4 miliarde - toate destinate IMMurilor. În total România are 31 miliarde de Euro pentru urmãtorii patru ani, iar o bunã parte pot fi accesaþi de IMM-uri. Un IMM poate aplica pentru fonduri de la mai multe ministere, iar Ghidul îl va ajuta sã se orienteze. Ghidul e disponibil la Camerele de Comerþ ºi pe site-ul nostru.
R – Unde se vor putea depune proiectele ºi în cât timp se vor efectua plãþile? OS – Pentru fondurile administrate de noi, proiectele se vor depune la Oficiile teritoriale ale IMM, de pe lângã Camerele de Comerþ. Pentru celelalte ministere, depinde. Proiectele pot fi realizate în trei etape, iar banii vin în 60 de zile de la încheierea fiecãrei etape. Trebuie sã precizez cã important pentru IMM e sã aibã consultanþi buni pentru realizarea ºi implementarea proiectului. Iar apoi consultanþa e cheltuialã eligibilã. Foarte important de ºtiut e cã un IMM poate aplica pentru mai multe programe ºi la mai multe ministere, aºa numita finanþare încruciºatã. Nu multe firme îºi vor permite sã facã investiþia cu un proiect mare, aºa cã vor face mai multe proiecte mai mici. Am eliminat criteriul „primul venit, primul sevit”, iar un solicitant poate beneficia de bani pentru toate proiectele eligibile pe care le face. Trebuie sã fiu onest, în primul an de la lansare a acestor fonduri, vor fi probleme. Am observat asta ºi la SAPARD. Dar nu putem lãsa banii acolo. R – Ce se întâmplã cu piaþa muncii? OS – În ultima lunã am fost în Italia ºi Spania. Guvernul vrea sã implementeze un plan de atragere a muncitorilor
români din strãinãtate înapoi acasã. Aceºtia au deja calificarea ºi experienþa necesare. Ne-am întâlnit cu Asociaþia Întreprinzãtorilor Români din Italia, ºi pot sã vã spun cã românii nu sunt priviþi ca o problemã, aºa cum îi prezintã mass media, ci ca o sursã de creºtere economicã.
R – Asta e valabil pentru nordul Italiei. Problemele din ultima lunã au apãrut în centru ºi în sud. OS – Da, aveþi dreptate. Dar e o distorsionare a realitãþii ceea ce se preia
din media italianã. Cca 70% dintre românii din strãinãtate sunt deja integraþi în noua societate. Au case, copiii sunt la ºcoalã, ºi-au întemeiat familii. Mai mult de 30% dintre românii plecaþi al lucru în strãinãtate nu vor reveni în þarã în urmãtorii doi ani. De exemplu, unui român care câºtigã 1200 Euro în Italia îi va conveni sã vinã acasã, langã familie, chiar dacã va câºtigã doar 700 Euro. Nu mai cheltuie cu chiria ºi cu altele. Viaþa e scumpã totuºi în strãinãtate ºi va fi acasã, lângã ai sãi.
SOARELE CARE RÃSARE LA BRUXELLES
Interviu cu eurodeputatul Alexandru Athanasiu, fost ministru al muncii
de raportare. Piaþa muncii din UE va fi mai transparentã. Forþa de muncã se va orienta mai uºor în spaþiul European, iar instituþiile de învãþãmânt îºi vor putea adapta curricula ºcolarã la nevoia realã a pieþei. R – Cum îi afecteazã raportul dumneavoastrã pe întreprinzãtori? AA – Raportul va crea un comportament mai transparent pe piaþa forþei de muncã. Pe de o parte fiind obligaþi sã raporteze datele Agenþiilor Naþionale, informaþiile vor fi mai corecte. Beneficiul indirect, dar cert, este cã vor avea posibilitatea unei recrutãri mai bune de personal. Lãrgindu-se accesul la datele privind locurile de muncã vacante, se va mãri ºi baza de date cu potenþialii angajaþi, iar firmele îi vor putea angaja pe cei mai bine calificaþi, care rãspund nevoilor lor. R – Încotro se îndreaptã piaþa forþei de muncã? Anumite sectoare sunt deja în crizã. Altele se pregãtesc. AA – E o crizã generatã de restructurarea economiei. Sã nu uitãm cã înainte de ’89, 44% din PIB-ul României era oferit de industrie. Acum
Daniela Stoica ROMCOM
ÎN 15 NOIEMBRIE, PLENUL Parlamentului European a aprobat, la prima lecturã, Raportul Athanasiu ce vizeazã raportarea trimestrialã a locurilor de muncã vacante, dupã regulile utilizate de cãtre toate statele UE. Pânã acum raportarea se fãcea annual, printr-un gentlemenagreement, de cãtre statele care doreau acest lucru. Deºi Comisia Europeanã a dorit un raport strict tehnic, amendamentele aduse de eurodeputatul român au dat raportului alte dimensiuni. Locurile de muncã vacante vor deveni publice trimestrial. Fiecare stat va respecta aceleaºi criterii
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinie
