Cine va câştiga Viitorul?

Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
Cine va câºtiga viitorul?
450 de milioane de oameni. Calitatea viitorului lor nu va depinde numai de bunãstarea materialã. Oameni din diferite culturi vor trebui sã înveþe sã se raporteze în mod constructiv la temeri ºi provocãri. În fapt, astãzi în occident constatãm o mare teamã de viitor în rândul tinerilor. Ceea ce în trecut pãrea realizabil sau soluþionabil prin mijloace tehnice se apropie tot mai mult de imposibil, de nesoluþionabil. Rãzboaiele nu se mai terminã. Resursele naturale ca petrolul se epuizeazã. Apar boli noi, incurabile. Tehnica ºi banii au o contribuþie limitatã la rezolvarea acestor probleme. O uniune presupune ºi viziuni ºi valori comune. În aceastã privinþã Uniunea Europeanã este un câmp imens de activitate. 450 de milioane de oameni doresc sã fie percepuþi ºi trataþi ca indivizi. Toþi au temeri ºi emoþii. Mulþi au (sã sperãm!) ºi vise. Cine va câºtiga viitorul? Acela care are rãspunsuri la temerile ºi visele oamenilor! Oamenii politici ºi liderii economici înþelepþi au recunoscut de mult acest lucru. Pentru un viitor care meritã trãit e nevoie de mai mult decât maºini, benzinã ºi bani. E nevoie sã ne gândim din nou la lucrurile veºnice. E nevoie de locuri unde oamenii sã se poatã odihni ºi sã poatã plânge. În ultimã instanþã, aceste locuri le gãsim doar la Acela care a creat întreg universul ºi doreºte sã îl aducã din nou la Sine. Îmi doresc mult de tot ca în România ºi în întreaga Uniune Europeanã, cât mai mulþi politicieni ºi lideri economici, mici ºi mari, sã viziteze cât mai des aceste locuri ale liniºtii ºi întâlnirii cu Dumnezeu. Aici vor primi binecuvântare, ºi aceastã binecuvântare o vor putea da mai departe oamenilor din România ºi din toatã Uniunea Europeanã.
Decembrie 2006 / nr. 37
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial... Cine va câºtiga viitorul?
pag. 1
Afaceri cu o nouã mentalitate
pag. 3
UEO – parteneriat strategic cu ROMCOM
pag. 4
Mario Brühlmann
Vom rezista concurenþei europene
pag. 5
SE POATE DE FAPT CªTIGA VIITORUL? Sau se poate pierde? Ce este viitorul? ªi din ce constã? În aceste zile, s-ar putea ca pe mulþi oameni din România astfel de întrebãri sã-i preocupe într-o mãsurã ieºitã din comun. În curând pentru România se deschide uºa cãtre Uniunea Europeanã. Unii vor trece repede pragul ºi vor dobândi experienþe noi. Alþii, plini de teamã, vor aºtepta sã vadã ce vine prin aceastã uºã. Iar alþii nu vor gândi deloc ºi vor fi pur ºi simplu surprinºi de viitor. Uniunea Europeanã are ceva de-a face cu viaþa în comunitate. Este vorba de mult mai mult decât bani ºi economie. Istoricul de artã englez Arnold Toynbee a observat odatã cã progresul în ºtiinþã ºi tehnicã este impresionant, dar în ceea ce priveºte viaþa comunitarã, omul de azi iubeºte ºi urãºte la fel ca vechii babilonieni. În domeniul emoþional nu am evoluat deloc.În noua Uniune Europeanã vor fi uniþi peste
ªi visele prind viaþã
pag. 6
Investiþia în training
pag. 7
Computerul – eºti responsabil
pag. 8
Modificarea legii 31/90
pag. 10
PRO FAMILIA
pag. 12
„Istoricul de artã englez Arnold Toynbee a observat odatã cã progresul în ºtiinþã ºi tehnicã este impresionant, dar în ceea ce priveºte viaþa comunitarã, omul de azi iubeºte ºi urãºte la fel ca vechii babilonieni.“ (Editorial)
Opinie
Afaceri cu o nouã mentalitate
Interviu cu Dr. DAVID FUNDERBURK, ambasador al USA la Bucureºti în perioada 1981-1985 Evoluþia României în ultimii ani e o adevãratã minune. Nu pentru noi care trãim în ea zi de zi ºi nu mai vedem pãdurea de uscãturi, ci pentru cei care au perspectiva necesarã, dar ºi dragostea pentru a surprinde toate schimbãrile care se petrec aici ºi care le dau încredere cã viitorul sunã bine în continuare pentru þara noastrã. începând de la prezentarea firmei ºi a planurilor de viitor, continuând cu prezentarea regiunii, judeþului în care funcþioneazã, a oficialitãþilor, potenþialului turistic, preþul terenurilor etc. Sunt câteva cârlige de atragere a investitorilor ºi a partenerilor de afaceri. Una din problemele cu care ne confruntãm ca promotori ai României e cã existã prea puþine centre de informare. Noi trimitem investitorii la Camera de Comerþ Româno-Americanã, care e în Bucureºti. Ar trebui sã existe o asemenea instituþie ºi în Transilvania, poate chiar în Bihor. Asta depinde în mare mãsurã de abilitãþile ºi interesele administraþiei locale ºi judeþene. Problema românilor e cã nu ºtiu acele lucruri mãrunte care fac diferenþa în afaceri, în politicã. Acestea se învaþã, nu te naºti cu ele. Un exemplu simplu: românii vor tot timpul întâlniri, iar americanii urãsc întâlnirile mai lungi de 15 minute cu cineva necunoscut. În 15 minute vrem sã aflãm tot. Timpul e foarte important pentru noi, dar ºi pentru ceilalþi întreprinzãtori occidentali.
Daniela Stoica ROMCOM
R – Cunoaºteþi România de aproape 30 de ani. Cum se vede România de afarã?
DF – În þara dumneavoastrã s-au petrecut miracole la care nu mã aºteptam. Pânã în 89, România a fost parte a tratatului de la Varºovia ºi a blocului economic sovietic. Datoritã influenþei Uniunii Sovietice, þara a fost împiedicatã sa se dezvolte economic. Din punct de vedere filozofic era promovat ateismul. Majoritatea românilor trãiau în sãrãcie, lucrau unde erau repartizaþi de stat. E incredibil unde aþi ajuns acum. România e membrã NATO, are relaþii economice, diplomatice ºi militare cu USA, a trimis trupe în Afganistan ºi Irak, iar de la 1 ianuarie va fi membrã a UE. În ultimii 17 ani, România a
fãcut progrese importante în democratizare. Existã pluralism politic, libertate de exprimare, libertate religioasã, iar din punct de vedere economic sunteþi pe drumul cel bun prin privatizare ºi libera iniþiativã. În urmãtoarele decenii se va înregistra o creºtere economicã, a salariilor ºi implicit a nivelului de trai ºi social.
