Cum ne pregătim pentru Poimâine?

Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
Septembrie 2007 / nr. 40
CUM NE PREGÃTIM PENTRU POIMÂINE?
ªi România trece în prezent prin aceastã situaþie fericitã, dar periculoasã. Creºterea economicã este programatã ºi fireascã. Dar cât va mai dura? Istoria economicã ne aratã clar cã la un moment dat, ºi în România se va produce o întorsãturã economicã. Astfel apare urmãtoarea întrebare: care întreprinzãtori vor fi pregãtiþi sã facã faþã noii situaþii economice? Pentru a te pregãti sã treci printr-o astfel de situaþie, îþi sugerez sã încerci sã gãseºti rãspunsul la urmãtoarele întrebãri: Încotro se îndreaptã piaþa mea pe termen mediu ºi lung? Ce produse ºi servicii vor fi cerute atunci? Care vor fi jucãtorii importanþi în aceastã piaþã? Cum va arãta afacerea mea în viitor? Care sunt resursele (oameni, knowhow, finanþare) de care am nevoie pentru a continua sã dezvolt afacerea? Cum se vor comporta concurenþii mei în viitor? Cum se vor diferenþia produsele ºi serviciile mele de cele pe care le oferã concurenþilor mei? Ce riscuri posibile implicã ramura economicã în care activez? Se întrevede o tendinþã de substituire a produselor ºi serviciilor mele? Cum trebuie sã-mi adaptez afacerea pentru a reuºi sã supravieþuiesc într-o conjuncturã economicã diferitã? De fapt, întrebãrile de mai sus sunt logice. Cu toate acestea puþini întreprinzãtori români sunt preocupaþi astãzi de acest subiect. De ce? Foarte simplu. Nu dispun de timpul necesar. Sau nu-ºi acordã timp pentru a gãsi rãspunsurile, fie pentru cã activitatea de fiecare zi îi (supra)solicitã, fie pentru cã pur ºi simplu închid ochii in faþa viitorului. Aceasta ar fi o mare greºealã. Sãmânþa succesului de poimâine trebuie plantatã astãzi de întreprinzãtori care sunt conºtienþi de responsabilitatea lor pe termen lung.
Mario Brühlmann
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial...
Cum ne pregãtim pentru poimâine? pag. 1 E veºnicã pe lume doar schimbarea... pag. 2 ROMCOM finanþeazã sectorul medical pag. 3 Bani europeni pentru zonele rurale pag. 4 Noi lucrãm viitorul pag. 6 Pledoarie pentru consultanþã ºi training pag. 8 Creditul ce þi se potriveºte pag. 9 Note de vacanþã pag. 10
ECONOMIA EUROPEANÃ PARCURGE în prezent o perioadã de prosperitate economicã. Christoph Blocher, un om de afaceri ºi politician elveþian de mare succes avertiza in cadrul unui interviu acordat zilele trecute: „Prosperitatea economicã este perioada cea mai periculoasã perioadã întreprinzãtori!“. ªi are dreptate. Oricine poate avea succes în perioadã de prosperitate economicã, chiar ºi cei mai puþin capabili. Greºelile comise sunt aproape invizibile. Totodatã, scade atenþia acordatã detaliilor. De altã parte, atenþia la detaliu ºi conºtiinciozitatea sunt ingrediente de bazã în perioadele dificile din punct de vedere economic. Atunci chiar ºi micile greºeli pot avea urmãri catastrofale. O serie de companii elveþiene, care în prezent au succese economice importante, au fost fondate ºi au crescut în perioade dificile.
Opinie
E VEªNICÃ PE LUME DOAR SCHIMBAREA
Interviu cu prof univ dr. Ioan Mihuþ, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeº Bolyai, Cluj-Napoca
R – Micii întreprinzãtori sunt totuºi diferiþi. Ei au rupt ritmul ºi rândul. IM – Aveþi dreptate. Micii întreprinzãtori sunt oameni foarte curajoºi. Încearcã sã creeze valoare, deºi nu sunt foarte ajutaþi. De exemplu sistemul nostru fiscal descurajeazã majoritatea oamenilor sã demareze o afacere. Sunt prea multe taxe ºi impozite, iar facilitãþile s-au diminuat. Acum vine ºi ameninþarea globalizãrii care aduce marii retaileri, marii producãtori ºi îi eliminã de pe piaþã pe cei mici. ªansa micilor întreprinzãtori e brandul afacerii. Sã vinã cu ceva local, original cu care sã se impunã în faþa produselor strãine ºi pe piaþa europeanã. R – Ce ar trebui sã înveþe managerii români? IM – La început sã înveþe sã lucreze 25 de ore din 24, sã nu fie risipitori ºi sã nu epateze (maºini scumpe, imobile luxoase etc.). Acestea vin dupã ce s-au impus pe piaþã. Toþi cei care au avut succes de duratã au început modest. Bill Gates a început într-un garaj. Dar s-a ocupat de ‚a fi’, nu de ‚a avea’. Trebuie sã ‚fim’, iar apoi vom ‚avea’. În caz contrar vom ajunge robii obiectelor.
Daniela Stoica ROMCOM
ajutã sã aduci în jurul tãu oameni pricepuþi în domeniul lor. Important e sã investeºti în cunoºtinþe pentru cã viitorul e al cunoaºterii. Strategia cea mai bunã pentru firmã ºi pentru orice e cea inspiratã din viaþã, din economia realã. Aºa ajungem la managementul schimbãrii. ‚E veºnicã în lume doar schimbare’ spunea poetul romantic englez Shelley. Dacã întreprinzãtorul are capacitatea de adaptare la schimbare ºi pe cea de valorificare a oportunitãþilor, care sunt formidabil de multe, poate sã aibã un domeniu în care sã reuºeascã foarte bine. R – Ce ar trebui sã le mai spunem cititorilor noºtri? IM – Niciodatã sã nu intre în domenii în care nu se pricep. Dacã au un domeniu la care se pricep, sã exceleze în el. Excelenþa presupune mult efort, dar aduce ºi satisfacþii pe mãsurã dacã ne place domeniul respectiv.
