Un Sat Global cu Nişe pentru Fiecare
Revista ROMCOM nr. 36 / 09.2006
Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
UN SAT GLOBAL CU NIªE PENTRU FIECARE
aminte ce însemna sã „serveºti” pe cineva prin a-i vinde un produs imposibil de procurat din altã parte. Dar vremurile acelea s-au dus ºi nu vor mai veni niciodatã. Într-o economie tot mai vizibil integratã în economia globalã, realitatea secolului al XXI-lea este cã acest client al nostru, cu preferinþele ºi mofturile sale, este stãpânul nostru ºi succesul sau falimentul firmei noastre depinde de el.
Septembrie 2006 / nr. 35
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial...
pag. 1
Integrarea nu e finalul...
pag. 3
Sebastian Vãduva SOLUÞII AVANSATE
PROBABIL ÞI S-A ÎNTÂMPLAT ªI ÞIE… Intri într-unul din noile supermarketuri din România ºi rãmâi uimit de gama variatã de produse, aranjate pe diverse categorii. Zeci de firme autohtone care împart rafturile cu renumite companii multinaþionale, îþi oferã tot felul de produse despre care nici n-ai ºtiut cã existã, clasificate pe categorii dupã criterii de care n-ai auzit niciodatã. Eu îmi amintesc vremurile „bune” când laptele era doar lapte, nu lapte cu 1,8 % grãsime, produs de o firmã francezã, de care n-am auzit înainte de ’89, lapte care poate fi pãstrat în dulap (nu în frigider) luni de zile. Ce s-a întâmplat? Bineînþeles, în calitate de consumatori, având propriile noastre obiceiuri ºi preferinþe, ne bucurãm de existenþa acestei varietãþi de produse, însã, în calitate de producãtori, suntem exasperaþi de preferinþele, ºi de ce nu, mofturile mereu schimbãtoare ale clienþilor noºtri. Unii dintre noi, uitându-ne înapoi la vremurile „bune” de odinioarã, ne aducem
Marketingul de niºã Complexitatea pieþei globale este o realitate a secolului al XXI-lea. Datoritã eliminãrii graniþelor fizice ºi a celor ideologice dintre þãri, consumatorii mondiali încep sã semene tot mai mult unii cu alþii. Calitatea produselor ºi a serviciilor, disponibile acum 10-15 ani numai consumatorilor din vest, este astãzi standardul tuturor consumatorilor cu posibilitãþi. Mai mult, creºterea nivelului de cunoºtinþe deþinute de consumatori, accesibilitatea informaþiei, cât ºi comunicarea instantanee sunt factori care determinã transparenþa aproape totalã a ofertelor companiilor la nivel global. În acest mediu extrem de competitiv, întreprinzãtorul român trebuie sã-ºi vândã produsele ºi serviciile, utilizând alte instrumente ºi având altã mentalitate decât în trecut. Lucrul imperios necesar în secolul al XXI-lea este crearea unei strategii de niºã. Ce este aceastã niºã? Niºa este un grup bine definit de consumatori, care au un comportament relativ similar ºi care pot fi identificaþi de firma producãtoare uºor ºi ieftin. Realitatea este cã nu putem fi de toate pentru toþi. Orice firmã trebuie sã decidã ce piaþã deserveºte, dar, ºi mai important, ce piaþã nu deserveºte. Un principiu al marketingul de niºã spune cã duºmanul lucrurilor foarte bune nu sunt lucrurile rele, ci lucrurile bune. Prin urmare, o firmã care vrea sã concureze la nivel mondial trebuie sã îºi investeascã toate resursele în lucrurile foarte bune.