R- Cum îi percep americanii pe oamenii de afaceri români? DF – Am observat cã majoritatea oamenilor de afaceri români îºi conduc firmele dupã instinct. Nu e rãu, dar au nevoie de instruire. Nu pot ºti din instinct cum se fac afaceri în vest, cum se fac contracte, ce obligaþii fiscale au, ce aºteaptã de la ei oamenii de afaceri germani sau americani, de exemplu. Trebuie sã înveþe care sunt paºii spre succes. Instinctul te ajutã uneori, dar nu tot timpul. De exemplu am întâlnit puþine firme româneºti care au o politicã de promovare,
R – Ar fi interesaþi antreprenorii americani de România? DF - Unii, da. Deja s-au deschis în România firme cu capital american. Coca Cola, Smithfield ºi altele. Dar aceste firme fiind mari, merg direct la preºedinte, premier, ministere. Au o echipã de avocaþi care se ocupã de problemele legislative ºi celelalte. O firmã micã sau mijlocie care va dori sã deschidã o afacere sau sã gãseascã un partener de afaceri în România va avea probleme mari. În primul rând pentru cã nu cunoaºte sistemul legislativ, regulile nescrise. Pentru acestea trebuie deschise reprezentanþe ºi camere de comerþ regionale. De exemplu România are un potenþial turistic extraordinar, dar
2
publicaþie de informare ROMCOM
Colaborare
PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE ROMCOM ªI UNIVERSITATEA EMANUEL ORADEA
cine îi va spune antreprenorului american cât costã terenul, care sunt facilitãþile de care poate beneficia. ROMCOM ºi Universitatea Emanuel, Oradea au încheiat un acord de colaborare pentru a veni în sprijinul întreprinzãtorilor cu servicii profesionale de instruire. Prima acþiune în cadrul noii colaborãri a fost conferinþa „Mediul de afaceri românesc faþã în faþã cu globalizarea”, ce a avut loc, în 24 noiembrie, la Universitatea Emanuel, Oradea. Dr. David Funderburk, fost ambasador al SUA la Bucureºti, le-a prezentat întreprinzãtorilor aºteptãrile mediului de afaceri american ºi global de la oamenii de afaceri români ºi de la România, pregãtindu-i în acest mod pentru competiþia de pe piaþa europeanã. Domnia sa a insistat asupra modalitãþilor de promovare a firmei ºi a regiunii, asupra colaborãrii cu firme strãine ºi asupra implicãrii sociale a firmelor. Prefectul Bihorului Ilie Bolojan le-a prezentat întreprinzãtorilor progresele înregistrate de o parte a serviciilor deconcentrate în sectorul relaþiilor cu publicul ºi le-a oferit ºi sugestii de afaceri. Provenind din sectorul privat (Ilie Bolojan a fost el însuºi întreprinzãtor înainte de a deþine aceastã funcþie), reprezentantul guvernului în teritoriu le-a atras participanþilor atenþia asupra sectoarelor construcþii, colectarea ºi prelucrarea deºeurilor ºi turism. Dr. Sebastian Vãduva, decanul Facultãþii de Management Griffiths din cadrul Universitãþii Emanuel, Oradea, a prezentat modalitãþi de adaptarea a structurii organizaþionale a companiei la cerinþele economiei globale. La fel ca dr. David Funderburk, ºi domnia sa a insistat asupra marketingului, dar ºi a investiþiei în resursele umane, integritate ºi transparenþã ºi a deschiderii la inovaþie. Peste o sutã de întreprinzãtori mici ºi mijlocii din Transilvania au participat la aceastã conferinþã, profitând de ocazie pentru a învãþa lucruri noi pentru afacerea lor, dar ºi pentru a stabili noi contacte de afaceri.
R – E pregãtitã România pentru competiþia europeanã? DF – România se aflã destul de jos din punct de vedere economic. În primii ani de dupã integrare va fi atrãgãtoare pentru investitori pentru forþa de muncã ieftinã, pentru agricultura nepoluatã ºi pentru produsele petroliere, dar în câþiva ani salariile ºi calificarea forþei de muncã vor creºte. Românii învaþã foarte repede ºi se dezvoltã repede. În 2020, cred cã veþi concura de la egal la egal cu þãri europene, cu condiþia sã identificaþi domeniile forte, reprezentative pentru România. Un avantaj important va fi cã întreprinzãtorii vor face afaceri cu o nouã mentalitate. Vor fi eliminate treptat mentalitãþile pãguboase de genul bacºiºului sau al mitei. Sunt optimist.
DAVID FUNDERBURK
– Master ºi doctor în istorie, ºtiinþe politice ºi relaþii internaþionale – Profesor universitar la Universitatea Campbell, Carolina de Nord, USA – Doctor Honoris Causa al Universitãþii Campbell, NC ºi al Universitãþii Bucureºti – 1981-1985 ambasador al USA la Bucureºti – 1994-2000 reprezentant al statului Carolina de Nord în Congresul USA
Deja s-au schimbat lucruri care nu visam sã le vãd vreodatã aici.
R – Care va fi rolul întreprinzãtorilor creºtini în noua economie? DF- Unul foarte important. Americanii preferã parteneri de afaceri evanghelici, pentru cã împãrtãºesc aceleaºi principii, aceleaºi valori. Sunt interesaþi sã lucreze cu oameni de onoare, de încredere. Cred cã ar fi foarte bine dacã ºi-ar uni forþele într-o organizaþie. Ar fi foarte interesant ºi bine dacã ar putea
înfiinþa o bancã. De asemenea nu trebuie sã neglijeze administraþia. Au deja experienþã în afaceri, au un nume bun, pot influenþa mai mult societatea ºi naþiunea dacã vor candida pentru consiliile locale ºi judeþene, pentru primãrii, pentru parlament. Cred cã în Senatul României sunt doar doi evanghelici. E nevoie de mai mulþi pentru a putea influenþa lucrurile pe termen lung. Acum România e o þarã sigurã, protejatã. Se poate lucra în siguranþã pentru a construi o viaþã mai bunã ºi, de ce nu, pentru a respiritualiza Europa.
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinie
Vom rezista concurenþei europene
Interviu cu prof univ. Dr. TATIANA MOªTEANU, decanul Facultãþii de Finanþe, Asigurãri, Bãnci ºi Burse de Valori, Bucureºti
TM- Aveþi dreptate. Pentru acestea concurenþa nu va fi atât de acerbã cât se crede. Vor trebui totuºi sã respecte anumite standarde, în special de mediu. În caz contrar vor fi eliminate de pe piaþã de aceste norme, nu de concurenþã. ªi revin la eficienþã. Iar pentru a respecta toate canoanele comunitare ºi pentru a fi eficienþi, întreprinzãtorii trebuie sã investeascã în tehnologizare, în forþa de muncã. Pentru asta au nevoie de fonduri, deci de proiecte de dezvoltare bine scrise (indiferent cã e vorba despre un credit bancar sau de fonduri europene, deci de specialiºti sau consultanþi bine pregãtiþi). Sper cã în perioada urmãtoare va creºte competiþia pentru fondurile comunitare. A fost amarã experienþa cu fondurile alocate pe care nu le-am folosit pentru cã nu am ºtiut face proiecte. Pentru asta va trebui ca economiºtii, contabilii ºi cei pregãtiþi sã scrie proiecte sã îºi ocupe poziþiile pe care le meritã ºi sã iasã în faþã, sã nu neglijeze pregãtirea continuã. În aceste profesii nu ai voie sã te opreºti din studiat.