CE SÃ SPUI UNUI ÎNTREPRINZÃTOR care a pornit voiniceºte la drum, purtat de vise ºi de planuri mari cu bãtaie nu pe ziua de mâine, ci pe poimâine? Profesorul Ioan Mihuþ, pionier al ºcolii de management românesc subliniazã douã lucruri: singurul lucru sigur în lume e schimbarea, aºa cã fii pregãtit pentru ea, ºi investeºte în ‚a fi’ pentru cã e mai important decât ‚a avea’. R – Existã un specific al managementului românesc? Dacã da, care e acesta? IM – Da, o mentalitate cam pãguboasã. Avem o cultura Sud-Est europeanã ºi încã nu am scãpat de comunism. Ne-am eliberat istoric ºi oficial, dar îl continuãm în sufletele ºi minþile noastre. ªtiþi proverbul acela :’Noi ne facem cã muncim, ei se fac cã ne plãtesc’? Dupã 17 ani de democraþie, încã e valabil un proverb pur comunist. Totul e legat de mentalitate ºi de motivaþii. Din pãcate sau din fericire, nu poþi mãsura motivaþia aºa cum mãsori pulsul. Noi avem o mentalitate a nemuncii pentru cã nu am fost motivaþi 50 de ani.
R – Firma se dezvoltã, iar la un moment dat ajunge sã îºi depãºeascã pãrintele. Cum sã îºi conducã afacerea dupã acest moment? IM- Orice afacere începe modest, apoi creºte, creºte... Important pentru manager e sã îºi facã o echipã din oameni de încredere, nu doar din membri de familie. Doar cu familia nu poþi face o afacere mare. Managementul competenþelor profesionale te
2
publicaþie de informare ROMCOM
Credite ROMCOM
ROMCOM FINANÞEAZÃ SECTORUL MEDICAL
constituie susþinerea activitãþii desfãºurate de cãtre medicii generaliºti, specialiºti, stomatologi, biologi, biochimiºti, tehnicieni dentari ºi farmaciºti în cadrul cabinetelor medicale individuale sau al unor societãþi comerciale cu profil medical localizate în judeþul Bihor ºi în judeþele limitrofe, precum ºi în Galaþi ºi Suceava. Ca ºi criteriu primar de eligibilitate, proiectul propus spre finanþare trebuie sã fie fezabil din punct de vedere economic ºi sã contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor oferite. Fondurile obþinute pot fi utilizate pentru achiziþionarea, amenajarea sau modernizarea spaþiilor cu destinaþie cabinete medicale, farmacii, laboratoare; pentru achiziþionarea de echipamente ºi aparaturã medicalã, mobilier, sisteme informatice; pentru finanþarea activitãþilor curente ºi a altor activitãþi conexe. Produsul de creditare MED FINANCE se adreseazã atât nevoilor de finanþare pe termen scurt a activitãþii participanþilor la actul medical, cât ºi nevoilor de investiþii pe termen lung. În sensul acesta, termenul de rambursare a creditului MED FINANCE se înscrie în limitele 3-60 de luni, cu o perioadã de graþie de pânã la 3 luni. Suma maximã acordatã în cadrul acestui program este de 80.000 RON (sau echivalentul în RON al 25.000 EURO). ROMCOM finanþeazã atât activitãþi cu istoric, cât ºi iniþiative aflate în primele etape de existenþã ºi dezvoltare, cu menþiunea cã în cazul acestora din urmã valoarea ºi condiþiile de finanþare diferã funcþie de gradul de risc evaluat. În dorinþa de a rãspunde cu promptitudine la nevoile potenþialilor clienþi, ROMCOM a simplificat documentaþia necesarã aprobãrii creditului, iar solicitanþii eligibili primesc efectiv finanþarea în cel mult 7 zile de la depunerea dosarului complet la sediul ROMCOM. Lista completã a documentelor necesare poate fi descãrcatã de pe pagina de Internet
Dorin Pantea ROMCOM
SOCIETATEA DE MICROFINANÞARE IFN ROMCOM SA a lansat la începutul lunii septembrie creditul MED FINANCE, un produs de creditare destinat în exclusivitate sectorului medical. Cu aproape 9.000 de societãþi comerciale cu profil medical înregistrate la Oficiul Registrului Comerþului la ora actualã, cifrã care nu include cabinetele medicale individuale, sectorul medical din România se aflã în plinã expansiune. Pe fondul eºecului sistemului medical de stat în furnizarea de produse ºi servicii de calitate, clinicile ºi cabinetele private se bucurã de un succes tot mai mare pe o piaþã cu consumatori din ce în ce mai pretenþioºi. Ca în orice alt domeniu de activitate, este o realitate faptul cã dezvoltarea ºi optimizarea presupun costuri, uneori chiar foarte însemnate. Aºa stau lucrurile ºi în sectorul de activitate medical, unde noþiunea de progres este aproape inevitabil legatã de achiziþia de noi echipamente ºi instrumente, adeseori inaccesibile datoritã costurilor mari ºi oportunitãþilor reduse de finanþare. Obiectivul urmãrit de ROMCOM prin lansarea creditului MED FINANCE îl
www.romcom.ro sau poate fi obþinutã direct de la sediul instituþiei. Pentru finanþãrile acordate, ROMCOM solicitã garanþii reale imobiliare sau mobiliare, în funcþie de valoarea creditului acordat; aceste garanþii trebuie asigurate pe toatã durata de desfãºurare a contractului de împrumut. Pentru a simplifica procedurile de calcul ºi a reduce costurile finanþãrii, ROMCOM nu percepe alte comisioane în afara celui de acordare a creditului (achitat în momentul semnãrii contractului) ºi a comisioanelor de rambursare anticipatã integralã ºi de modificare a contractului, atunci când este cazul. Creditul MED FINANCE nu este singurul produs de creditare oferit de cãtre ROMCOM întreprinzãtorilor din judeþele mai sus amintite. În portofoliul de produse se regãsesc ºi creditele pentru IMM ºi pentru fermieri, în variantele de credite de investiþii sau credite pe termen scurt, în funcþie de nevoile solicitanþilor. Aceste produse sunt adaptate la profilul fiecãrui împrumutat, ROMCOM oferind flexibilitate în ceea ce priveºte termenele ºi graficele de rambursare, proiectele finanþate, perioada de graþie. De asemenea, un produs care s-a bucurat de un succes deosebit în rândul producãtorilor agricoli a fost creditul de cofinanþare pentru proiectele de finanþãri nerambursabile (vezi programul SAPARD). În contextul lansãrii fondurilor europene în toamna acestui an, ROMCOM intenþioneazã sã ofere acest produs tuturor celor interesaþi sã obþinã finanþãri nerambursabile în cadrul programelor de finanþare europene.