foarte puþin din respectiva industrie mai existã. Agricultura încã nu e performantã. Soluþia ar fi dezvoltarea serviciilor ºi a domeniilor high tech ºi IT, adicã zona de inventivitate unde românii sunt peste medie. High tech nu înseamnã doar construirea de rachete, ci realizarea oricãrui produs mai bun, care aduce o îmbunãtãþire în viaþa consumatorului. În ce priveºte zona IT, avem exemplul Indiei care a devenit o forþã economicã datoritã acestui sector. Serviciile ºi sectorul IT nu presupun o infrastructurã ºi o logisticã prea costisitoare. În alte sectoare economice, deja e ocupat. R – Vor ajunge românii sã aibã un cult al muncii? AA – Nu vom deveni niciodatã germani, dar nici nu cred cã trebuie. Trebuie sã ne pãstrãm cultura ºi specificul, aºa cum au fãcut italienii ºi spaniolii de exemplu. ªi-au pãstrat specificul, modul de raportare la viaþã. Ar fi o mare greºealã sã renunþãm la specificul nostru. Problema românilor e cã încã nu au învãþat sã lucreze dupã ceva mai multe reguli de disciplinã, de competitivitate, productivitate. Nu vom avea niciodatã conºtiinþa muncii germanului, dar vom dispune totdeauna de fantezie ºi inventivitate. Acesta este unul din atuurile UE: adunã de la toþi ce e mai bun ºi mai frums. Din pãcate, uneori ºi ce e mai rãu. R – Întreprinzãtorii români au acum câteva carenþe la capitolul lobby. De fapt nici nu cred cã mai fac diferenþa între lobby ºi trafic de influenþã. AA – Lobby se face peste tot, inclusiv aici, la Parlamentul European. Politica nu e un laborator cu eprubete ºi lacãt la uºã. Ar fi absurd. Din pãcate românii cad dintr-o extremã în alta. Lobby înseamnã sã susþii politic o întreprindere, un grup de firme, un program economic. Dacã promovezi un produs, un serviciu sau o întreprindere superioarã din punct de vedere calitativ, care aduce bunãstare ºi confort consumatorilor, fãrã a condiþiona acest lucru de anumite foloase personale, e foarte bine. Chiar trebuie sã faci aºa ceva. Dacã, în schimb, promovezi o firmã, un produs de o calitate îndoielnicã ºi distorsionezi piaþa, ba mai mult beneficiezi de acþiuni sau alte foloase de la firma respectivã deja e grav. De fapt intri sub incidenþa Codului Penal. Frontiera dintre cele douã e greu de trasat. Dar politicienii nu trebuie sã fie orbi la ce întâmplã în economie. Politicienii trebuie sã sprijine sectorul privat, care genereazã bunãstare. R – În cât timp vã aºteptaþi sã se organizeze întreprinzãtorii români pentru a-ºi susþine interesele la Bruxelles? AA – Ar trebui sã o facã repede, altfel România riscã sã devinã doar o piaþã de consum. Întreprinzãtorii ºi întreaga societate ºi clasã politicã trebuie sã înþeleagã cã România nu mai e candidat, ci stat membru al UE, nu mai e la uºã, ci înãuntru, cu drepturi egale cu celelalte state. Aici e plin de întreprinzãtori ºi reprezentanþi ai diferitor regiuni care îºi promoveazã interesele. Participã la ºedinþele comisiilor, a plenului, împart materiale informative, se întâlnesc cu parlamentari ºi le explicã ce se întâmplã dacã adoptã un proiect, o directivã sau un raport, cum îi afecteazã pe ei ºi zona lor. Întreprinzãtorii români trebuie sã înveþe sã trimitã aici oameni bine pregãtiþi care sã le apere interesele, care sã cunoascã agenda europeanã ºi sã fie activi. Lobby se face aici, pe faþã, nu la restaurant. Dintr-o falsã pudoare, România nu mai primeºte întreprinzãtorii în Parlament, sã nu fie acuzatã de trafic de influenþã, dar îi întâlneºte în altã parte. România încã se comportã ca un stat candidat, nu ca unul cu drepturi depline. Nu e simplu sã faci lobby aici, dar e obligatoriu. Consiliul Naþional al IMM din România a deschis un asemenea birou la Bruxelles, la începutul lunii noiembrie, iar preºedintele lui, Ovidiu Nicolescu a devenit consilierul comisarului pentru industrii Gunther Verheugen. E un pas, dar nu e suficient. R – Credeþi cã întreprinzãtorii români vor putea accesa fondurile europene într-un procent mai mare decât cotizaþia naþionalã la bugetul UE? AA - Cea mai mare problemã cu fondurile europene e cã instituþiile statului au întârziat foarte mult în elaborarea programelor. E adevãrat cã dupã legislaþia europeanã actualã, ce nu se absoarbe pânã în 2010, va fi reportat pânã în 2013. Dar de ce sã pierdem atâþia ani? În anumite zone, întreprinzãtorii vor absorbi fonduri mai multe. Foarte important e ca aceºtia sã apeleze la firme de consultanþã profesioniste pentru a accesa fondurile europene ºi pentru a implementa proiectele dupã regulile UE, altfel vor fi penalizaþi. Nu e simplu, dar e posibil.