Daniela Stoica ROMCOM
R – Suntem ca integraþi în UE. Sunt pregãtite IMM-urile româneºti pentru acest pas, pentru concurenþa de dincolo de graniþã? TM – Ar trebui. IMM-urile ar trebui sã fie deja pregãtite pentru concurenþã. Existã deja o concurenþã aici, de aproape 10 ani avem o Lege a Concurenþei. IMM-urile s-au întâlnit puþin sau deloc cu practici anticoncurenþiale, dar s-ar putea afla în situaþii de dependenþã faþã de întreprinderi puternice, în pericol de a fi eliminate de pe piaþã de întreprinderi mari care vor creºterea cotei de piaþã. Din acest punct de vedere, patronii ºi administratorii firmelor trebuie sã fie pregãtiþi prin cunoaºterea legislaþiei ºi a posibilitãþilor de a se apãra. O posibilitate o constituie preþul mic pentru produse ºi servicii de calitate, pentru cã toatã lumea se uitã ºi la preþ. O alta poate fi flexibilitatea ºi capacitatea de a se adapta la cerinþele pieþei în funcþie de cerere ºi ofertã. Un aspect destul de neglijat de IMM-urile
româneºti e strategia guvernamentalã. Afacerile mici ºi mijlocii pot ºi trebuie sã profite de avantajele strategiei pe care guvernul o stabileºte ºi aplicã în favoarea lor. IMM-urile sunt un capitol distinct în politica statului, interesat sã le promoveze pentru cã de la ele provine o parte importantã din buget, cu ajutorul lor se diminueazã ºomajul, se diversificã oferta de produse ºi servicii. Din pãcate IMM-urile nu ºtiu valorifica aceste drepturi, facilitãþi ºi programe prin care au acces la fonduri ºi credite cu dobândã avantajoasã. ªi dacã nu le ºtiu folosi pe acestea nu ºtiu cum vor folosi fondurile comunitare. De fapt încã destul de multe lucreazã ºi acum fãrã o strategie, se adapteazã de azi pe mâine. Pentru cã pregãtirea pentru aderare a început demult, iar legislaþia e deja armonizatã în cea mai mare parte, ar trebui ca firmele noastre sã fie pregãtite pentru concurenþa ce le aºteaptã, sã aibã experienþã, tehnologie ºi, nu în ultimul rând, eficienþã.
R- Nu trebuie neglijat faptul cã multe IMM-uri se adreseazã unor nevoi ºi cereri locale, regionale...
R – Fiscalitatea din România îi va ajuta sau îi va sabota pe întreprinzãtori în noul context concure nþial? TM - Punctul de cotiturã în legislaþia fiscalã româneascã, fãcând abstracþie de începuturi, l-a constituit Codul Fiscal. Elaborarea lui a presupus un volum mare de muncã, o responsabilitate imensã ºi trebuia sã asigure stabilitate în acest sector. Cum în perioada respectivã România prelua ºi acquis-ul comunitar, nu s-a putut asigura aceastã stabilitate, ba au fost necesare mai multe modificãri decât ne aºteptam. ªi în curând pentru modificarea acestei Biblii fiscale va fi necesar ºi avizul Consiliului Concurenþei, pentru cã unele reglementãri pot avea impact asupra concurenþei. Ca sã rãspund strict la întrebarea dvs, sistemul nostru fiscal e dintre cele mai blânde din Europa. În parte pentru cã nu avem
4
publicaþie de informare ROMCOM
Întreprinzãtori
puterea economicã necesarã pentru a suporta taxe ºi impozite mai mari. Acum rata fiscalitãþii în România e între 30 ºi 31%, dar în urmãtorii ani va ajunge la 35. Dar mãrimea ratei fiscalitãþii nu trebuie sã fie rezultatul creºterii cotelor de impunere, ci a bazei de impozitare prin care se pot realiza încasãri fiscale mai mari. Guvernul a hotãrât pãstrarea cotei unice de impozitare ºi se doreºte generalizarea ei la toate impozitele. Prin aceastã cotã unicã avem cel mai mic impozit pe venit în UE. TVA, cel mai profitabil impozit pentru cã îl plãtim toþi, se încadreazã în limitele europene, între 15 ºi 25%.
ªi visele prind viaþã...
Interviu cu RADU DRUÞA ºi DANIEL BÃLAN, proprietari SC RAILLY SRL
Ca toate afacerile ºi aceasta a început cu un vis al unor studenþi care voiau sã lucreze pentru ei ºi sã facã parte de profitul lor celor care au investit în ei. Ca puþine vise, acesta nu a murit. Nu a prins viaþã atât de repede cum credeau visãtorii, dar deja e palpabil. Primii care profitã de el sunt angajaþii, clienþii ºi organizaþia studenþeascã ce i-a unit. Dar visul e doar la jumãtate...
Daniela Stoica ROMCOM
fost în Organizaþia Studenþilor Creºtini ne-a responsabilizat ºi mai mult. Pentru a demara afacerea noastrã ne-a ajuta ºi mediul de afaceri timiºorean.
R – O serie de facilitãþi fiscale vor dispãrea dupã integrare. TM- Adevãrat. UE nu acceptã facilitãþile fiscale tocmai pentru cã prin acestea se încalcã principiile concurenþei. Deja am început sã eliminãm facilitãþile fiscale, ºi în curând vor fi abrogate toate legile care le prevedeau. Dar ºi fãrã facilitãþi fiscale, IMM-urile sunt favorizate. În toate þãrile UE, ele fac obiectul unor politici distincte de încurajare, de creditare avantajoasã pentru cã prin ele se creeazã în primul rând bunãstarea societãþii.
R - Sunteþi foarte tineri pentru a avea propria voastrã afacere. Cum v-a venit o asemenea idee? RD – Nu suntem chiar atât de tineri, iar apoi când ar trebui sã avem propria afacere? Unii intrã mai repede în acest domeniu, alþii mai târziu. Noi ne gândim la propria afacere din studenþie.
R – Din CV-ul vostru observ cã nici unul nu a avut înainte de-a face cu acest sector de service ºi spãlãtorie auto. RD – Prietenul nostru Ilie a venit cu ideea sã facem ceva în domeniul serviciilor. E un sector neglijat pânã acum, dar care are perspective de dezvoltare
TATIANA MOªTEANU
– coordonator de master în guvernanþã publicã europeanã ºi alte programe postuniversitare – Din 1996, coordonator de doctorat – Timp de 8 ani, demnitar de stat în plenul Consiliului Concurenþei – Primvicepreºedinte al Consiliului Naþional de Finanþare a Învãþãmântului Superior – Autor ºi promotor al mai multor materii de studiu în învãþãmântul economic superior, printre care Economia sistemului public, finanþe publice ºi opþiuni publice, politici fiscale ºi bugete europene, preþuri, echilibru concurenþial ºi bunãstare comercialã etc. – Autor, coautor ºi coordonator a numeroase cãrþi (Buget ºi trezorerie publicã, Preþuri ºi concurenþã etc)
Eram, ºi suntem, 3 prieteni care am visat sã lucrãm pentru noi, iar apoi sã putem investi în familie, bisericã ºi societate. Voiam un concept de afacere care sã funcþioneze de sine stãtãtor, sã nu fim patroni care fac totul, astfel încât sã nu ne mai putem bucura de familie ºi de viaþã.
frumoase. Pânã la urmã ne-am oprit la quick service.