continuare în pagina 2
Greu, dar nu imposibil
pag. 5
Muncã, dar ºi satisfacþii
pag. 6-7
Un nou cod al muncii în pragul integrãrii
pag. 8
În atenþia angajatorilor
pag. 9
Raport de vacanþã PRO FAMILiA
pag. 10
O minune trãitã: noua bisericã a romilor din Oradea
pag. 12
„Datoritã eliminãrii graniþelor fizice ºi a celor ideologice dintre þãri, consumatorii mondiali încep sã semene tot mai mult unii cu alþii.“ (Editorial)
Opinie
Cum sã identifici niºa perfectã Iatã o întrebare pe care mi-o adreseazã destul de des întreprinzãtorii români: „Ce credeþi cã va merge în urmãtorii 10 ani în România?” Bineînþeles, întrebarea îmi dã de înþeles, implicit, cã cel care o adreseazã este gata sã se reprofileze dupã caz. De obicei, le spun cã întrebarea este formulatã greºit. De exemplu, dacã în urmãtorii ani, produsele care se vor vinde cel mai bine în România vor fi pufuleþii, eu, neavând deloc expertizã în producerea ºi comercializarea pufuleþilor, nu am nici o ºansã în aceastã industrie. De aceea, niºa perfectã este aceea care se potriveºte expertizei întreprinzãtorului ºi abilitãþilor lui ºi ale echipei sale. 1. Gândeºte-te la lucrurile care te pasioneazã Acesta este începutul oricãrei iniþiative de succes. Niciodatã nu vei putea excela într-un domeniu care nu te pasioneazã. Un citat clasic spune: „Alegeþi o slujbã care te pasioneazã ºi nici o zi din viaþa ta nu vei merge la serviciu”. Mereu le spun studenþilor de la Universitatea Emanuel din Oradea cã dacã nu vor fi printre primii 10% din domeniul lor, la nivel mondial, trebuie sã se reprofileze numaidecât. 2. Gândeºte-te la lucrurile pentru care tu ºi angajaþii tãi aveþi abilitãþi înnãscute Al doilea pas în dezvoltarea unei niºe perfecte este identificarea acelor abilitãþi ºi îndemânãri pe care le ai din naºtere. S-ar putea sã te pasioneze un domeniu oarecare, dar sã nu ai abilitãþi native pentru a-l putea aborda. De pildã, pe mine mã pasioneazã ceasurile mecanice, însã, din naºtere, sunt o fire nerãbdãtoare, lucru care mã împiedicã sã ajung vreodatã un ceasornicar bun. Mai departe – ºi acesta este un pericol pentru mulþi întreprinzãtori – gândeºte-te ºi evalueazã cinstit abilitãþile pe care le are echipa ta. Mare atenþie aici: ABILITÃÞILE PE CARE LE ARE ECHIPA, NU CELE PE CARE ÞIAI DORI SÃ LE AIBÃ. Într-adevãr, ca indivizi, ºi implicit ca ºi organizaþie, ne putem dezvolta îndemânãri noi, dar trebuie sã începem printr-o notã de sinceritate.