4
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþãri
ROMCOM FINANÞEAZÃ NOILE AFACERI
subevalua concurenþa sau riscul de a nu gãsi oameni cu adevãrat competenþi. Întrucât afacerile noi au nevoie de finanþare, la ROMCOM facem tot ce este posibil pentru a rãspunde nevoilor de finanþare ale întreprinzãtorilor, aºa cum am fãcut-o ºi pânã acum. Mai mult, oferta ROMCOM de finanþare a companiilor nou înfiinþate se adreseazã unei categorii de clienþi potenþiali pe care bãncile deocamdatã îi evitã datoritã lipsei unui istoric al afacerii ºi a unor riscuri crescute de finanþare. Obiectivul urmãrit de ROMCOM prin lansarea creditului START-UP FINANCE îl constituie finanþarea afacerilor noi din sectoarele de producþie, servicii sau agriculturã localizate în judeþul Bihor ºi în judeþele limitrofe, precum ºi în Galaþi ºi Suceava. Ca ºi criteriu primar de eligibilitate, proiectul propus spre finanþare trebuie sã fie fezabil din punct de vedere economic ºi sã valorifice o oportunitate de piaþã. Fondurile obþinute pot fi utilizate pentru achiziþionarea, amenajarea sau modernizarea spaþiilor în care se desfãºoarã afacerea nouã; pentru achiziþionarea de echipamente, mobilier ºi sisteme informatice; pentru finanþarea activitãþilor curente ºi a altor activitãþi conexe. Produsul de creditare START-UP FINANCE se adreseazã atât nevoilor de finanþare pe termen scurt ale noilor companii, cât ºi nevoilor de investiþii pe termen lung. În sensul acesta, termenul de rambursare a creditului START-UP FINANCE se înscrie în limitele 3-60 de luni, cu o perioadã de graþie de pânã la 3 luni. Suma maximã acordatã în cadrul acestui program este de 80.000 RON (sau echivalentul în RON al 25.000 EURO). În dorinþa de a rãspunde cu promptitudine la nevoile potenþialilor clienþi, ROMCOM utilizeazã o cerere de credit simplificatã, iar solicitanþii eligibili primesc efectiv finanþarea în cel mult 7 zile de la depunerea dosarului complet la sediul ROMCOM. Lista completã a documentelor necesare poate fi descãrcatã de pe pagina de Internet www.romcom.ro sau poate fi obþinutã direct de la sediul instituþiei. Pentru finanþãrile acordate, ROMCOM solicitã garanþii reale imobiliare sau mobiliare, în funcþie de valoarea creditului acordat; aceste garanþii trebuie asigurate pe toatã durata de desfãºurare a contractului de împrumut. Pentru a simplifica procedurile de calcul ºi a reduce costurile finanþãrii, ROMCOM nu percepe alte comisioane în afara celui de acordare a creditului (achitat în momentul semnãrii contractului) ºi a comisioanelor de rambursare anticipatã integralã ºi de modificare a contractului, atunci când este cazul. Creditul START-UP FINANCE completeazã oferta ROMCOM de creditare pentru întreprinzãtori. În portofoliul de produse ROMCOM se regãsesc ºi creditele pentru IMM ºi pentru fermieri, în variantele de credite de investiþii sau credite pe termen scurt, în funcþie de nevoile solicitanþilor, precum ºi creditul MED FINANCE, care se adreseazã profesioniºtilor din domeniul medical. Aceste produse sunt adaptate la profilul fiecãrui împrumutat, ROMCOM oferind flexibilitate în ceea ce priveºte termenele ºi graficele de rambursare, proiectele finanþate ºi perioada de graþie. Munca de întreprinzãtor este grea. Întreprinzãtorii sunt dintre acei puþini care încearcã sã facã sã se întâmple ceva ºi sunt gata sã plãteascã preþul pentru asta. Dacã eºti întreprinzãtor sau vrei sã devii un întreprinzãtor, te aºteptãm la ROMCOM ca sã finanþãm afacerea ta. 5
Dorin Pantea ROMCOM
SOCIETATEA DE MICROFINANÞARE IFN ROMCOM SA va lansa la începutul lunii urmãtoare creditul START-UP FINANCE, un produs de creditare ce se adreseazã companiilor nou înfiinþate sau care au mai puþin de un an de activitate. Intrarea României în Uniunea Europeanã a adus cu sine numeroase oportunitãþi de afaceri ºi o adevãratã ”febrã antreprenorialã”. Cei cu spirit întreprinzãtor aleg sã profite de aceste oportunitãþi începând o afacere pe cont propriu. Beneficiile potenþiale sunt multiple: venituri mai mari, crearea de locuri de muncã, posibilitatea de a fi propriu stãpân, puterea de decizie, alegerea propriei echipe de lucru ºi câºtigarea unui statut social. Cei care decid sã înceapã o afacere pe cont propriu trebuie sã fie conºtienþi ºi de riscurile pe care le implicã aceastã decizie. Totdeauna, beneficiile potenþiale sunt proporþionale cu riscul asumat. În cazul unei afaceri aflate la început de drum, riscurile la care se expune întreprinzãtorul includ nesiguranþa financiarã, un volum mai mare de muncã, riscul investiþional, riscul de a
publicaþie de informare ROMCOM
Întreprinzãtori
NU E GREU SÃ ACCESEZI PROGRAME, E GREU SÃ LE IMPLEMENTEZI
Interviu cu Sorin Mudura, proprietarul SC Andromi SRL, Oradea A început ca mulþi întreprinzãtori, cu un ABC. Faþã de majoritatea s-a orientat ºi spre agriculturã ºi procesarea produselor agricole. Programul Sapard a fost una dintre cele mai interesante experienþe din viaþa lui de întreprinzãtor. A descoperit cã dacã e greu sã accesezi banii europeni, e ºi mai greu sã îi cheltuieºti conform canoanelor europene. Ajutorul potrivit pentru implementarea proiectului s-a dovedit a fi ROMCOM, deºi a pornit la drum cu un alt consultant.
Daniela Stoica ROMCOM
R – Când aþi intrat în afaceri? SM – Imediat dupã Revoluþie. Dupã absolvirea liceului, din 1984 pânã în 1990, am lucrat la Înfrãþirea Oradea. Dupã Revoluþie, am renunþat la fabricã ºi mi-am deschis propria afacere. Pe vremea aceea era un gest nebunesc ºi inutil. Era foarte mult entuziasm. Timpul a confirmat cã am procedat corect. Am început cu un ABC în Oradea, iar apoi m-am orientat ºi spre agriculturã în satele Nojorid ºi Giriº. Am început cu bani împrumutaþi de la o mãtuºã ºi am ajuns aici... Am arendat pãmânt, pentru a face agriculturã performantã. Acum am 400 ha de teren. Am început cu un tractor, acum avem 4 tractoare ºi 5 combine.