R – Nu sunt vorbe cam mari? DB – Ba da, dar aºa sunt ºi visele, mari. Suntem conºtienþi cã în noi s-a investit foarte mult, iar perioada cât am
publicaþie de informare ROMCOM
R - Ce înseamnã asta? DB – Quick service e un concept nou pe piaþa serviciilor din România ºi se referã la efectuarea celor 7 operaþiuni de bazã la o maºinã, fãrã partea de mecanicã ºi tinichigerie. La noi se fac operaþiuni pentru roþi, schimb de filtre de ulei, cosmeticã auto, iar de anul viitor ºi cele de geometrie ºi distribuþie. Am început prin preluarea, anul trecut, a spãlãtoriei auto cu 5 5
Întreprinzãtori
angajaþi ºi am ajuns aici, adicã service, cosmeticã auto ºi partea de hosting ºi showroom în care ne primim clienþii ºi 12 angajaþi. Totul într-un an. RD – Anul acesta am fãcut investiþii de avangardã. A fost un an mai mult decât plin. Tot ce am câºtigat am investit în construirea ºi utilarea serviceului ºi am început totul la standarde europene pentru a nu fi obligaþi sã ne oprim din drum anii viitori. Asta înseamnã nu doar utilaje noi, ci ºi partea de infrastructurã pentru a respecta condiþiile de protecþie a mediului, astfel încât sã avem toate autorizaþiile
sã nu facem greºeli mari în administrarea afacerii. Suntem conºtienþi cã o afacere poate muri foarte uºor, mai ales acum când concurenþa creºte ºi creºte. Foarte important pentru noi a fost faptul cã ROMCOM promoveazã aceleaºi principii de viaþã ºi de afaceri ca noi. Deºi e foarte greu sã îþi pãstrezi principiile în jungla afacerilor, când vezi cã se poate ºi altfel.
DANIEL BÃLAN
– s-a nãscut în 1980, în Caransebeº – a absolvit Liceul de Matematicã- Fizicã Traian Doda, secþia filologie – 2003 absolvã Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie a Universitãþii de Vest Timiºoara, specializarea Geografie - Limba Englezã – Voluntar în Organizaþia Studenþilor Creºtini din România – Lucreazã un an ºi jumãtate la Carpat Air. – Masterand la ªtiinte Economice, Managementul Dezvoltãrii Regionale
necesare. Bineînþeles cã pentru asemenea investiþii am apelat la credite, iar ROMCOM a fost mâna întinsã pentru noi la nevoie, ºi la leasing.
R – În ce sens mânã întinsã? RD – Firma noastrã nu ar fi reuºit niciodatã sã ia un credit de la o bancã, fiind la început de drum. Abia dupã ce eºti stabil ca afacere devii interesant pentru o bancã, iar noi acum avem nevoie de ajutor. Aºa cã împrumutul ne-a ajutat sã dezvoltãm afacerea. Iar apoi e partea de seminarii ºi consultanþã care ne-a ajutat enorm de mult. Toþi am pornit cu o anumitã experienþã profesionalã în noua firmã, dar încã mai avem multe de învãþat. Seminariile ºi consultanþa de care am beneficiat ºi vom mai beneficia ne ajutã sã nu ne risipim energia cu reinventarea roþii ºi
R – Cum v-aþi atras clienþii? DB – O parte dintre ei i-am preluat anul trecut, odatã cu spãlãtoria. Avem un vad bun aici. Clienþii au vãzut ridicându-se partea de service ºi, fiind mulþumiþi de ce le oferim, au rãmas ºi pentru aceasta. O altã parte dintre clienþi a fost adusã de cei care au beneficiat de serviciile noastre, iar o parte sunt desigur din cercul nostru de prieteni ºi cunoºtinþe. Ceea ce observã orice client e cã nu oferim produse ºi servicii ieftine. Cei care vor produse ºi servicii ieftine se adreseazã altor firme. Calitatea costã, începând de la ºamponul biodegradabil, dozat corespunzãtor, nu cu zgârcenie, pânã la partea de anvelope la care se adaugã manopera. Între timp am crescut numãrul angajaþilor ºi investim în pregãtirea lor. RD – Poate multora li se pare ciudat, dar sãptãmânal avem ºedinþe ºi întâlniri cu salariaþii noºtri, pentru dezvoltarea caracterului pentru a învãþa împreunã sã gândim prin prisma clientului. Un client tratat corect ºi bine va veni ºi data viitoare, poate îmi va aduce încã un client. Un client tratat rãu... Ultimul lucru pe care îl vrem e sã ne dezamãgim clienþii. Avem deja o echipã pe care ne putem baza. Din când în când avem întâlniri pentru socializare. ªi aceste ieºiri au fãcut bine colectivului. Mai avem de lucru, dar îi mulþumim lui Dumnezeu pentru ce am fãcut pânã acum, într-un timp atât de scurt. R – Când mai aveþi timp pentru familii? DB – Deocamdatã suntem tineri, nu avem copii, iar soþiile noastre lucreazã.
Încercãm sã þinem în echilibru familia ºi afacerea. Nu pot spune cã e uºor. RD – Dar dupã ce afacerea se stabilizeazã, iar lucrurile vor merge de la sine, vom avea mai mult timp. De fapt am demarat aceastã afacere tocmai pentru a putea investi în familie. Dupã ce afacerea va fi stabilã, nu va mai avea nevoie de atâta timp. Pe lângã familie mai e biserica. Grupul nostru de prieteni a rãmas implicat în viaþa bisericii ºi susþinem în continuare Organizaþia Studenþilor Creºtini. ªi îi mulþumim lui Dumnezeu pentru cã ne ajutã sã administrãm bine cele 24 de ore ale zilei.
R – De fapt ce urmeazã pentru afacerea voastrã, mai ales cã intrãm în UE? RD – Aºa cum vã spuneam, integrarea nu ne sperie, pentru cã deja partea care funcþioneazã e la standarde europene. De fapt service-ul nostru e din multe puncte de vedere superior celor din UE care sunt mai vechi. Pentru RAILLY, sperãm sã putem cumpãra spaþiul, sã terminãm ce am început, iar apoi sã ne extindem. Încã u quick service în Timiºoara, apoi în alte oraºe, judeþe... R – Visaþi frumos. DB – Dar unele vise prind viaþã cu ajutorul lui Dumnezeu. Aºa sunt ale noastre.