3. Gândeºte-te la lucrurile profitabile Al treilea pas în alegerea unei niºe de piaþã, ºi probabil cel mai important, este stabilirea profitabilitãþii acesteia. Oridecâteori ai de gând sã te implici într-un domeniu nou sau sã te reprofilezi pe un domeniu înrudit, intrând pe o nouã piaþã, întreabã-te cât este ea de profitabilã ºi care este rata de creºtere în acel domeniu. De exemplu, în România, în anul 2005, piaþa construcþiilor ºi a materialelor de construcþii a avut o ratã de creºtere de peste 50%. Aceasta înseamnã cã cifra de afaceri a unei firme obiºnuite din acest domeniu a crescut cu 50%. În vreme ce abilitãþile ºi deprinderile întreprinzãtorului ºi ale echipei sunt extrem de importante, sesizarea oportunitãþilor externe nu este mai puþin importantã. Urmãtorii trei paºi sunt meniþi sã ne ajute în evaluarea mediului ºi a oportunitãþilor externe. 4. Alege o niºã care poate genera un volum de business suficient Unele firme sunt entuziasmate de noile oportunitãþi identificate pe piaþã. Mai mult, unii dintre noi avem oportunitatea sã cãlãtorim în strãinãtate ºi sã vedem produse ºi servicii care nu sunt încã disponibile pe piaþa româneascã. Primul lucru care trebuie stabilit cu multã chibzuinþã este dacã existã întradevãr o piaþã suficient de mare pentru acel bun sau serviciu. De exemplu, eu îmi doresc un restaurant unde sã nu se consume alcool ºi sã nu se fumeze. M-am întrebat de ce nu existã un astfel de local în Oradea. Rãspunsul evident este cã marea majoritate (probabil peste 75%) dintre cei care merg la restaurante doresc sã bea ºi sã fumeze. Asta îmi spune cã volumul pentru o niºã de restaurant fãrã alcool ºi tutun este prea mic, lucru care îmi explicã lãmurit lipsa unui astfel de local pe piaþa orãdeanã. 5.Ajusteazã-þi oferta în funcþie de cerinþele ºi nevoile specifice ale niºei alese Al cincilea pas în identificarea unei niºe perfecte este ajustarea ofertei în funcþie de nevoile specifice ale pieþei. Da, aceasta înseamnã implicit cã trebuie sã cunosc în detaliu nevoile acelei pieþe. Va
trebui sã-mi dezvolt un sistem de colectare ºi procesare a datelor cu privire la dorinþele ºi nevoile clienþilor mei. Aici trebuie sã fac o micã parantezã. Cea mai valoroasã ºi realã sursã de informaþii cu privire la nevoile clienþilor potenþiali sunt plângerile ºi nemulþumirile foºtilor clienþi. Pe de altã parte, dacã mã gândesc sã intru într-un domeniu nou, trebuie sã cunosc îndeaproape preferinþele ºi nevoile clienþilor din acel domeniu ºi sã am un plan foarte bun pentru satisfacerea acestor preferinþe.
6. Cu toatã forþa înainte, nu te lãsa întors din drum! În final, ca sã poþi urmãri ºi optimiza o nouã niºã trebuie sã fii gata sã investeºti timp ºi apoi sã ai rãbdare. Deseori sunt întrebat cât trebuie sã aºtept pentru a vedea rezultatele unei investiþii noi. Gândeºte-te cã intrarea într-un domeniu nou este ca semãnatul: trebuie sã aºtepþi cel puþin 3 luni pentru a vedea rezultate. Însã, în cazul acesta, mai mult ca în oricare altul, afacerile devin o artã care trece dincolo de ºtiinþã. Trebuie sã ai acel „al ºaselea simþ” ca sã ºtii când sã intri pe o piaþã, cât sã aºtepþi ºi care sunt beneficiile aduse de piaþa respectivã. Tendinþa naturalã, însã, este sã ne dãm bãtuþi mult prea repede sau sã nu intrãm cu toatã inima în noua noastrã afacere. De prea multe ori, ne place sã lãsãm o portiþã deschisã în spatele nostru. Lucrul acesta ne comunicã nouã, angajaþilor ºi clienþilor noºtri, cã suntem ca niºte turiºti care se bucurã de vremea bunã ºi, în caz de furtunã, îºi cãutã alt loc de campat. Plecat din Europa, Fernando Cortez, conchistadorul care a cucerit Imperiul Aztec, ºi-a ars toate corãbiile când a ajuns pe þãrmul Mexicului de astãzi. Scopul lui a fost sã comunice micii sale armate cã existã o singurã alternativã: VICTORIA!
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
Integrarea nu e finalul, ci un nou început
Interviu cu Nicolae-Flaviu Lazin, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale
Prin aceste mãsuri nimeni nu le ia dreptul la proprietate dacã vor sã pãstreze pãmântul, dar sunt încurajaþi sã se asocieze sau sã-l dea în arendã.