Avem ºi service pentru utilaje agricole. Dacã am pornit la drum cu un singur angajat, acum avem 34. Urmeazã sã angajãm încã 10, iar dupã deschiderea fabricii încã 20, în special personal administrativ ºi ºoferi. R – Cultivaþi cereale tradiþionale sau ºi plante promovate în ultima vreme de Ministerul Agriculturii? SM – În special culturile specifice pentru judeþul Bihor: grâu, porumb, floarea soarelui ºi lucernã. Anul acesta am avut rezultate foarte bune la grâu, în ciuda secetei. Am ieºit puþin pe pierdere la porumb, dar am câºtigat foarte bine cu floarea soarelui. Anul acesta am cultivat ºi rapiþã, pentru cã a fost promovatã intens de Ministerul Agriculturii ºi de mai mulþi specialiºti. A fost o pierdere totalã. Aº fi câºtigat
mai mult dacã aº fi cultivat porumb sau alte cereale. R – ªi carmangeria? SM – Carmangeria a pornit de la ferma de porci pe care am avut-o pânã în acest an. Am îngrãºat anual cca 300 de porci. Pentru cã nu puteam valorifica materia primã, am hotãrât sã fac o carmangerie în Oradea. Am început cu 50 kg de salamuri pe zi. Acum producem 2,5 t de mezeluri pe zi, iar dupã ce deschidem fabrica nouã sper sã ne dublãm producþia. Îmi doresc sã ajungem cea mai importantã firmã de profil din Bihor. R – Aveþi totuºi câþiva concurenþi... SM – La nivel naþional da, dar în judeþ mai puþin. Iar apoi eu ºtiu ce pot face ºi la ce calitate. Îi voi depãºi rapid pe ceilalþi concurenþi din judeþ. R – Vã veþi adresa doar pieþei bihorene? SM- Deja am depãºit graniþele Bihorului. Ne vindem produsele ºi în Cluj ºi Arad. Vânzãrile merg destul de bine. Dupã deschiderea fabricii, vom intra ºi pe piaþa externã. Deja suntem în negocieri cu o firmã din Franþa pentru a furniza ºuncã presatã. Dupã aceea vreau sã intrãm ºi pe pieþele spaniole ºi italiene, ºi bineînþeles pe piaþa maghiarã. Vom oferi în special produse cu specific românesc, dar ºi specialitãþi cu trecere în þãrile respective. Avem avantajul cã produsele noastre sunt pe bazã de carne, ºi nu pe bazã de emulsii,
6
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
testurate, sau altele de genul acesta. Folosim foarte puþini conservanþi. Asta e cu douã tãiºuri, pentru cã termenul de valabilitate e mai scurt, dar calitatea ºi gustul sunt incomparabile. R – Aveþi furnizori de materie primã pentru fluxul thnologic? SM – Da. Lucrãm cu Smithfield Timiº, cu Cetina Baia Mare ºi cu o firmã din Ungaria. Nu aº vrea sã depind de un singur furnizor. E periculos. R – Cum a intrat ROMCOM în afacerea dumneavoastrã? Aþi luat credite? SM – Pânã acum ºase ani nu am avut nici un credit. Atunci afacerea a început sã ia amploare, iar fondurile familiei, ºi banii rudelor ºi prietenilor au devenit insuficienþi. Am luat credite de la bãnci, nu de la ROMCOM. Anul trecut, am hotãrât sã accesez programul Sapard. Am angajat o firmã de consultanþã din Bucureºti ºi au apãrut surprizele. Au subevaluat
proiectul. Investiþia are o valoare de cca 4 milioane Euro, dar a fost evaluata la 400.000. De zece ori mai puþin. Au uitat utilaje cheie pentru prelucrarea cãrnii. Mai mult firma cerea tot felul de comisioane, care nu se justificau raportat la calitatea serviciilor de consultanþã oferite. Am reziliat contractul ºi aºa am ajuns la ROMCOM. A fost unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-au întâmplat. M-au sprijinit pe parcursul implementãrii proiectului, aºa cum nu am visat cã se poate. Am colaborat atât de bine, încât intenþionãm sã lucrãm împreunã la elaborarea ºi implementarea urmãtorului proiect de investiþii. De când am început implementarea acestui proiect, am constatat cã nu e atât de greu sã soliciþi fonduri nerambursabile, cât e greu sã implementezi proiectul dupã toate rigorile finanþatorului. Bãieþii de la ROMCOM au fost lângã mine la fiecare pas. R – Înþeleg cã vã gândiþi deja la un nou proiect de dezvoltare? SM – Da. Cine stã pe loc moare. Firma asta trebuie sã trãiascã ºi sã se dezvolte. Am investit prea mult suflet în ea, ca sã o las sã stagneze. R – Nu vã pare rãu cã v-aþi apucat de afaceri? SM – Câteodatã, da. Dar nu mai pot da înapoi. Din punctul de vedere al celor din afarã, ºi chiar din firmã, patronul nu face nimic toatã ziua. Doar se plimbã. Foarte puþini sunt conºtienþi de responsabilitãþile care apasã pe umerii lui, de normele la care trebuie sã se conformeze, de strategia de desfacere a mãrfii... De produs toatã lumea poate produce, dar produsele trebuie ºi vândute, la preþuri bune. Mai am ºi responsabilitatea salariilor. Salariile ºi taxele aferente pentru firma noastrã, încã micã, trec de 200.000 lei (peste 2 miliardel ROL). ªi dacã din produsele din carne ºi din cereale scoatem banii destul de repede, nu la fel se întâmplã cu service-ul pentru utilajele agricole. Sunt multe probleme
pe capul unui întreprinzãtor. Dacã aº renunþa, mie mi-ar fi bine, dar ce s-ar întâmpla cu toþi oamenii care lucreazã pentru mine ºi cu familiile lor? R – Cum se împacã familia cu afacerile? Sunteþi încã tânãr, iar copiii destul de mici. SM – Toatã familia e implicatã în afaceri. Soþia mea e alãturi de mine de la început, deºi uneori a fost foarte greu. Bãiatul cel mare e la Liceul Economic ºi îmi doresc sã studieze dupã aceea în strãinãtate, pentru a putea face faþã concurenþei europene dupã ce ne dezvoltãm. Cel mic are 11 ani, dar tot spre firmã trage. Le cer sã înveþe limbi strãine. Nu se poate fãrã. R – Sunteþi implicat în acþiuni sociale? SM – Ca firmã, încã nu. Cea mai importantã acþiune socialã, în acest moment, e cã asigurãm salarii angajaþilor noºtri. Acum sunt înglodat în datorii. Dar când pot face bine, îl fac. ªi mie mi s-a fãcut bine. Dupã ce scãpãm de grosul datoriilor probabil ne vom implica mai mult ºi în acþiuni sociale.