RADU DRUÞA
– S-a nãscut în 1978, în Oradea – 1997 absolvã Grupul ªcolar Traian Vuia, tehnica de calcul – 2002 absolvã Facultatea de Telecomunicaþii, Universitatea de Vest Timiºoara – În prezent este student la ªtiinþe politice, Universitatea Babeº-Bolyai, Cluj Napoca – Voluntar în Organizaþia Studenþilor Creºtini din România, responsabil pentru partea de Vest a þãrii – Din 2004 lucreazã în domeniul imobiliar
6
publicaþie de informare ROMCOM
Analizã
Investiþia în training: cea mai profitabilã ºi necesarã investiþie în ajunul integrãrii în Uniunea Europeanã
Calificarea forþei de muncã A doua mare presiune pe care Uniunea Europeanã o va exercita asupra firmelor româneºti va fi calitatea, pregãtirea ºi performanþa angajaþilor din firmele româneºti. Uniunea Europeanã înseamnã birocraþie ºi standarde ridicate pentru funcþionalitatea oricãrei firme. Dupã 1 Ianuarie 2007, multe din firmele care au funcþionat semiprofesional sau neprofesional vor fi forþate sã se restructureze sau vor risca sã-ºi piardã autorizaþia de funcþionare. Aceastã restructurare va necesita angajaþi calificaþi care vor înþelege ºi vor putea implementa cerinþele Uniunii Europene ºi standardele de calitate impuse de birocraþia acesteia. Concurenþa acerbã O a treia presiune pe care firmele româneºti o vor simþi va fi concurenþa acerbã din partea firmelor Uniunii Europene. Dupã aderare, nenumãrate firme europene vor fi motivate sã intre pe piaþa româneascã cu niºte oferte „promoþionale“ extraordinare. Aceste firme au o gamã de produse mult mai largã, îºi cunosc segmentul de piaþã mult mai bine, au o experienþã mai bogatã într-o economie de piaþã, de obicei sunt mai bine capitalizate ºi cunosc regulile ºi legislaþia impusã de Bruxelles. Cum ar trebui sã se pregãteascã firmele româneºti pentru a face faþã acestor presiuni? Credem cã firmele româneºti trebuie sã se reîntoarcã la ºcoalã ºi sã reînveþe ABCul unei economii de piaþã împreunã cu toate subtilitãþile ei! În 1970, sociologul Dr. Edward Banfield de la Universitatea Harvard a scris o carte intitulatã „Oraºul Întunecat“. El a descris unul dintre cele mai profunde studii despre succes ºi stabilirea prioritãþilor. Obiectivul lui Banfield a fost sã descopere cum ºi de ce unii oameni au avut succes în munca lor. A început fiind convins cã rãspunsul la aceastã întrebare va fi gãsit în factori cum ar fi istoria firmei sau a familiei, educaþia, inteligenþa, contacte cu influenþã sau alþi factori concreþi. În final, el a descoperit cã motivul principal pentru succesul în viaþã ºi în firmã era o atitudine particularã a minþii, ceea ce credem cã va face diferenþa între firmele care vor avea succes în Uniunea Europeana ºi cele ce nu vor avea. Dezvoltã o perspectivã pe termen lung Banfield a numit aceastã atitudine „perspectivã pe termen lung“. El a spus cã oamenii care au avut cel mai mare succes în viaþã ºi cel mai probabil sã aibã un statut economic superior erau aceia care au luat viitorul în considerare în fiecare decizie pe care au fãcut-o în prezent. A aflat cã, cu cât perioada de timp luatã în calcul în planificarea ºi faptele unei persoane sau firme era mai mare, cu atât mai mult creºte posibilitatea ca acea persoanã sã reuºeascã. O investiþie sistematicã în pregãtirea angajaþilor tãi s-ar putea sã nu dea rezultate imediate însã cu siguranþã va ajuta pe termen lung ºi va transforma firma ta într-una superprofesionalã. Pregãteºte-te sistematic Cele mai de succes multinaþionale precum General Electric, Ford Motor Co. sau Pfizer au în structura lor centre superdezvoltate de training, iar angajaþilor li se impune sã participe cel puþin la un training pe semestru. În timpul vacanþelor sau a sãrbãtorilor, angajaþii sunt îndemnaþi ºi chiar rãsplãtiþi sã participe la cât mai multe traininguri în domeniul lor. Marile firme au înþeles cã angajaþii lor sunt cele mai valoroase bunuri pe care le au, de aceea investesc în pregãtirea lor într-un mod sistematic ceea ce implicit ridicã nivelul ºi valoarea lor. Împuterniceºte-þi angajaþii sã-ºi foloseascã trainingul Nu este suficient doar ca angajaþii tãi sã participe la traininguri; este nevoie ca aceºtia sã aibã ºi posibilitatea de a pune în aplicare ceea ce învaþã acolo. Cu alte cuvinte, firma trebuie sã-ºi împuterniceascã angajaþii. A împuternici înseamnã „a pune putere în ceva“ sau „a scoate din ceva energie ºi entuziasm“. Uniunea Europeanã este o realitate, fie cã ne place sau nu, fie cã suntem pregãtiþi sau nu. Presiunea acestei realitãþi va fi simþitã de întreaga societate româneascã ºi în special de firmele româneºti. Firma ta poate fi pregãtitã pentru aceste provocãri, însã trebuie sã faci paºi concreþi în training atât pentru tine, cât ºi pentru angajaþii tãi.
Sebastian Vãduva SOLUÞII AVANSATE
DE CE UNII OAMENI SUNT DE SUCCES ºi alþii nu? Cum se explicã faptul cã unele firme avanseazã mult mai repede decât altele în împlinirea obiectivelor lor? Comunitatea oamenilor de afaceri din România se pregãteºte pentru integrarea României în Uniunea Europeanã, o uniune care în esenþa ei are rãdãcini economice. Cu siguranþã cã toate aspectele vieþii româneºti vor fi afectate de aceasta integrare, dar niciunde nu se va simþi impactul integrãrii ca ºi în domeniul economic. Adevãrul este cã nimeni nu poate spune cu certitudine care vor fi presiunile economice asupra firmelor româneºti, însã putem intui ce se va întâmpla. Presiune financiarã pe forþa de muncã În primul rând, Uniunea Europeanã va pune o presiune financiarã pe costul forþei de muncã. Deja numeroase þãri din Uniunea Europeanã au declarat cã vor permite libera miºcare a forþei de muncã între România ºi þara lor. Aceastã miºcare îi va determina pe mulþi angajaþi români sã pãrãseascã þara în cãutarea unui salar în mai ridicat, ºi implicit acest lucru va creºte costul de „reþinere“ al unui angajat de cãtre firmele româneºti.