publicaþie de informare ROMCOM
3
Finanþãri
FINANÞÃRI NERAMBURSABILE PENTRU ZONELE RURALE
(Mãsura 123). Vã prezentãm în continuare tipurile de proiecte ce pot obþine finanþare nerambursabilã prin fiecare din aceste mãsuri. Modernizarea exploataþiilor agricole (Mãsura 121) Pentru modernizarea exploataþiilor agricole, Uniunea Europeana ºi Guvernul României va pune la dispoziþia potenþialilor beneficiari 674.442.968 Euro. Fiecare beneficiar al FEADR poate primi pânã la 1.000.000 Euro pentru proiectul sãu de investiþii. În cazul în care proiectul include ºi investiþii pentru obþinerea de energie regenerabilã, finanþarea nerambursabilã maximã este de 1.500.000 euro. Pentru Modernizarea Exploataþiilor Agricole (Mãsura 121) se vor acorda finanþãri pentru investiþiile orientate spre dotarea cu utilaje ºi echipamente performante în raport cu structura agricola actualã, precum ºi investiþiile privind adaptarea construcþiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare ºi creºterea competitivitãþii exploataþiilor agricole. Concret, investiþiile pentru care se vor acorda fonduri nerambursabile sunt urmãtoarele: Construirea ºi/sau modernizarea clãdirilor utilizate pentru producþia agricolã la nivel de fermã, inclusiv ºi cele pentru protecþia mediului; Construirea ºi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitãþi ºi racorduri necesare proiectului; Construirea ºi/sau modernizarea fermelor de vaci de lapte încadrate în sistemul cotei de lapte; Construirea ºi modernizarea serelor; Achiziþionarea de tractoare noi, combine de recoltat, maºini, utilaje, instalaþii, echipamente ºi accesorii, echipamente ºi software specializate – se acceptã ºi în leasing; Achiziþionarea sau achiziþionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate; Achiziþionarea terenurilor pentru construcþii cu scop productiv, a cãror valoare nu depãºeºte 10% din valoarea eligibila a proiectului; Înfiinþarea plantaþiilor viticole pe suprafeþe cu drept individual de replantare; Înfiinþarea pepinierelor de viþã de vie ºi pomi fructiferi; Investiþii pentru producerea ºi/sau utilizarea durabilã a energiei regenerabile în cadrul fermei; Investiþii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei; Costurile generale ale proiectului, reprezentând: taxe pentru arhitecþi, ingineri ºi consultanþi, studii de fezabilitate, taxe de certificare, achiziþionarea de patente ºi licenþe (maxim 10% din valoarea totalã eligibilã a proiectului, dacã proiectul prevede ºi construcþii, ºi maxim 5% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcþiilor); Investiþii necesare adaptãrii pentru agricultura ecologicã; Investiþiile de modernizare / reabilitare necesare alinierii la standardele comunitare. Creºterea valorii adãugate a produselor agricole ºi forestiere (Mãsura 123) Pentru investiþiile finanþate prin aceasta mãsurã, beneficiarii pot primi fonduri nerambursabile de maxim 2.000.000 Euro pe proiect. Banii vor fi acordaþi pentru susþinerea proiectelor care urmãresc realizarea investiþilor din industria de prelucrare a produselor agro-alimentare ºi industria forestierã. Pentru produsele agricole se vor finanþare urmãtoarele tipuri de proiecte: Construirea, modernizarea ºi achiziþionarea de clãdiri ºi alte activitãþi necesare pentru infrastructura rutierã internã, utilitãþi ºi racorduri necesare realizãrii proiectului;
Valentin Popoviciu ROMCOM
DUPÃ EXPERIENÞA POZITIVÃ DE obþinere de finanþare prin programul SAPARD, întreprinzãtorii din zonele rurale au din nou ºansa de a obþine finanþãri nerambursabile din fonduri europene. Urmaºul SAPARD este Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã, pe scurt FEADR, prin care se vor acorda pânã în anul 2013 fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro, din care 500 de milioane de Euro sunt destinaþi plãþilor directe, iar 300 de milioane vor asigura Asistenþa Tehnicã. Similar cu SAPARD, ºi FEADR se va baza pe principiul cofinanþãrii proiectelor de investiþii private. Prin FEADR se pot acorda fonduri nerambursabile între 45% -75 % din valoarea eligibilã a proiectului. Criteriile care influenþeazã procentul fondurilor nerambursabile acordate sunt influenþate de zonele în care se realizeazã investiþia, de categoria de beneficiar ºi de vârsta celui care solicitã fondurile nerambursabile. Componentele de finanþare pentru investitori privaþi ce vor deveni active pânã la finalul acestui an se referã la modernizarea exploataþiilor agricole (Mãsura 121) ºi creºterea valorii adãugate a produselor agricole ºi forestiere
4
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþãri
Construcþii noi ºi/sau modernizãri pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross; Achiziþionarea de noi utilaje, instalaþii, echipamente, aparate, ºi costuri de instalare; Construcþia ºi modernizarea de laboratoare; Achiziþionarea de noi mijloace de transport specializate; Achiziþionarea terenurilor pentru construcþii cu scop administrativ ºi de producþie, care nu depãºesc 10% din valoarea eligibila a proiectului. Pentru produse forestiere: Construcþii noi ºi modernizãri pentru toate categoriile de clãdiri, necesare realizãrii proiectului, inclusiv utilitãþi ºi branºamente care nu depãºesc 10% din valoarea eligibilã a proiectului; Investiþii noi pentru clãdiri, instalaþii, maºini ºi echipamente ºi/sau modernizarea ºi retehnologizarea capacitãþilor existente pentru obþinerea de produse noi, pentru respectarea standardelor de mediu ºi pentru producerea de combustibil ecologic; Investiþii noi pentru achiziþionarea de mijloace de transport specializate pentru unitãþile de procesare, depozitare si marketing; De asemenea, pot fi finanþate: Organizarea ºi implementarea sistemelor de management a calitãþii ºi de siguranþã alimentarã; Cumpãrarea de tehnologii (knowhow), achiziþionarea de patente ºi licenþe pentru pregãtirea implementãrii proiectului; Costurile generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru arhitecþi, ingineri ºi consultanþi, studii de fezabilitate, taxe de certificare pentru pregãtirea implementãrii proiectului; Achiziþionarea de software. Alte linii de finanþare prin FEADR De menþionat cã pe lângã mãsurile de finanþare prezentate mai sus, FEADR include ºi alte linii de finanþare, dupã cum urmeazã: Formarea profesionalã ºi acþiuni de informare (Mãsura 111)
Utilizarea serviciilor de consiliere agricolã de catre producãtorii agricoli ºi proprietarii de pãdure (Mãsura 114) Îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infrastructurii din agriculturã ºi silviculturã (Mãsura 125) Sprijinirea înfiinþãrii grupurilor de producãtori (Mãsura 142) Diversificarea cãtre activitãþile nonagricole (Mãsura 311) Sprijin pentru micro-întreprinderi (Mãsura 312) Încurajarea activitãþilor turistice (Mãsura 313) Renovarea ºi dezvoltarea satelor (Mãsura 322) Poþi alege sã elaborezi singur documentaþia pentru obþinerea finanþãrii, sau poþi lucra cu un consultant ROMCOM specializat în obþinerea de finanþare nerambursabilã. Numai în 2006, ROMCOM a elaborat 50 de proiecte care au fost finanþate prin programul SAPARD, cu o ratã de succes de 100%.