ALEXANDRU MUDURA
– s-a nãscut în 29 septembrie 1966 – cãsãtorit, 2 copii – absolvent al Liceului Industrial Înfrãþirea, Oradea – 13 ani în lotul naþional de lupte libere – Din 1990, mic întreprinzãtor
publicaþie de informare ROMCOM
7
Finanþãri
FINANÞÃRI NERAMBURSABILE PENTRU IMM
Creºterea competitivitãþii economice ºi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaºtere; Dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii de transport; Protejarea ºi îmbunãtãþirea calitãþii mediului; Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupãrii ºi a incluziunii sociale ºi întãrirea capacitãþii administrative; Dezvoltarea economiei rurale ºi creºterea productivitãþii în sectorul agricol; Diminuarea disparitãþilor de dezvoltare între regiunile þãrii. Similar cu situaþia din celelalte state membre ale Uniunii Europene, întreprinderile mici ºi mijlocii predominã în economia româneascã, reprezentând peste 98% din totalul întreprinderilor ºi având o contribuþie substanþialã la formarea PIB-ului ºi crearea de locuri de muncã. prioritare pe care vor fi investiþi banii: 1. Un sistem de producþie inovativ ºi eco-eficient (31%); 2. Cercetare, dezvoltare tehnologicã ºi inovare pentru competitivitate (21%); 3. Tehnologia Informaþiei si Comunicaþiilor pentru sectoarele public ºi privat (15%); 4. Creºterea eficienþei energetice ºi dezvoltarea durabilã a sistemului energetic (25%); 5. România – destinaþie atractivã pentru turism durabil ºi afaceri (5%); 6. Asistenþã tehnicã (3%). Acest document traseazã direcþiile prioritare de dezvoltare ºi, implicit, de alocare a fondurilor. El va fi detaliat în documente de implementare (program complement, ghid al beneficiarilor) care sã ofere potenþialilor beneficiari elementele necesare în vederea accesãrii programului (condiþii de eligibilitate ale beneficiarilor ºi ale proiectelor, dimensiunea finanþãrii nerambursabile, documente anexã la cererea de finanþare, procentul de cofinanþare, cheltuielile eligibile, obligaþiile beneficiarilor, sistemul de implementare etc.). O caracteristicã specificã a POS-CCE este alocarea unei sume de cca. 100 mil. euro pentru facilitarea accesului la finanþare al IMM-urilor, prin crearea unor instrumente financiare adecvate (garanþii, micro-credite, capital de risc, etc). Aceasta operaþiune va fi implementatã prin programul JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises) care va înfiinþa ºi gestiona fonduri specializate în instrumente financiare inovative destinate întreprinderilor mici ºi mijlocii.