Daniela Stoica ROMCOM
R – Agricultura are cele mai multe steguleþe în pragul integrãrii României în UE. N-F L – Într-adevãr, dar agricultura nu va fi un obstacol în calea integrãrii. Misiunile de evaluare ºi rapoartele de programe înaintate în aceastã toamnã aratã progresele semnificative înregistrate în acest sector. Problema cea mai delicatã la capitolul agriculturã e ecarisarea teritoriului. Se va rezolva ºi aceasta. În celelalte sectoare, dacã vom continua în acelaºi ritm, vom recupera destul de repede handicapul cu care pornim. R – Cel mai mare handicap e faptul cã avem o agriculturã de subzistenþã, neperformantã, pe suprafeþe mici. N-F L – E adevãrat, dar se schimbã lucrurile. Mai repede decât credeam. Programul renta viagerã dã deja rezultate. Dacã în ultimul trimestru al anului trecut, au fost depuse
documentaþii pentru 12.000 ha, în primul semestru cca 50.000 ha de teren agricol au fost comasate ºi au intrat în circuitul agricol, prin vânzare sau arendã, datoritã rentei viagere. Nu multã vreme vom mai avea terenuri fãrâmiþate. La asta va contribui ºi sistemul de subvenþii, ºi programele naþionale ºi cele europene, ºi spiritul întreprinzãtorilor din mediul rural sau care se vor stabili acolo… Lucrurile chiar se miºcã.
R – Asta înseamnã cã în 3-5 ani, þãranii noºtrii nu vor mai avea vacã în poiatã, porc în coteþ, pãmântul lor de cultivat? NFL – Nu. Le vor avea, dar produsele agricole obþinute vor fi doar pentru consumul familiei, nu pentru comercializare, în cazul celor de origine animalã. În privinþa terenurilor, odatã cu programul renta viagerã ºi schimbarea sistemului de subvenþionare, la care adãugãm majorarea din 2007 a impozitelor pentru terenurile nelucrate, sperãm cã þãranii noºtri vor gândi mai economic.
R – Pentru cã aþi adus vorba despre programele de finanþare, pentru ce trebuie sã se pregãteascã agricultorii români? N-F L – Mai întâi pentru aºanumitul SAPARD românesc. A fost deja aprobat acest program prin care oferim cofinanþare pentru proiectele eligibile depuse la programul SAPARD, pânã în 31 iulie. Apetitul producãtorilor pentru credite a crescut foarte mult datoritã programelor SAPARD ºi Fermierul. Au fost depuse atât de multe proiecte, încât au fost angajate toate plafoanele de finanþare europeanã. Pentru proiectele eligibile, pentru care nu vor mai fi bani europeni, am pus de-o parte 1,35 mld RON. Vom pãstra procedura de accesare a SAPARD, dar vom schimba sursa de finanþare: bugetul de stat. SAPARD-ul românesc va putea fi accesat pânã la 31 decembrie, eventual ºi în primul trimestru al anului viitor, în funcþie de fonduri, dupã care vor intra Fondurile Europene de Dezvoltare Ruralã. Cea mai mare parte a fondurilor din SAPARD-ul românesc vor fi pentru mãsurile 3.1, 3.4 ºi pentru 1.1, dar de la aceasta am exclus carmangeriile. Din 2007, în agricultura româneascã pot intra anual 600 mil Euro pentru investiþii ºi dezvoltare ruralã. R – Aceste fonduri vor fi doar pentru întreprinzãtori sau ºi pentru administraþia localã, la fel ca SAPARD-ul? NFL – Pentru ambele. În cazul investiþiilor publice, în special de infrastructurã ºi servicii sociale,