Ce servicii îþi oferim? Îþi întocmim cererea de finanþare conform cerinþelor finanþatorului. Te îndrumãm pentru obþinerea rapidã a documentelor, actelor ºi avizelor. Te ajutãm sã obþii cofinanþare pentru proiect. Îþi întocmim dosarele de achiziþii ºi te asistãm la implementarea proiectului. Îþi pregãtim cererea de platã, astfel încât sã obþii finanþarea nerambursabilã în cel mai scurt timp. Care sunt beneficiile tale? Obþii finanþarea nerambursabilã în cel mai scurt timp. Lucrezi cu un consultant care are experienþã în obþinerea de finanþare nerambursabilã. Beneficiezi de contactele pe care noi deja le-am stabilit cu instituþiile de finanþare. Reduci la maxim timpul, banii ºi nervii investiþi în pregãtirea ºi implementarea proiectului.
CE PAªI TREBUIE SÃ FACI PENTRU A OBÞINE FINANÞARE NERAMBURSABILÃ? 1. Identificarea investiþiei Stabileºte clar domeniul în care vrei sã investeºti, ºi apoi contacteazã un consultant ROMCOM pentru a primi materiale informative, date despre eligibilitatea investiþiei preconizate, precum ºi informaþii detaliate despre modul în care trebuie întocmit proiectul. Poþi obþine materiale informative ºi de la Oficiului Judeþean de Plãþi pentru Dezvoltare Rurala ºi Pescuit (OJPDRP). 2. Pregãtirea proiectului Dupã ce se familiarizezi cu cerinþele ºi criteriile de eligibilitate ce trebuie respectate, vei demara alcãtuirea documentaþiei necesare obþinerii finanþãrii nerambursabile, adicã a proiectului. Proiectul trebuie sã conþinã cererea de finanþare, precum ºi o serie de documente justificative. Poþi sã elaborezi singur proiectul, sau poþi sã lucrezi cu un consultant ROMCOM specializat în obþinerea de finanþare nerambursabilã. 3. Depunerea proiectului Odatã finalizatã documentaþia, vei depune proiectul la sediul Oficiului Judeþean de Plãþi pentru Dezvoltare Rurala ºi Pescuit (OJPDRP) din judeþul în care se realizeazã investiþia. 4. Verificarea proiectului Experþii OJPDRP vor verifica dacã proiectul este conform din punct de vedere al documentelor. Dacã cererea de finanþare este conformã (conþine toate documentele solicitate), proiectul trece la urmãtorul pas, verificarea eligibilitãþii. În aceastã fazã se verificã dacã sunt respectate toate condiþiile ºi cerinþele specifice. Tot în cadrul respectãrii condiþiilor de eligibilitate se verificã ºi preþurile de achiziþii, pentru stabilirea rezonabilitãþii preþurilor utilizate de solicitant. Dupã efectuarea conformitãþii ºi în perioada de verificare a criteriilor de eligibilitate, experþii Oficiului Judeþean vor efectua verificarea pe teren în prezenþa solicitantului. 5. Aprobarea proiectului În urma evaluãrilor, vei fi informat dacã proiectul este sau nu eligibil ºi data la care trebuie sa te prezinþi la Centrul Regional pentru semnarea contractului de finanþare. Poþi începe efectiv derularea investiþiei doar dupã semnarea contractului de finanþare.
publicaþie de informare ROMCOM
5
Întreprinzãtori
NOI LUCRÃM VIITORUL
Când hobby-ul devine afacerea ta riºti sau sã îþi pierzi interesul pentru hobby sau sã ai o afacere de care eºti cucerit ºi în care investeºti mai mult decât timp ºi bani, în care investeºi pasiune. JUMPEYE este o asemenea afacere. Discretã, pusã pe picioare de un tânãr ºi construitã împreunã cu tineri îndrãgostiþi de calculator. O afacere care ne face pe noi ceilaþi sã scoatem bani din buzunar, sã ne însuºim logo-uri, sã vedem esenþa unei firme ºi cultura ei organizaþionalã doar privindu-i sigla. Interviu cu Gabriel Ciordaº proprietarul firmei JUMPEYE.
Daniela Stoica ROMCOM
R – Ai lucrat undeva înainte de a-þi înfiinþa propria afacere? GC – Nu. De fapt am înfiinþat firma în timpul facultãþii. R – De ce? Nu e un obicei studenþesc sã îþi faci propria firmã. GC – ªtiu, dar probabil eu am afacerile în sânge. Am înfiinþat firma singur. R – Cum a fost începutul? GC – Ca orice început, greu, dar frumos ºi provocator. Primul client al firmei a fost Optimedia. Am început din start cu o firmã importantã, iar apoi au venit ceilalþi clienþi, unul câte
unul. A fost ºi este greu ºi datoritã mediului economic, care nu ne este foarte prielnic în acest moment. Dar ne va fi în câþiva ani! R – De fapt, ce face JUMPEYE, în afarã de faptul cã sare în ochi (jumpeye=a sãri în ochi)? GC – JUMPEYE face digital marketing. Acesta este procesul complet prin care o paginã Internet face cât mai mulþi bani. Mai concret firma noastrã face branding online, optimizare pentru motoarele de cãutare ºi alte servicii de acest fel. R – Pare un domeniu cam SF. GC – Deja nu mai e chiar SF. De fapt acesta va fi viitorul, cea mai puternicã industrie. Afacerile se vor muta în curând pe Internet. Comerþul
nu va mai fi ceea ce ºtiam, tradiþional, ci va fi electronic. Numãrul celor care apeleazã la calculator pentru informaþii ºi cumpãrãturi creºte simþitor, atât în þara noastrã, cât ºi în strãinãtate. R – Sunt deschise firmele româneºti spre acest tip de servicii? Înþeleg importanþa existenþei virtuale? GC – Deocamdatã nu. Dar trebuie sã precizez din start cã aceste servicii nu sunt pentru orice firmã. Cel puþin în acest moment, dar ºi pe viitor, cred, la acest tip de servicii vor apela firmele mijlocii ºi mari. Este un serviciu scump pentru o firmã micã din România, iar întreprinzãtorul mic se sperie când aude preþul. De fapt cea mai mare problemã e cã majoritatea întreprinzãtorilor ºi oamenilor încã nu înþeleg cã Internetul e viitorul, cã în câþiva ani, vom asista la o schimbare dramaticã a felului în care cumpãrãm, luãm decizii, comunicãm. Apoi, mulþi încã nu înþeleg importanþa unui brand. Într-un brand investeºti doi ani ºi abia din al treilea începi sã câºtigi profit ºi valoare în ochii clienþilor ºi a potenþialilor clienþi. În acest moment nu mulþi întreprinzãtori au rãbdare sã aºtepte un profit de duratã. Majoritatea vor un profit cât mai rapid, chiar dacã nu mare. R – Î n acest caz, cum de aþi rãmas pe piaþã patru ani? GC – În domeniul nostru, nu prea avem concurenþã în Oradea, iar în þarã
6
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
GABRIEL CIORDAª