publicaþie de informare ROMCOM
7
Profesie
Computerul – eºti responsabil
„Banul la ban trage” – este una din multele zicale care subliniazã ºi faptul cã e mai uºor pentru un bogat sã se îmbogãþeascã ºi mai mult faþã de cel care are mai puþin. Sã luãm exemplul simplu al unuia care are $10 milioane ºi îi investeºte într-un plasament cu dobândã fixã de 5% => într-un an va câºtiga $500 mii. Un alt investitor care are $10 mii ºi investeºte în acelaºi fond va putea câºtiga $500 pe an. Continuând tot aºa se poate observa cã pe an ce trece primul investitor se va detaºa tot mai mult de celãlalt. Acelaºi principiu se aplicã ºi bogãþiei intelectuale. E mai uºor pentru un bun cunoscãtor al unui domeniu sã înþeleagã lucruri noi ºi sã-ºi îmbunãtãþeascã expertiza. E mult mai uºor pentru un utilizator al computerului sã înveþe un nou program de management sau contabilitate, decât unul care nu a mai lucrat niciodatã pe calculator. Mai uºor ºi mai rapid se documenteazã ºi comunicã cineva care ºtie sã caute informaþii pe Internet decât cel care nu cunoaºte aceste instrumente deloc. ªi în fiecare an persoana cu mai multe abilitãþi în ale computerelor se detaºeazã. Capitalul intelectual ºi capitalul aptitudinilor creºte exact la fel ca în cazul capitalului financiar! Totuºi, a ºti sã cauþi informaþie pe Internet sau a câºtiga aptitudini de operare (management) pe computer nu e doar o chestie de cunoaºtere. Are de a face ºi cu accesul în sine la informaþie. Internetul devine platforma comunã de a oferi informaþie pentru toate domeniile: de la prezentãri de companii, produse ºi servicii, licitaþii online pânã la presã ºi canale media. De asemenea înregistrãm azi o creºtere serioasã a încrederii în informaþiile pe care le putem obþine de pe web ºi în comerþul electronic. În acest mod Internetul e pe cale sã creeze o divizare “digitalã” între cei care au acces la acest instrument ºi cei care nu au. Aceastã divizare continuã sã se adânceascã detaºându-i pe cei care au acces la Internet. Sunt multe organizaþii ºi programe care abordeazã aceastã problemã ºi care încearcã sã faciliteze accesul la Internet în locurile publice (aeroporturi, gãri, restaurante, hoteluri), dar ºi în ºcoli, universitãþi ºi biblioteci. Avantajele cred cã sunt foarte uºor de observat pentru cei care folosesc computerul zilnic. Trebuie sã gãseºti adresa unei companii dintr-un oraº necunoscut ºi ai nevoie de direcþii clare, eventual ºi o hartã, ºtiri despre trafic? Vrei cele mai noi ºtiri, sortate pe domeniile tale de interes ºi la orice orã disponibile? Vrei sã cumperi ceva ºi nu ºtii la care magazin ai cea mai bunã ofertã? Vrei acces la contul tãu din bancã? Vrei sã-þi refinanþezi un credit ºi vrei sã compari rapid toate ofertele bãncilor? Vrei sã comunici gratuit: text, voce, video? Ce înseamnã termenii TCP/IP? Simplu: acceseazã Internetul. Tot acest capital de informaþii se gãseºte „pe Internet” pentru cã oamenii de afaceri au convenit sã punã totul acolo. E mult mai uºor sã pui ultimele tale oferte on-line, decât sã produci mii de reviste cu multe pagini, apoi sã le distribui. Apoi se schimbã ceva ºi începi de la capãt pe când într-un web-site poþi modifica „instantaneu”. On-line nu existã materiale depãºite ºi totul fãrã costuri de tipãrire sau distribuþie. Pe toate reclamele de pe panourile de pe strãzi, din presã sau televiziune apare ºi adresa de web a companiei respective (“pentru mai multe detalii consultaþi www. …”). Se eliminã
Emanuel Þundrea E&E SOFTWARE ENTERPRISE
AI ALES SÃ DEZVOLÞI AFACERI. Vrei sã devii profesionist. Dacã experienþa ta se aseamãnã cu a mea, atunci una din primele lecþii este cã te afli într-un domeniu extrem de dinamic. Nu existã vreun moment în care sã spui cã ºtii totul, cã ai control deplin asupra tendinþelor din niºa în care te afli. Nu poþi sã spui cã dacã ºtii sã tunzi bine azi, vei rãmâne pe piaþã în urmãtorii ani. Pretenþiile clienþilor se schimbã extrem de rapid, apar noi instrumente de tuns, noi ºampoane, noi soluþii de îngrijire. Apoi mai e ºi concurenþa. Concluzia: în afaceri trebuie sã înveþi continuu. Probabil domeniul în care se aplicã cel mai evident acest principiu este cel al managementului sistemelor informatice. Este elementul care sperie pe cei mai mulþi care încã nu sunt utilizatori iscusiþi ai computerului, care încã nici nu au intrat în cursã.
8
publicaþie de informare ROMCOM
Profesie
foarte multe costuri ºi se economiseºte timp preþios pentru omul de afaceri. Se asigurã un acces rapid, de ultimã orã ºi convenabil pentru client. Acum, ce se întâmplã cu cei care nu au acces sau aptitudini de a utiliza computerul ºi Internetul? Rãmân tot mai în urmã. Divizarea digitalã e un fel de segregare a lor. E una foarte subtilã, dar tot segregare este pentru cã creeazã noi clase sociale. Glumind, cineva spunea cã a nu avea o adresã de e-mail în secolul XXI e ca ºi când nu aveai vacã în ogradã în secolul trecut. Au organizaþiile vreo responsabilitate în aceastã problemã? Dacã 95% din colegii mei au acces la e-mail ca unealtã de comunicare, este oare responsabilitatea mea sã mã asigur cã ºi ceilalþi 5% au primit informaþiile necesare pe canalele dorite de ei? Dacã se schimbã ceva în orarul zilei de mâine ºi avem ceva de pregãtit, trebuie sã pun mâna pe telefon sau sã fac un drum pânã la uºa celui care
nu ºtie sã foloseascã poºta electronicã pentru a-l anunþa ºi pe el? Sau trebuie sã stau la telefon sã îi citesc întreg documentul trimis prin e-mail, apoi sã ascult ºi sã-mi notez rãspunsul lui? E doar un simplu exemplu, dar realitatea este cã prãpastia dintre cel care lucreazã folosind computerul ºi cel care nu o face se adânceºte pânã la punctul în care cei doi nu mai pot colabora. E o problemã globalã. Infrastructura de telecomunicaþii ºi acces la Internet plus resursele umane calificate în aceste domenii alcãtuiesc unul din principalii indicatori ai unei economii competitive. ªi cum ar putea o economie bazatã pe poºta tradiþionalã sã concureze cu una bazatã pe sisteme informatice moderne? Segregarea digitalã se intensificã. Unde te gãseºte pe tine? Ca manager eºti în primul rând responsabil. Oportunitãþile afacerilor secolului curent sunt la picioarele celor care vor sã înveþe instrumentele timpului
lor. Computerul ºi Internetul sunt aptitudini de a fi sau a nu fi în afaceri în viitor. În acelaºi timp sunt un foarte important contributor pentru eficienþã ºi satisfacþia clientului, o sursã principalã de informaþii, o platformã indispensabilã în management ºi un ingredient foarte important în a-þi oferi un avantaj þie personal în competiþia de pe piaþã, fie cã îþi dezvolþi propria afacere, fie vrei acces la o carierã de succes. Aplicaþii? Dacã eºti încã pe peron sari repede în tren. Trebuie sã o faci din mers, dar încã poþi sã-l prinzi. Dacã eºti literat în ale computerelor ºi Internetului atunci nu te opri din învãþat. Uitã-te la ce fac alþii ºi rãmâi conectat. Afacerea ta poate beneficia enorm de informaþia potrivitã la momentul potrivit. Nu e o chestiune de ºansã, ci e vorba de munca celui care seamãnã azi ca sã culeagã roade la vremea seceriºului. Sistemul informatic ºi aptitudinile tale nu sunt locomotiva afacerii tale, nici un vagon oarecare, ci sunt chiar ºinele!
VREI SÃ-ÞI DEZVOLÞI AFACEREA?