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinie
fondurile se vor acorda pe baza programului LEADER, iar în cazul întreprinzãtorilor, pe baza Planului Naþional Strategic 2007-2013. Acest plan de dezvoltare ruralã e structurat pe 4 axe. Despre a patra am vorbit deja, e programul LEADER, pentru administraþiile locale. Prima axã vizeazã creºterea competitivitãþii sectoarelor agricol ºi forestier, a doua îmbunãtãþirea mediului în spaþiul rural, iar a treia calitatea vieþii în zonele rurale ºi diversificarea economiei rurale. În aceastã toamnã vom ºti dacã Planul nostru e agreat de Bruxelles, iar dupã OK-ul lor, din 2007
NICOLAE-FLAVIU LAZIN
– s-a nãscut la 27 iunie 1956, în com Apa, Satu Mare – 1981 absolvã Institutul Agronomic din Cluj-Napoca, Facultatea de Agriculturã ºi Horticulturã – 1981-1983 cercetãtor ºtiinþific la Staþiunea de Cercetãri Pomicole Satu-Mare – 1983-1988 ºef fermã la Staþiunea de Cercetãri Pomicole Satu-Mare – 1988-1991 inginer-ºef la Asociaþia Intercooperatistã Legumicolã Mediaºul Aurit – 1996-2000 vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Satu Mare – 2005 prezent secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale – cãsãtorit, doi copii
se vor putea depune proiecte pentru accesarea acestor fonduri. Ponderea cea mai mare va fi tot pentru dezvoltarea investiþiilor ºi a fermelor, dar trebuie precizat cã sumele vor fi mai mari ºi ceva mai greu de accesat. Le va fi mai uºor celor care s-au antrenat cu SAPARD, dar nu va fi imposibil nici pentru ceilalþi. Mai ales cã acum existã mai multe firme de consultanþã, iar creditele pentru cofinanþare se acordã mai uºor. Producãtorii agricoli trebuie sã ºtie cã se vor acorda fonduri ºi subvenþii doar pentru suprafeþele înscrise în Registrul Fermelor, nu ºi pentru cele neînregistrate. Mai trebuie sã ºtie cã va exista suportul european, între 45 ºi 50 euro/ha, pe care avem posibilitatea sã îl majorãm din bugetul naþional pânã la 55% din cât primeºte un producãtor din cele 10 state fondatoare ale UE. Cele mai mari sume vor intra în culturile de niºã: sfeclã, in, cânepã, orez, hamei etc. Suportul european nu se va acorda pentru horticulturã, porc ºi pasãre. Acestea nu vor fi susþinute din surse comunitare. Suportul european e pentru 14 specii de animale ºi plante: vaci de lapte, tãuraºi pentru îngrãºat, vacile care alãpteazã, vaci adulte pentru abatorizare, ovine, caprine, apicultura, precum ºi culturile extensive oleaginoase ºi cerealiere, ºi aºa cum spuneam, culturile de niºã. Pregãtim deja procedurile de accesare ºi mecanismele de derulare a acestor fonduri, de la restituiri la export, la diverse prime etc.
trebuie uitat însã în cazul produselor ecologice e cã piaþa lor e limitatã. În UE, doar 10% din produsele de pe piaþã sunt ecologice. Sunt mult mai scumpe, iar europenii se uitã în portmoneu la fel ca noi. În privinþa produselor tradiþionale, din pãcate, noi încã nu ºtim folosi brandurile naþionale, regionale ºi locale. Am înfiinþat o direcþie nouã în minister pentru branduri ºi sper cã în cel mai scurt timp producãtorii noºtri vor înþelege importanþa lor.