– s-a nãscut în Septembrie, 1980, în Oradea – 2004 – absolvã Facultatea de Calculatoare, Universitatea de Stat Oradea – masterand în Securitatea sistemelor de calcul, Universitatea Oradea – din 2003 proprietarul firmei JUMPEYE
sunt puþine firme cu acelaºi domeniu de activitate. Datoritã rezultatelor bune pe care le avem, nu ducem lipsã de comenzi, dar majoritatea sunt de peste Ocean, în special din USA. Asta ne-a afectat anul acesta, când leul s-a întãrit foarte tare, pentru cã noi încasãm valutã pentru serviciile noastre, dar plãtim totul în lei. Avem desigur ºi clienþi din þarã, dar deocamdatã mai puþini. Pentru cã lucrãm la 120% capacitate nici nu suntem foarte agresivi pe piaþa localã. R – În aceste condiþii, mai aveþi timp pentru planuri de viitor, pentru mâine ºi poimâine? GC – Faptul cã suntem ocupaþi nu ne-a blocat mintea. Gândim ºi muncim. Munca noastrã implicã multã creativitate, ne obligã sã gândim doi paºi înainte. De fapt, unul dintre marile avantaje ale acestui domeniu de activitate este cã lucrãm cu oameni foarte inteligenþi ºi creativi. Acum avem 43 de asemenea angajaþi. Cei care nu ating un anumit nivel renunþã singuri la domeniu. Un alt lucru extraordinar e cã afacerea e
foarte dinamicã ºi interesantã, cuceritoare. În acest domeniu lucrurile se schimbã cu o vitezã uluitoare, nimeni nu va ºti vreodatã totul, oricât e de inteligent, iar cel implicat trebuie sã þinã ritmul ºi sã vrea sã înveþe continuu. Cred cã aºa se ºi face selecþia naturalã a celor care încep în acest sector. Cine nu þine ritmul renunþã ºi se îndreaptã spre domenii mai liniºtite. Dar digital marketing e o afacere foarte profitabilã dacã e bine fãcutã ºi dacã eºti dispus sã lucrezi creativ. Revenind la planuri de viitor, la mâine ºi poimâine, îmi doresc sã trecem de la faza de creºtere la cea de consolidare, sã dezvoltãm propriile proiecte interne ºi sã atragem un investitor pentru ca apoi sã avem o creºtere ºi mai mare ºi mai puternicã. Poimâine, vom fi o companie axatã mai mult pe dezvoltarea brandurilor proprii. Deja avem câteva de comerþ electronic. În cinci ani, vom avea mai multe branduri, cu o valoare considerabilã, care vor genera încasãri semnificative. R – Cum a intrat ROMCOM în aceastã afacere? GC – La începutul acestui an, am
luat un credit ºi am colaborat pe partea de seminarii. A fost o colaborare scurtã, dar vrem sã o reluãm sub o altã formã. Vrem sã ne asociem pentru crearea unui program pilot tot în domeniul afacerilor pe Internet. R – Cu un asemenea volum de muncã, mai aveþi timp sã vã implicaþi în viaþa realã? GC – Ce facem noi este foarte real ºi profitabil, este viitorul. Dacã vã referiþi la implicarea socialã, deocamdatã eu ca persoanã susþin periodic proiecte culturale ale unor artiºti. Este un domeniu mai ocolit de sponsori, dar care meritã susþinut. În fond cultura orienteazã viitorul generaþiei actuale ºi acelei viitoare. Odatã cu consolidarea firmei va veni implicarea ºi în alte proiecte. Am deja în vedere câteva domenii, printre care susþinerea unui misionar. R – Adicã tot un domeniu care are de-a face cu gândirea... GC – Da, pentru cã felul în care gândim ºi visãm ne determinã viitorul. Noi lucrãm cu viitorul. Trebuie sã avem grijã de poimâine.
www.jumpeye.com
publicaþie de informare ROMCOM
7
Opinie
PLEDOARIE PENTRU CONSULTANÞÃ ªI TRAINING
Interviu cu prof univ dr Ovidiu Nicolescu, directorul Institutului Internaþional de Marketing ºi Management, Bucureºti, preºedintele Consiliului Naþional al Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlocii, membru în Grupul pentru politici privind întreprinderile de pe lângã Comisia Europeanã. Daniela Stoica ROMCOM
CONSULTANÞA ªI TRAININGURILE, româneºte spus cursurile de perfecþionare, li se par multor întreprinzãtori mofturi ºi bani aruncaþi. Dintre primii care s-au convins de necesitatea ºi eficienþa lor au fost cei care au îndrãznit sã acceseze fondurile de preaderare prin programul Sapard. Pentru perioada urmãtoare tot mai mulþi întreprinzãtori români vor ajunge la concluzia cã nu se mai descurcã singuri în afaceri, cã intuiþia nu mai e suficientã pentru a avea succes. R – Cum aratã IMM-urile româneºti , dupã nouã luni în UE? ON – Pânã acum nu au apãrut schimbãri esenþiale în ce priveºte IMMurile, întrucât au continuat tendinþele din perioada anterioarã, iar multaºteptatele proiecte ºi programe finanþate din fonduri structurale încã nu sunt operaþionale. Din punct de vedere funcþional nu sunt schimbãri majore. Sperãm cã la începutul anului vor deveni operaþionale mai multe programe ºi vom putea absorbi cât mai mult din cele douã miliarde ºi ceva care ar trebui sã vinã. O schimbare s-a produs totuºi: s-a intensificat concurenþa pe piaþa autohtonã, s-a constat o creºtere a importurilor de produse finite ºi a presiunii factorului resursã umanã. Se constatã o creºtere a exodului de resursã umanã calificatã în numeroase domenii de activitate: construcþii, agriculturã, transporturi etc. R – Ce le aºteaptã pe IMM-urile româneºti? ON – IMM-urile se împart în trei categorii. O primã categorie care beneficiazã de un management bun, care au manageri cu talent ºi o minimã pregãtire. În opinia mea 15-20% din IMM-urile din þara noastrã sunt în aceastã categorie. Ele se vor descurca
Ovidiu Nicolescu
foarte bine pentru cã au capacitatea managerialã ºi sunt în curs de dotare cu resursele tehnice, materiale ºi educaþionale necesare. O a doua categorie o reprezintã IMM-urile care beneficiazã de un management acceptabil sau lucreazã în domenii în care concurenþa internaþionalã e mai redusã. Acestea îºi vor menþine activitatea ºi profitul în liniile actuale. În aceastã categorie se încadreazã 40-50% dintre IMM. A treia categorie le cuprinde pe cele care nu beneficiazã de un management riguros, au un grad redus de capitalizare, nu au anticipat suficient schimbãrile ºi cerinþele UE. Aceastã categorie cuprinde 20-30% dintre IMM, o parte în cele mai importante sectoare industriale, servicii sau transporturi. O parte dintre acestea vor trebui sã îºi restructureze activitatea ºi chiar vor falimenta. E o realitate economicã întâlnitã peste tot în lume. R – Întreprinzãtorii noºtri sunt fac totum în firmã... ON – Pe plan mondial, 98% dintre IMM sunt microîntreprinderi, au sub 10 angajaþi. Proprietarul firmei e persoana omniprezentã, îndeplinind mai multe roluri. E o practicã internaþionalã, nu un accident românesc. În opinia mea aceºti proprietari-manageri trebuie sã îºi concentreze atenþia pe câteva coordonate: sã ºtie ce schimbãri vor veni (de ordin legislativ, eologic, al pieþei etc), sã-ºi îmbunãtãþeascã