APELEAZÃ LA ROMCOM ªI VEI OBÞINE:
Acces la credite bancare în cele mai bune condiþii Obþinere de fonduri nerambursabile Planuri de afaceri Consultanþã de marketing Studii de piaþã Identificarea unor potenþiali parteneri de afaceri
ROMCOM
ROMCOM INVEST, str. Sf. Ladislau nr. 7 Oradea, 410174 Tel: 0259 479 793, Fax: 0259 441 911; Email: office@romcom.ro
9
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
MODIFICAREA LEGII 31/90
Florin Oltean AVOCAT
MINISTERUL JUSTIÞIEI VREA SÃ modifice Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale ºi alte acte normative incidente (în special Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului). Schimbãrile sunt necesare pentru implementarea Directivelor Europene în privinþa societãþilor comerciale. De asemenea, principiile Organizaþiei pentru Cooperare Economicã ºi Dezvoltare (OECD) privind guvernarea corporativã a societãþilor comerciale trebuie introduse în dreptul românesc. Proiectul prevede o serie de modificãri referitoare la statutul administratorilor, printre care se numãrã ºi clarificarea situaþiei directorilor executivi în raport cu membrii comitetului de direcþie. Astfel, Consiliul de Administraþie (CA) al unei firme va putea delega o parte din puterile sale unuia sau mai multor directori, aleºi dintre membrii CA sau din afara acestuia. În prezent, membrii comitetului de direcþie sunt aleºi numai dintre membrii CA. În cazul în care au fost aleºi mai mulþi directori, aceºtia vor forma un comitet de direcþie, care ar urma sã fie însãrcinat cu luarea tuturor mãsurilor aferente conducerii operative a societãþii. Pe de altã parte, CA va fi însãrcinat cu supravegherea activitãþii directorilor, iar conducerea executivã a societãþii va reveni directorilor sau comitetului de direcþie. Printre competenþele care vor rãmâne exclusiv în sarcina administratorilor se numãrã stabilirea principalelor direcþii de activitate ºi dezvoltare a societãþii, pregãtirea raportului anual, precum ºi organizarea adunãrilor generale ale acþionarilor ºi punerea în executare a deciziilor acestora. În plus, proiectul introduce noþiunea de „membru
independent al Consiliului de Administraþie“, care nu are sau nu a avut legãturi cu societatea ºi / sau acþionarii ei, cu recomandarea ca astfel de persoane sã fie alese din rândul administratorilor neexecutivi. Societãþile comerciale pe acþiuni ar putea fi înfiinþate de numai doi acþionari, faþã de cinci cât prevede în prezent legislaþia. Pe de altã parte, proiectul introduce noþiunea de capital social autorizat, care reprezintã valoarea cu care CA sau administratorul unic pot majora capitalul societãþii fãrã a fi necesarã o hotãrâre a adunãrii generale în acest sens, însã pe baza unei împuterniciri primite de la AGA. Valoarea capitalului autorizat va fi prevãzutã în actul constitutiv, iar posibilitatea CA sau a administratorului unic de a dispune de acest prerogativ va fi limitatã în timp la cinci ani. Prin autorizarea primitã, Consiliul de Administraþie va putea, de asemenea, sã decidã asupra limitãrii sau chiar ridicãrii dreptului de preferinþã al acþionarilor existenþi cu privire la subscrierea noilor acþiuni. Consiliul de Administraþie al unei
firme va putea delega atribuþiile executive unuia sau mai multor directori, aleºi dintre membrii CA sau din afara acestuia. În prezent, membrii comitetului de direcþie sunt aleºi exclusiv dintre membrii Consiliului de Administraþie. Nu pot fi delegate directorilor prerogative precum stabilirea principalelor direcþii de activitate ºi dezvoltare a societãþii, pregãtirea raportului anual, precum ºi organizarea adunãrilor generale ale acþionarilor ºi punerea în executare a deciziilor acestora. În proiectul de modificare a Legii nr. 31/1990 sunt introduse noþiuni noi pentru oamenii de afaceri români. Printre acestea, obligaþia administratorilor de a acþiona „cu diligenþã (ca un profesionist)“ ºi de a manifesta „loialitate“ faþã de companie. În plus, proiectul introduce noþiunea de „membru independent al Consiliului de Administraþie“, care nu are sau nu a avut legãturi cu societatea ºi / sau acþionarii ei, cu recomandarea ca astfel de persoane sã fie alese în rândul administratorilor neexecutivi. Modificãri ce se au în vedere în statutul administratorilor ºi a structurii Consiliului de administraþie includ: STATUTUL ADMINISTRATORILOR prevederi clare cu privire la durata mandatului administratorilor numiþi prin actul constitutiv ºi a celor desemnaþi ulterior; regândirea sistemului de garanþii ce trebuie constituite, potrivit legislaþiei în vigoare, de cãtre administratori; posibilitatea stabilirii, prin actul constitutiv, a unor criterii adiþionale de eligibilitate a administratorilor (cu privire la profesionalismul ºi independenþa acestora), în plus faþã de criteriile prevãzute deja de lege; criterii transparente de stabilire a remuneraþiei administratorilor; noi prevederi sau reformularea celor existente în materia conflictului de interese, în principal cu privire la clauza de neconcurenþã, cumulul de mandate, tranzacþii cu pãrþi implicate; norme specifice cu privire la puterea administratorilor de a re-
10
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
prezenta societatea în raporturile cu terþii; introducerea unor obligaþii de loialitate a administratorilor faþã de societate (exercitarea mandatului cu bunã-credinþã ºi diligenþã, în interesul prioritar al societãþii); în compensaþie, principiul judecãþii de afaceri (business judgment rule) trebuie luat în considerare, potrivit cãruia administratorii, în mãsura în care au acþionat cu bunã credinþã, nu sunt rãspunzãtori personal pentru o decizie de afaceri care se poate dovedi ulterior greºitã; regândirea reglementãrii în materia revocãrii, astfel încât sã se asigure o mai largã autonomie administratorilor în exercitarea mandatului ce le-a fost încredinþat; clarificarea sistemului de reprezentare a administratorilor la întrunirile Consiliului de Administraþie STRUCTURA CONSILIULUI DE ADMINISTRAÞIE stabilirea unui numãr minim de administratori pentru societãþile listate; distincþia între funcþiile executive ºi non-executive ale administratorilor; delegarea funcþiei executive cãtre un comitet executiv sau unor membri determinaþi ai Consiliului de Administraþie; organizarea funcþiei executive: clarificarea rolului directorului general ºi a raporturilor dintre actualii directori executivi ºi Consiliu; consolidarea poziþiei membrilor non-executivi ai Consiliului prin acordarea unor drepturi specifice: de a adresa întrebãri, de a supraveghea controlul intern ºi extern (prin cenzori si auditori); clarificarea rolului preºedintelui Consiliului: coordonator al Consiliului, director general sau ambele; în cazul societãþilor listate vor fi avute în vedere criterii de independenþã pentru unii administratori non-executivi, ca ºi înfiinþarea unor comitete în cadrul Consiliului (pentru audit, numiri sau remuneraþie).