Daniel Pop ROMCOM
O DATÃ CU ADERAREA ROMÂNIEI la Uniunea Europeanã, începând cu Ianuarie 2007, strategia naþionalã de dezvoltare are în vedere o creºtere socio-economicã cât mai rapidã cu scopul reducerii disparitãþilor semnificative faþã de celelalte þãri din Uniunea Europeanã. Instrumentul care descrie aceastã strategie este Planul Naþional de Dezvoltare (PND) elaborat de guvernul României. Raþiunea elaborãrii PND este aceea de a stabili direcþiile de alocare a fondurilor publice pentru investiþii cu impact semnificativ asupra dezvoltãrii economice ºi sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe (fondurile structurale ºi de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare ruralã ºi pescuit, credite externe, etc.), în scopul diminuãrii decalajelor de dezvoltare faþã de Uniunea Europeanã ºi a disparitãþilor interne (ex. urbanrural, regiunea X faþã de media naþionalã, etc.). Având în vedere obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare faþã de UE ºi pornind de la o analizã cuprinzãtoare a situaþiei socioeconomice actuale, Planul Naþional de Dezvoltarea include ºase prioritãþi naþionale de dezvoltare, dupã cum urmeazã:
PROGRAMUL OPERAÞIONAL SECTORIAL – CREªTEREA COMPETITIVITÃÞII ECONOMICE (POS-CCE) În acest context, este evident cã pentru supravieþuirea pe o piaþã europeanã în care cuvântul de ordine este concurenþa, majoritatea întreprinderilor mici ºi mijlocii din România au nevoie de sprijin financiar pentru a deveni competitive. În acest scop s-a conceput Programul Operaþional Sectorial – Creºterea Competitivitãþii Economice (POSCCE). POS-CCE dispune, pentru perioada 2007-2013, de o alocare financiarã de aproximativ 2,5 miliarde euro, la care se adaugã cofinanþarea naþionalã de aproximativ 1,4 miliarde euro. Finanþãrile prin POS-CCE sunt orientate cu precãdere cãtre sectorul economic, unde vor fi canalizate 80% din fonduri, urmând ca diferenþa de 20% sã finanþeze proiecte dezvoltate de autoritãþi locale. POS-CCE are urmãtoarele axe
CE PROIECTE SE FINANÞEAZÃ PRIN POS-CCE? În cazul întreprinderilor mici ºi mijlocii, valoarea finanþãrii nerambursabile poate varia între 200.000 euro ºi 1,5 milioane euro, funcþie de dimensiunea solicitantului ºi destinaþia fondurilor. Banii pot fi utilizaþi pentru urmãtoarele destinaþii:
8
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþãri
Proiectare, supravegherea lucrãrilor, studii de fezabilitate ºi evaluãri ale impactului asupra mediului, taxe aferente autorizaþiilor de construcþie ºi testelor cerute prin lege, pânã la un cuantum maxim de 5% din totalul investiþiilor eligibile; Cumpãrarea de teren, în limita a 10% din totalul investiþiilor eligibile, poziþionare ºi studii geologice; Construcþii ºi lucrãri asimilate pânã la un cuantum de maximum 50% din totalul investiþiilor eligibile; Achiziþionarea de maºini ºi echipamente; Mijloace de transport, cu condiþia sã fie strict necesare ciclului de producþie, în acord cu producþia realã, identificabile în mod clar ºi servind exclusiv întreprinderii; Software, cu condiþia sã fie în acord cu cerinþele de producþie ºi manageriale ale întreprinderii; Achiziþionarea de patente, mãrci, licenþe ºi know-how, pânã la 50% din totalul investiþiilor eligibile. Criteriile generale de eligibilitate ale solicitantului de fonduri prin POS-CCE sunt urmãtoarele: Solicitantul nu trebuie sã aibã obligaþii neonorate conform legislaþiei naþionale (ex. contracte de muncã ºi asigurãri sociale, taxe naþionale ºi locale, etc. ); Solicitantul nu trebuie sã fie în situaþie de faliment sau lichidare, afacerea nu este gestionatã de un judecãtor sindic. Solicitantul nu are datorii publice restante (mai mult de 60 de zile); În cazul întreprinderilor noi, cel puþin 50% din investiþiile eligibile vor fi acoperite de o garanþie emisã de o instituþie financiarã; În cazul întreprinderilor existente, solicitantul va avea minimum 2 ani de activitate economicã ºi profit operaþional în ultimii doi ani financiari.
obþinerea de finanþare nerambursabilã. Numai în 2006, ROMCOM a elaborat 50 de proiecte care au fost finanþate prin programul SAPARD, cu o ratã de succes de 100%. Ce servicii îþi oferim? Îþi întocmim cererea de finanþare în conformitate cu cerinþele POS-CCE. Te îndrumãm pentru obþinerea rapidã a documentelor, actelor ºi avizelor de care ai nevoie. Te ajutãm sã obþii cofinanþare pentru proiect. Îþi întocmim dosarele de achiziþii ºi te asistãm la implementarea proiectului. Îþi pregãtim cererea de platã, astfel încât sã obþii finanþarea nerambursabilã în cel mai scurt timp.
CARE SUNT BENEFICIILE TALE? Obþii finanþarea nerambursabilã în cel mai scurt timp. Lucrezi cu un consultant care are experienþã în obþinerea de finanþare nerambursabilã. Beneficiezi de contactele pe care noi deja le-am stabilit cu instituþiile de finanþare. Reduci la maxim timpul, banii ºi nervii investiþi în pregãtirea ºi implementarea proiectului.
Dacã vrei sã obþii o finanþare nerambursabilã, sunã la 0259 479 793 sau scrie-ne la office@romcom.ro pentru a stabili o întâlnire cu un consultant ROMCOM.
ANUNÞ
SC ROMCOM INVEST SRL vinde
urmãtoarele utilaje de tâmplãrie second-hand cu posibilitate de finanþare: 1. Maºinã de ºlefuit verticalã, model Stemac LCK 110, cu aspirator de rumeguº cu 2 saci 2. Fierãstrãu circular cu cãrucior lungime 3m, model Magic 3200 3. Maºinã de gãurit Preþ ofertã: 8.000 EUR + TVA Informaþii la telefon (0259-479793) sau la sediul societãþii.