cunoºtinþele (ºi asta implicã training pentru ei, pentru salariaþi, pentru cei ce ajung în fruntea firmei la administrativ sau tehni) ºi sã se obiºnuiascã sã apeleze la consultanþã. Dintr-u studiu realizat de noi ºi publicat în Carta Albã a IMM-urilor, reiese cã doar una din 7 firme mici ºi mijlocii apeleazã la consultanþã. Consultantul e medicul firmei. Trainingul ºi consultanþa vor putea fi finanþate parþial prin programele ºi fondurile europene care vor deveni accesibile la sfârºitul acestui an. De asemenea e foarte important ca IMM-urile sã se afilieze la o organizaþie a oamenilor de afaceri. Aceste organizaþii faciliteazã accesul la informaþii, la consultanþã. ªi trebuie sã se obiºnuiascã sã apeleze la formele moderne de informare ºi de afaceri, inclusiv la portaluri. R – Sunt foarte mulþi ‚trebuie’ pentru întreprinzãtorii noºtri... ON – Da ºi asta din cauza specificului nostru. Datoritã latinitãþii noastre, mangementul românesc are o puternicã dimensiune creativã, de improvizaþie, latura de artã e mai puternicã decât cea ºtiinþificã. Nu trebuie neglijat faptul cã România cu un nivel scãzut de dezvoltare, performanþa economicã e dintre cele mai scãzute din Europa, firmele au un grad scãzut de capitalizare, lucrãm cu resurse umane fãrã o culturã organizaþionalã competitivã, fãrã un nivel de implicare ºi responsabilizare. IMM-urile ºi managerii îºi bazeazã performanþa mai mult pe talent ºi intuiþie decât pe pregãtire ºi abordãri sistematice. Aceste caracteristici sunt o parte favorizante performanþei, dar douã pãrþi nu. R – Unde mai trebuie cizelat? ON – În toate segmentele ce privesc întreprinzãtorul, începând cu selecþia angajaþilor, formarea de bazã, perfecþionarea profesionalã, motivaþia, evaluarea, promovarea, inclusiv partea de organizare comunicaþionalã, de strategii ºi de sistem managerial. Dar asta deja e altã discuþie.
8
publicaþie de informare ROMCOM
Credite bancare
CREDITUL CE ÞI SE POTRIVEªTE
pânã la 20.000 Euro ºi nu este nevoie sã justifici destinaþia creditului. La creditele de nevoi personale dobânzile încep de la 7,9%. Creditul de nevoi personale cu ipotecã: finanþarea se face pe baza adeverinþelor de venit ºi a unei garanþii imobiliare, aflat fie în proprietatea ta, fie în proprietatea altcuiva. Nu existã o sumã maximã pe care o poþi împrumuta, ºi nici în acest caz nu trebuie sã justifici destinaþia creditului. Dobânzile pentru acest tip de credit încep de la 4,25%. Creditul ipotecar: îl poþi folosi pentru achiziþia, construcþia sau renovarea unui imobil, ºi poþi garanta chiar cu imobilul care face obiectul creditului. Rata dobânzii la acest credit porneºte de la 3,9%. Creditul auto: îl poþi utiliza pentru achiziþia unui autoturism nou sau folosit. Dobânda începe de la 5,95%. Credite pentru afaceri Oferta de creditare pentru afaceri se împarte în urmãtoarele categorii de credite: Credite pentru finanþarea activitãþilor curente: utilizate în general pentru plãþi cãtre furnizori, plata salariilor, plãþi la sistemul bugetar, achiziþii de materiale prime, etc. Credite pentru investiþii: utilizate pentru a finanþa construcþii de imobile, lucrãri de infrastructurã ºi achiziþie de echipamente sau animale. Cum sã obþii creditul ce þi se potriveºte? Cum sã obþii creditul ce þi se potriveºte cel mai bine? Poþi apela la ROMCOM INVEST, societatea de consultanþã din cadrul grupului ROMCOM, care îþi oferã servicii de consultanþã financiarã ºi intermediere de finanþare. ROMCOM INVEST are parteneriate încheiate cu urmãtoarele bãnci ºi instituþii
de finanþare: BRD-SG, Volksbank, Raiffeisen Bank, Bank Leumi, Alpha Bank, OTP Bank, Domenia Credit ºi IFN ROMCOM SA. ROMCOM INVEST îºi propune sã stabileascã relaþii de parteneriat ºi cu alte instituþii de finanþare, aºa încât sã putem sã vã oferim pachetele de finanþare cele mai potrivite. Ce servicii îþi oferim? Fie cã ai nevoie de un credit pentru tine, fie cã ai nevoie de o finanþare pentru afacerea ta, consultanþii noºtri financiari vor analiza situaþia ta specificã ºi vor identifica instituþia de finanþare ºi soluþia de creditare care se potrivesc cel mai bine cu situaþia ta. Mai mult, te vom informa despre toate taxele ºi comisioanele pe care urmeazã sã le plãteºti la bancã, astfel încât sã ºtii exact toate costurile aferente creditului pe care urmeazã sã îl contractezi. De asemenea, îþi vom întocmi dosarul de credit, ºi te vom îndruma pentru obþinerea rapidã a actelor, documentelor ºi avizelor de care ai nevoie pentru a le include în cererea de finanþare. Îþi vom duce dosarul de credit la bancã ºi vom þine direct legãtura cu ofiþerii de credit ai bãncii pentru a cunoaºte în orice moment situaþia dosarului tãu ºi pentru a ne asigura cã obþii la timp creditul de care ai nevoie. Care sunt beneficiile tale? Atunci când lucrezi cu o societate specializatã în intermedierea de credite, e nevoie sã aduci documentele necesare întocmirii dosarului de credit ºi apoi sã mergi sã semnezi contractul de credit ºi sã ridici banii din cont. Vei lucra cu un consultant care are experienþã în obþinerea de finanþare, ºi vei beneficia astfel de toate contactele pe care ROMCOM INVEST deja le-a stabilit cu ofiþerii de credit ai bãncilor. Mai mult, vei reduce la maxim timpul, banii ºi nervii investiþi în pregãtirea dosarului de credit. Pe scurt, vei obþine astfel creditul ce se potriveºte cel mai bine nevoilor tale de finanþare, în cel mai scurt timp, cu costuri minime. Dacã ai nevoie de un credit, sunã la 0259 479 793 sau scrie-ne la office@romcom.ro pentru a ne spune de câþi bani ai nevoie ºi pentru a ne da câteva informaþii despre tine. De restul ne ocupãm noi.