MODIFICÃRI CE SE AU ÎN VEDERE ÎN MATERIA DREPTURILOR ACÞIONARILOR În acest domeniu modificãrile propuse vizeazã protecþia ºi facilitarea exercitãrii drepturilor acþionarilor, precum ºi asigurarea unui tratament echitabil al acestora. În acest scop, se are în vedere pe de o parte introducerea unor noi prevederi în Legea nr. 31/1990, iar pe de altã parte modernizarea normelor existente ºi alinierea lor la cele mai bune practici în statele membre ale Uniunii Europene ºi la nivel internaþional. Principalele propuneri privesc: asigurarea unui tratament echitabil al tuturor acþionarilor; crearea condiþiilor pentru ca acþionarii sã participe la adunãrile generale (îmbunãtãþirea sistemului de notificare, noi termene de convocare, dreptul general al acþionarilor minoritari de a adãuga puncte pe ordinea de zi, publicarea propunerilor acþionarilor, dreptul de participare la adunãrile generale al deþinãtorilor de acþiuni cu dividend prioritar fãrã drept de vot, votul în absenþã, votul electronic); lãrgirea competenþelor adunãrii generale (numirea / revocarea auditorilor, stabilirea unor perioade mai scurte pentru efectuarea plãþii dividendelor); moderarea regulilor privitoare la excluderea dreptului de vot; revizuirea procedurilor de decizie (condiþiile de cvorum ºi majoritate); consolidarea drepturilor acþionarilor minoritari (facilitarea convocãrii adunãrii generale la solicitarea acþionarilor minoritari; modernizarea regulilor cu privire la acþiunile derivate, prin care acþionarii depun plângere, în numele societãþii, împotriva administratorilor pentru acoperirea pierderilor, atunci când introducerea unei acþiuni directe a fost omisã; instituirea unei reguli cu privire la înlãturarea valului corporativ, ceea ce ar permite ca în anumite cazuri, clar
determinate, administratorii sau acþionarii majoritari sã rãspundã pentru datoriile societãþii; reforma dreptului de cesionare a acþiunilor ºi de retragere din societate); micºorarea numãrului minim legal de acþionari; limitarea dreptului creditorilor de a face opoziþie la hotãrârile adunãrilor generale ale acþionarilor. AGA CU UN SFERT DIN DREPTURILE DE VOT O altã modificare inclusã în proiect este aceea de prelungire de la 15 la 30 de zile a termenului de convocare a AGA, iar perioada în care trebuie plãtite dividendele scade de la opt la ºase luni. Condiþia de cvorum la Adunãrile Generale ale Acþionarilor (AGA) ar putea fi îndeplinitã dacã sunt prezenþi acþionarii deþinând numai un sfert din drepturile de vot, potrivit proiectului de modificare a legii societãþilor comerciale 31/1990, promovat de Ministerul Justiþiei . În acest moment, pentru îndeplinirea condiþiei de cvorum este necesarã prezenþa a jumãtate din membrii cu drept de vot la adunãrile ordinare ºi a trei sferturi din acþionari la adunãrile extraordinare, la prima convocare. Conform proiectului de modificare a legii, deciziile AGA se vor lua cu majoritate simplã de voturi la prima convocare a AGA ordinarã, iar la a doua convocare, tot prin majoritate simplã de voturi, însã fãrã sã se þinã cont de numãrul celor prezenþi la adunare (cvorum). În momentul de faþã, deciziile AGA se iau cu majoritate absolutã a capitalului reprezentat în adunare la prima convocare, respectiv majoritate simplã la a doua convocare. Cu toate acestea, proiectul menþioneazã faptul cã actul constitutiv al unei societãþi poate prevedea majoritãþi mai mari. O altã modificare inclusã în proiect este aceea de prelungire de la 15 la 30 de zile a termenului de convocare a Adunãrilor Generale ale Acþionarilor.
publicaþie de informare ROMCOM
11
PRO FAMILIA
Toamnã bogatã la Pro Familia
Anca Popovici PRO FAMILIA strãinãtate. La sfârºitul orelor le-am dat un chestionar din care am putut sã vãd ce cunoºtinþe au despre acest fenomen . Am fost surprinsã sã constat cã aproximativ 80% dintre fete ºtiu cazuri de fete care au fost traficate, unele prietene foarte bune ale lor, vecine, iar 85% vor sã meargã în strãinãtate sã munceascã dupã terminarea liceului. În orele urmãtoare cu liceeni voi aborda teme de actualitate ca: Violenþa în familie, Depresie ºi stres, Relaþia cu pãrinþii, Temperament ºi caracter, Avort, Alegerea profesiei, Sida etc . Scopul acestor activitãþi cu adolescenþii ºi tinerii orãdeni ºi bihoreni este sã le oferim o educaþie psiho – moralã sãnãtoasã. La începutul acestei ierni cãlduroase ºi atipice voi preda la Liceul de Silviculturã din Gurahonþ, la toþi cei patru ani de studiu teme psiho-educaþionale. Tot în aceastã toamnã, am efectuat vizitele de evaluare la familiile de plasament, din judeþul Dâmboviþa, susþinute de fundaþia noastrã, care au în grijã copii autiºti. Am urmãrit evoluþia stãrii generale de sãnãtate a copiilor, abilitãþile motorii ºi psihologice dobândite de la vizita anterioarã, trãsãturile de personalitate, relaþia copiilor cu pãrinþii de plasament. Am constatat cu bucurie cã unii copii au fãcut progrese remarcabile, în timp ce alþii au stagnat, în parte din cauza pãrinþilor. O parte dintre copii sunt integraþi în ºcoli de masã ºi se descurcã biniºor, iar acasã sunt implicaþi în viaþa gospodãriei ºi sunt harnici. Suntem conºtienþi cã progresele se datoreazã în primul rând dragostei investite în ei. De Crãciun ne dorim sã le putem face o bucurie în plus, de aceea apelãm la toþi aceia dintre dumneavoastrã care ne puteþi ajuta
CELE TREI LUNI DE TOAMNÃ
au fost pline de multe activitãþi pentru fundaþia noastrã. Am avut multe ore la licee, iar pe parcursul lor le-am vorbit adolescenþilor ºi tinerilor despre transformãrile care apar în viaþa lor ºi despre traficul de fiinþe umane. Am fost invitatã la
ºcoala din Mierlãu unde am þinut ore elevilor din gimnaziu. În cadrul acestor ore am discutat despre „transformãrile care apar în viaþa adolescentului”, având o orã separat cu fetele ºi una separat cu bãieþii. La Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida am organizat mai multe ore speciale doar cu fetele în care am dezbãtut tema traficului de fiinþe umane, subiectele abordate fiind: De ce este încriminat traficul de fiinþe umane, Cine sunt în general victimele cele mai vulnerabile pentru acest gen de propuneri, Cine sunt victimele în România, Fazele prin care trece o persoanã supusã traficului de fiinþe umane, Care sunt pedepsele pentru cei implicaþi în traficul de persoane, Mãsuri de protecþie când acceptã o slujbã intermediatã de o firmã în
material sau financiar pentru a le însenina sãrbãtorile lor, dar ºi altor copii defavorizaþi din programul nostru. La sfârºit de toamnã am participat la o conferinþã de tineret în Almaº. Peste 150 de tineri din nouã sate au participat la conferinþã, dar ºi la timpul de închinare. Tema dezbãtutã a fost „Trezirea spiritualã în rândul tinerilor”. A fost un timp minunat în care am putut discuta cu tinerii, sã îi ajutãm, sã ne împrietenim cu ei. În cadrul întâlnirilor de la Clubul G + am început sã studiem o serie de teme foarte importante, interesante ºi captivante pentru tinerii care participã la întânirile noastre. În 1 Decembrie am organizat o excursie de trei zile cu liderii ºi tinerii de la secþia maghiarã la Arieºeni în cadrul cãreia am avut multe activitãþi ºi multe discuþii libere împreunã cu psihologul nostru Balla Anamaria. În luna Decembrie apelãm la ajutorul dumneavoastrã pentru a face un cadou copiilor ºi tinerilor care suferã de boli terminale, sunt internaþi în centre de plasament, ºi bãtrânilor din azil care nu au pe nimeni ºi nici mãcar un lucru de care sã se poatã bucura. Ne-am bucura sã putem oferi împreunã aceste daruri pentru cei care sunt în suferinþã.
Contact: Anca Popovici Telefon: 0741-013072 e-mail: anca.popovici@romcom.ro
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Tipar: SC Tipo Leº, Satu-Mare tel: 0261-768352 Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Smart Training, Brandstorm
12
publicaþie de informare ROMCOM