ELABORAREA PROIECTELOR DE FINANÞARE Poþi alege sã elaborezi singur documentaþia pentru obþinerea finanþãrii, sau poþi lucra cu un consultant ROMCOM specializat în
publicaþie de informare ROMCOM
9
PRO FAMILIA
O TOAMNÃ PLINÃ
În cadrul programului cu pãrinþii am susþinut seminarul educativ „Program de instruire pentru familiile de plasament” care a cuprins teme ca: „Dezvoltarea copilului: stadii de dezvoltare, nevoi – copilul preºcolar, preºcolarul mare, micul ºcolar, pubertatea, adolescentul, nevoi specifice în raport cu dezvoltarea copilului“, „Copilul instituþionalizat: efectul separãrii asupra copilului, munca directã cu copilul“, „Abuzul – fizic, psihic, definire, clasificare, impact, intervenþie“, „Impactul plasamentului în viaþa copilului – Cum trebuie înþeles procesul de plasament? Ce pot face pãrinþii de plasament? Plan de intervenþie“ etc. Mi-au spus cã niciodatã nu au primit un manual cu atâtea informaþii. Unul din momentele emoþionante a fost cel în care pãrinþii de plasament au povestit din experienþele pe care le-au avut de când este copilul în familie, impactul pe care l-a avut acesta în viaþa familiei lor, dificultãþile pe care le întâmpinã în creºterea ºi îngrijirea acestor copii cu dizabilitãþi, progresele realizate de când sunt în familie, cea mai deosebitã experienþã pe care au avut-o cu copilul lor din perioada plasamentului. Prin aceste experienþe împãrtãºite, ceilalþi participanþi s-au simþit încurajaþi, au fost foarte deschiºi ºi sinceri unii cu alþii. Am evaluat fiecare familie cu aspecte pozitive ºi negative, am încercat sã le oferim diferite soluþii la problemele aduse în discuþii ºi i-am încurajat în tot ceea ce fac. În a doua parte a lunii NOIEMBRIE, am organizat un seminar despre traficul de fiinþe umane ºi avort la Centrul Maternal Briana, care acordã sprijin mamelor aflate în dificultate. Asistenta socialã ne-a invitat sã mergem din nou la centrul lor ºi sã þinem aceste seminarii de fiecare datã când are mame noi în centru. Am avut un timp minunat acolo cu aceste mame, au fost foarte deschise, bucuroase cã am mers la ele ºi le-am vorbit despre aceste teme. Au recunoscut cã au învãþat foarte multe lucruri de la noi, iar bucuria lor cea mai mare este faptul cã nu au fãcut avort, nu au fãcut o crimã. Majoritatea nu ºtiau deloc ce înseamnã sã faci un avort, sau care sunt urmãrile acestuia. La sfârºitul semina-rului ne-au mãrturisit problemele cu care se confruntã, cum nu sunt acceptate de familiile lor, cã nu au unde sta, chiar o mamã ne spunea cã tatãl fetiþei lor este în închis, alta cã este plecat în strãinãtate ºi multe alte lucruri din vieþile lor. În luna DECEMBRIE ºtim cã oamenii se pregãtesc de minunata sãrbãtoare a naºterii Domnului Isus Cristos, o sãrbãtoare a dragostei, a pãcii, a fericirii, bucuriei, a oferirii de cadouri pentru cei dragi, a celor în necaz ºi suferinþã. Vrem de aceste sãrbãtori sã putem merge în casele celor care sunt pe un pat de suferinþã, în spitale, la copii cu boli terminale, cei sãraci, cu dizabilitãþi, azile de bãtrâni, încercând sã le oferim un mic dar ºi tot în acelaºi timp o razã de speranþã si fericire, bucurie în sufletele lor. Pentru a putea face acest gest avem nevoie ºi de sprijinul dumneavoastrã material sau financiar pe care doriþi ºi puteþi sã îl oferiþi pentru aceºti oameni aflaþi în dificultate, neºtiind dacã vor mai ajunge anul viitor în viaþã. Cei interesaþi sã ne susþineþi ne puteþi contactaþi prin email: anca.suciu@ romcom .ro sau prin telefon : 0259-267986. Vã mulþumim mult ºi vã dorim sã aveþi parte de multe binecuvântãri!
Anca Suciu PRO FAMILIA
ÎN LUNA SEPTEMBRIE 2007, AM vizitat familiile de plasament ale copiilor cu autism din judeþul Dâmboviþa, care sunt sprijinite de Fundaþia Pro Familia. La vizita actualã am observat cã aceºti copii au fãcut progrese considerabile în dezvoltarea lor intelectualã, fizicã ºi afectivã. Am putut constata în cadrul fiecãrei familii atmosfera, condiþiile de locuit decente, modul în care erau îmbrãcaþi copii, activitãþile în care sunt implicaþi cotidian. Bucuria noastrã cea mai mare este cã pãrinþii de plasament îºi doresc sã îi þinã pe aceºti copii cât timp vor trãi. Un lucru nou pe care l-am fãcut pentru aceºti copii ºi pãrinþi a fost organizarea unei conferinþe speciale pentru ei în localitatea Rãzvad. Am organizat un program special pentru toþi copii ºi un alt program numai cu pãrinþii lor. Programul copiilor a fost unul foarte amplu cu multe activitãþi, jocuri, lucru manual, cântece, concursuri, jocuri ºi a fost organizat de cãtre Lavinia Popovici, studentã în anul 4 la asistenþã socialã, Daniel Moza, Carmen Suciu ºi Gabriel Mateuþã. Am fost foarte surprinºi sã îi putem vedea pe aceºti copii cu dizabilitãþi cã se ºtiu juca împreunã, interacþiona unii cu alþii într-un mod uimitor, bucurându-se foarte mult cã sunt împreunã.