Flavia Pantea ROMCOM
DATORITà DEZVOLTÃRII ECONOMICE a României din ultimii ani ºi aderãrii la Uniunea Europeanã, nevoile românilor au crescut ºi s-au diversificat mult. Fiecare om aspirã la un nivel de trai mai ridicat ºi la posibilitatea de a oferi familiei sale tot ceea ce aceasta îºi doreºte. În acelaºi context au apãrut o multitudine de afaceri care sunt într-o continuã cãutare de finanþare pentru a creºte ºi a se dezvolta. De multe ori însã, aceºti bani de care cu toþii avem nevoie lipsesc ºi soluþia la îndemânã este contactarea unui credit fie de la bancã, fie de la o instituþie financiarã nebancarã. Cererea de credite a crescut foarte mult în ultima perioadã, iar bãncile au venit în întâmpinarea acestei cereri cu o serie de oferte tot mai ample ºi mai atractive. Credite pentru persoane fizice Oferta de creditare a bãncilor pentru persoane fizice se împarte în urmãtoarele categorii de credite: Creditul de nevoi personale fãrã ipotecã: finanþarea se face pe baza adeverinþelor de venit, fãrã a fi nevoie de o garanþie imobiliarã. Suma maximã pe care o poþi împrumuta ajunge
publicaþie de informare ROMCOM
9
PRO FAMILIA
NOTE DE VACANÞÃ
activã la diferitele seminarii avute, mãrturiile celor care l-au acceptat pe Isus în vieþile lor, în taberele anterioare, experienþele trãite ºi avute cu Dumenzeu. Învãþãturile primite pe toatã perioada acestei tabere ºi-a pus amprenta asupra vieþii lor ºi pot spune cã tabãrã ºi-a atins scopul de a-i ajuta pe aceºti tineri sã aibã o nouã perspectivã asupra vieþii ºi sã poatã ºti cã indiferent de lucrurile cu care se vor confrunta în viaþã, nevoia lor cea mai mare este Dumnezeu. Iatã însã ce spun participanþii despre timpul petrecut pe munte. (Incze Zoltan – lider în Biserica Rromilor din Oradea) de rugãciune ºi împreunã l-am lãudat pe Dumnezeu prin multe cântece în limbile: românã, maghiarã ºi rromã. Am vizionat filme creºtine care au influenþat pozitiv viaþa lor spiritualã. În timpul liber am avut programe distractive, jocuri, concursuri, care i-a ajutat pe tineri rromi sã se simtã mai liberi, mai de folos, importanþi, mai creativi. Am fost în excursie la cascadele din Boga, unde tinerii au fost uimiþi de frumuseþile naturi create de Creatorul tuturor lucrurilor, fiindcã ei nu prea au avut ocazii sã vadã peisaje atât de frumoase. În ultima searã au fost ºi mãrturii ale liderilor care s-au ocupat de ei, pentru ca sã vadã adolescenþii ºi tinerii sã vadã cum a lucrat Dumnezeu în vieþile lor, dupã care pastorul Banyai Ioan a prezentat esenþa Evangheliei. Seara a culminat la focul de tabãrã printr-o chemare la pocãinþã. Mulþi tineri L-au acceptat pe Isus Cristos ca Mântuitor. Pot spune cã aceastã tabarã le-a schimbat propriul lor ghid în aceastã viaþã. (Csoma Lehel – lider la grupul GenEraþia + secþia maghiarã)
Anca Suciu PRO FAMILIA
NE BUCURÃM MULT SÃ VÃ PUTEM relata noi experienþe pe care le-am avut, în aceastã minunatã ºi plinã varã, în cadrul Fundaþiei Pro Familia prin proiectele pe care le avem. Începând cu luna August am organizat 3 serii de tabere cu peste 50 de copii ºi tineri proveniþi din diferite etnii, în munþii Apuseni. Am vrut sã ne putem bucura ºi în acest an de un cadru pitoresc, plin de splendoare ºi mãreþie. Pot spune cã l-am vãzut pe Dumnezeu la lucru într-un mod deosebit în aceste serii de tabere, vindecând inimi de rãni adânci, salvând pe mulþi din cei nemântuiþi ºi întãrind credinþa celor care au lucrat cu aceºti tineri. Dumnezeu ne-a dat o vreme bunã pe toatã perioada acestei tabere, astfel încât ne-am bucurat de diferitele activitãþi fãcute ºi drumeþiile pe munte.
Î- 04.09.2007, au fost 56 de tineri rromi
cu vârsta între 11 si 22 ani din patru localitãþi: Oradea, Urvind, Poºoloaca ºi Telechiu. Majoritatea lor nu aveau o concepþie creºtinã despre lume ºi viaþã în adevãratul sens al cuvântului, dar cu ajutorul programelor Biblice o parte dintre ei au adoptat credinþa mai mulþi tineri. Au fost alãturi de noi pastorii Kajcza Ioan, ºi Banyai Ioan ºi mulþi lideri care ne-am ocupat de aceºti tineri rromi. Am fost 6 grupe, ºi fiecare grupã a avut un lider ºi un steag care sã o caracterizeze: grupa Angels, Emanuel, Shalom, Jonathan, Happy Girls, Speranþa. Am avut cu ei un timp de discuþii pe diferite teme Biblice, timp
n tabãra din Boga, pe perioada 29.08
Pbucuria de a participa ºi în acest an
la tabãra organizatã de Fundaþia Pro Familia împreunã cu Anca. A fost minunat sã putem fi împreunã cu tinerii noºtri ºi sã vedem cum lucreazã Dumnezeu în vieþile lor. În fiecare zi am avut programe diferite pentru ei, studiu Biblic despre cartea Apocalipsa, care ne-a ajutat foarte mult sã putem înþelege multe lucruri interesante despre viaþa de dupã moarte. Tinerii au fost foarte mulþumiþi de organizarea taberei, s-au simþit foarte bine, importanþi, apreciaþi ºi abia
rin harul lui Dumnezeu, am avut
Ctabãrã a fost deschiderea ºi
10
eea ce m-a impresionat în aceastã
sinceritatea tinerilor, participarea lor
publicaþie de informare ROMCOM
PRO FAMILIA
aºteaptã sã meargã ºi anul viitor. În ultima searã am avut un program special de Evanghelizare ºi 10 tineri ºi-au predat viaþa lor în mâna Domnului Isus ca sã poatã fi mântuiþi ºi sã se poatã numi copii ai lui Dumnezeu. A fost minunat sã putem vedea sinceritatea lor de a se întoarce la Dumnezeu mãrturisindu-ºi pãcatele, rugându-se. Noi ne rugãm ca Dumnezeu sã binecuvinteze ºi sã foloseascã aceastã generaþie pentru a vedea în þara noastrã o schimbare ºi o trezire. (Banyai Janos –pastor în biserici de rromi)
Amine de a lua parte la tabãrã
fost o bucurie deosebitã pentru tinerii rromi sã priveascã altfel decât înainte unele aspecte ale vieþii ºi modul de viaþã pe care îl trãiesc zi de zi atât în societate, cât ºi în coloniile lor. A fost minunat sã pot vedea aceºti tineri cum primesc cuvântul lui Dumnezeu ºi stau ºi îl ascultã. Îi mulþumesc Ancãi pentru cã s-a gândit la etnia nostrã pentru a face ceva bun ºi sãnãtos pentru noi oferindu-ne dragostea ei si încercând sã ne ajute în a privi sub altã formã unele aspecte din viaþa noastrã, ajutându-ne sã ne integrãm în societate, nemaifiind marginalizaþi, bucurându-ne ºi noi de o ieºire în tabãrã cu alþi tineri care nu sunt de etnia noastrã. Doresc sã mulþumesc echipei de lideri care m-a ajutat ºi sprijinit în organizarea ºi desfãºurarea acestei tabere, pãstorilor, psihologilor, bucãtareselor care ºi-au adus aportul lor prin slujire si desigur colegilor mei de la ROMCOM care au fost alãturi de mine. Vreau sã le mulþumesc în mod special unor oameni cu inimã mare care de fiecare datã au fost gata sã ne ajute ºi sã ne sprijine financiar ºi material fiind posibilã organizarea a celei de-a 9 tabãrã organizatã de cãtre fundaþia Pro Familia, care au considerat cã meritã sã le ofere aceastã ocazie unor tineri deosebiþi indiferent de etnia lor. Misiunii Creºtine de Est (COM), Elveþia, D-nului Martin Teodor de la S.C Dorlact S.R.L, D-nei Kiraly Iuliana de la S.C Living Export S.R.L, D-nului Tavi Bogdan de la S.C Carmangeria Tavi Bogdan, Dnului Pantiº Marius de la S.C Optimedia S.R.L, D-nului Gere Janos de la S.C Arnos S.RL, D-nei Halasz Iren de la S.C Rodenta S.R.L, D-nului Elekes Samuel, D-nului Molnar Ioan, D-nului Bors Corneliu, D-nei Kiss Estera, Dnului Aron Buz de la S.C Abelaro.S.R.L, D-nului Moþiu Daniel de la S.C Plantprotect S.R.L, D-nului Juhasz Iosif, D-nului Bãbþan Cãlin de la S.C Vicoplast S.R.L, D-nului Dimeny Alexandru, D-nului Borota Daniel, Dnului Neiconi Mircea de la S.C Adaconi S.R.L, D-nului Olar Ioan de la S.C Valforest S.R.L, D-nului Seredoi Miklos de la S.C Bradu S.R.L, D-nului Sabãu Alexandru, D-ºoarei Marieta Marinãu, D-ºoarei Angela Marinãu. Vã mulþumim pentru tot sprijinul dumneavoastrã ºi vã doresc multe binecuvntari. Fiþi binecuvântaþi!
organizatã de Fundatia Pro Familia pentru copii rromi, în munþii Apuseni. Acest lucru a fost deosebit atât pentru lideri cât ºi pentru copii. A fost o adevãratã bucurie sã admirãm frumuseþile naturii create de Domnul nostru. Am simþit atingerea Sa în sufletele noastre. Dar pe lîngã toate acestea cel mai minunat lucru a fost sã vedem tinerii atinºi de prezenþa lui Dumnezeu, mãrturisindu-ºi pãcatele ºi predându-ºi viaþa lui Isus Hirstos ºi devenind proprietatea Lui. Din cei 30 de copii din Urvind, Telechiu, Poºoloaca, 20 au luat o decizie finalã de a-L urma pe Isus Cristos toatã viaþa lor ºi aºa am putut porni cursurile de catehezã cu ei. Vã mulþumim încã odatã ºi dorim sã ne purtaþi în continuare în rugãciunile voastre. (Kajcza Janos- pastor al bisericii de rromi din Oradea) Bucuria mea cea mai mare a fost sã pot participa în aceastã tabarã împreunã cu rromii din biserica mea ºi din coloniile de rromi din Telechiu, Poºoloaca ºi Urvind. Aceastã tabãrã organizatã pentru copii ºi tinerii din etnia mea, a fost un prilej de a le putea oferi evanghelia lui Isus Cristos ºi un mod de viaþa trãit dupã adevãrate principii sãnãtoase. Pot spune cã aceastã tabãrã i-a ajutat pe
publicaþie de informare ROMCOM
11
Finanþare
VREI SÃ PRIMEªTI O FINANÞARE NERAMBURSABILÃ DIN FONDURI EUROPENE?
NOI AVEM 50 DE PROIECTE APROBATE ªI O RATÃ DE SUCCES DE
100%
Sunã la 0259 479 793 sau scrie la office@romcom.ro pentru a discuta cu un consultant ROMCOM despre cum poþi obþine finanþare nerambursabilã pentru proiectul tãu.
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Smart Training, Brandstorm
12
publicaþie de informare ROMCOM