10
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
CONTRACTELE DE ACHIZIÞII PUBLICE DE VALOARE MICÃ, OPORTUNITATE PENTRU IMM
Florin Oltean
Legea românã prevede mai multe tipuri de instrumente prin care statul sau autoritãþile locale atribuie execuþia de lucrãri, furnizarea de produse sau prestarea de servicii investitorilor privaþi, ºi anume prin intermediul contractelor de achiziþie publicã, concesiune de lucrãri publice ºi concesiune de servicii. Cadrul legal aplicabil a fost substanþial modificat anul trecut, în urma recomandãrilor Comisiei Europene ºi in vederea respectãrii angajamentelor României în domeniul asigurãrii liberei circulaþii a bunurilor în contextul aderãrii Romaniei la UE. Actul normativ care reglementeazã contractele de achiziþie publicã, contractele de concesiune de lucrãri publice ºi contractele de concesiune de servicii este OUG nr. 34/2006, intratã în vigoare la data de 30 iunie 2006. Modul de transfer ºi de recuperare a obiectului concesiunii, modul de pregãtire a documentaþiei de atribuire ºi de aplicare a procedurilor sunt reglementate prin Hotãrârea de Guvern nr. 925/2006 ºi Hotãrârea de Guvern nr. 71/2007. Contractele de achiziþie publicã cu o valoarea mai mare de 10.000 Euro se desfãºoarã pe baza unor proceduri destul de complexe, care pot include licitaþia deschisã, licitaþia restrânsã, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte ºi concursul de soluþii. De altã parte, contractele de achiziþie publicã având o valoare ce nu depaºeºte echivalentul în lei a 10.000 de euro reprezintã oportunitãþi importante pentru societãþile comerciale, în special pentru întreprinderile mici ºi mijlocii ºi pentru operatorii economici aflaþi la început de drum. Aceastã realitate se explicã prin procedura mult simplificatã pentru atribuirea acestui tip de contracte ºi prin faptul cã aceste contracte ocupã un loc important în rândul contractelor de achiziþie publicã. De exemplu, în unele
state membre ale Uniunii Europene contractele de valoare micã au o pondere de peste 90% din totalul contractelor de achiziþie publicã. Procedura care se aplicã, în cazul în care se achiziþioneazã produse, servicii sau lucrãri a cãror valoare, cumulatã pe parcursul unui an, nu depãºeºte echivalentul în lei a 10.000 euro (fãrã TVA), este cumpãrarea directã. Potrivit legislaþiei române în vigoare, obligaþiile autoritãþilor contractante în vederea atribuirii acestor contracte se rezumã la: elaborarea unei note justificative prin care se stabilesc circumstanþele de încadrare prevãzute de OUG 34/2006 pentru aplicarea procedurii de cumpãrare directã; redactarea documentului justificativ prin care se realizeazã cumpãrarea directã ºi care se considerã a fi baza legalã pentru platã (ex: facturã fiscalã); obþinerea ºi pãstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea achiziþiei publice; asigurarea unei utilizãri eficiente a fondurilor în procesul de atribuire; promovarea concurenþei între operatorii economici; garantarea nediscriminãrii, recunoaºterii reciproce ºi tratamentului egal al operatorilor economici care participã la atribuirea contractului. Operatorii economici cei mai avantajaþi de procedura de atribuire a contractelor de valoare micã prin cumpãrare directã sunt în mod clar întreprinderile mici ºi mijlocii, precum ºi societãþile comerciale de-abia infiinþate. Problema acestor operatori economici este însa una de naturã informaþionalã. În acest sens, Comunicarea interpretativã a Comisiei Europene subliniazã obligaþia autoritãþilor contractante de a asigura o publicitate adecvatã a acestor contracte. Astfel, potrivit jurisprudenþei Curþii Europene de Justiþie, „principiile tratamentului egal ºi nediscriminarii implicã o obligaþie de transparenþa care constã în asigurarea, în beneficiul oricãrui potenþial ofertant, a
unui grad de publicitate suficient pentru existenþa concurenþei pe piaþã“. Comisia Europeana recomandã urmãtoarele mijloace de publicitate, pe care le considerã adecvate pentru publicarea anunþurilor de participare la contractele de achiziþii publice de valoare mica: Internet - propriile pagini de internet ale autoritãþilor contractante sau portaluri special create pentru publicitatea contractelor de valoare mica, Monitorul Oficial, ziare naþionale specializate în publicarea anunþurilor de achiziþii publice, precum ºi alte ziare cu acoperire naþionalã sau regionalã ori reviste de specialitate. Conþinutul acestor anunþuri poate fi limitat la o scurtã descriere a detaliilor esenþiale ale contractului de achiziþie publicã ºi invitaþia de a contacta autoritatea contractantã. În ceea ce priveºte atribuirea acestor contracte, Comisia Europeanã evidenþiaza principiul garantãrii unei proceduri corecte ºi imparþiale, în vederea asigurãrii unor condiþii concurenþiale corecte pentru toþi operatorii economici interesaþi de contract. Mijloacele sugerate de Comisie în acest sens pot fi sintetizate astfel: descrierea nediscriminatorie a obiectului contractului; accesul egal al operatorilor economici din toate statele membre ale Uniunii Europene; recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si altor dovezi ale calificãrilor formale; termene limitã rezonabile; abordare transparentã si obiectivã. Nu în ultimul rând, Comisia Europeanã subliniazã importanþa posibilitãþii de a contesta procedurile de atribuire a contractelor de achiziþie publicã de valoare micã, în vederea garantãrii efective a standardelor minime de corectitudine ºi transparenþã. Din cele prezentate, rezultã cã, deºi nu sunt constrânse de procedurile tehnice detaliate stabilite de legislaþia achiziþiilor publice, autoritãþile contractante nu pot atribui contractele de valoare micã fãrã asigurarea unei concurenþe reale între operatorii economici.
publicaþie de informare ROMCOM
11
Finanþare
VREI SÃ PRIMEªTI O FINANÞARE NERAMBURSABILÃ DIN FONDURI EUROPENE?
NOI AVEM 50 DE PROIECTE APROBATE ªI O RATÃ DE SUCCES DE
100%
Sunã la 0259 479 793 sau scrie la office@romcom.ro pentru a discuta cu un consultant ROMCOM despre cum poþi obþine finanþare nerambursabilã pentru proiectul tãu.
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Smart Training, Brandstorm
122
publicaþie de informare ROMCOM