R – Ce se va întâmpla cu agricultura ecologicã ºi cu produsele tradiþionale? Pot fi atu-uri ale noastre pe piaþa europeanã. NFL – Într-adevãr. Prin câteva acte normative adoptate în aceastã toamnã, am definit mai bine organismele de certificare ºi inspecþie pentru produsele ecologice. Produsele ecologice sunt competitive, noi trebuie sã profitãm de aceastã modã, pentru cã de fapt asta e. Ce nu
R – Au informaþiile necesare pentru aceasta? NFL – Informarea e într-adevãr una din marile probleme ale sectorului agricol. Aºa cum reiese ºi din ultimul Barometru Rural, programele ºi subvenþiile lansate de Ministerul Agriculturii sunt foarte puþin cunoscute. Aceasta e ºi una din explicaþiile pentru care abia anul acesta apetitul pentru SAPARD a crescut. Media aminteºte din când în când de aceste programe, dar nu e suficient. La toate vizitele în teritoriu, atât eu, cât ºi colegii mei le spunem reprezentanþilor noºtri sã punã un accent mai mare pe informare, sã foloseascã toate pârghiile pe care le au la îndemânã. Altfel, putem avea cele mai bune programe de finanþare dacã nu le cunoaºte nimeni ºi nu ºtie cum sã le acceseze. Acum negociem un împrumut cu Banca Mondialã pentru informatizarea serviciilor Ministerului, astfel încât în fiecare localitate sã avem un terminal, iar informaþia sã ajungã cât mai repede la potenþialii beneficiari. R – În concluzie... NFL – În concluzie integrarea europeanã nu este un sfârºit, ci un început, atât pentru agriculturã, cât ºi pentru celelalte sectoare ale economiei ºi pentru întreaga societate.
4
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
Greu, dar nu imposibil
Interviu cu Livia Banu, director executiv al Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalierã Oradea
R – Ni se spune de multã vreme deja ce fonduri imense vor veni în România dupã integrare, dar se accentueazã în special capitolul infrastructurã. Ce fonduri vor veni pentru mediul economic? LB – Accentul e pus pe infrastructurã deoarece aici pot intra sume importante în perioada urmãtoare. Referindu-ne strict la întrebare, pentru mediul de afaceri vor veni fonduri pentru cooperarea transfrontalierã Româno-Maghiarã, mai precis pentru sprijinirea infrastructurii comune de afaceri. În acest moment mai avem de primit din fondurile de preaderare PHARE 2005 ºi 2006. Acestea vin întotdeauna cu o anumitã întârziere ºi sunt sume mai mici: câte 680.000 euro/an. În perioada 2007-2013, vor veni fondurile structurale, mult mai mari. Strict pe cooperare transfrontalierã, e posibil ca sumele sã fie de trei ori mai mari, dar pot fi majorate dacã se constatã cã la acest capitol nevoile sunt mai mari. Obiectivul e diminuarea decalajelor economice dintre cele douã regiuni de pe graniþa româno-maghiarã. R – Care va fi destinaþi a acestor fonduri? LB – În cooperarea transfrontalierã, prioritate au proiectele de construire a centrelor logistice, a incubatoarelor de afaceri, centrelor comerciale, extinderea centrelor de acest tip existente, achiziþionarea de echipamente, investiþii de îmbunãtãþire a serviciilor turistice, pentru crearea ºi desfãºurarea de activitãþi de parteneriate transfrontaliere ºi clustere ale IMM-urilor. De exemplu se vor finanþa cercetãrile pentru identificarea oportunitãþilor de piaþã, promovarea IMM transfontalierã, servicii de informare, organizare de târguri. Sunt fonduri ce vizeazã dezvoltarea legãturilor economice românomaghiare. R- dar pentru acest program vin sume mici. LB – Într-adevãr. În ce priveºte mediul de afaceri, sumele mari vor veni prin Programul Operaþional Sectorial de Competitivitate, ce se va derula prin Ministerul Economiei ºi Comerþului. Sunt alocaþi 353 mil euro/an. Obiectivele generale ale acestui program sunt: creºterea contribuþiei IMM la PIB cu 20% pânã în 2015, creºterea productivitãþii cu 5,5%, pentru a ajunge la 55% din media europeanã, creºterea competitivitãþii prin îmbunãtãþirea accesului la piaþã, creºterea valorii cheltuielilor de cercetare, creºterea penetrãrii serviciilor de internet ºi altele. Pentru atingerea acestor obiective sunt diverse mãsuri, pentru care IMM vor scrie proiecte ºi vor accesa fonduri. R – Cel puþin din experienþa de pânã acum, cu fondurile de preaderare, România a avut probleme. Oficialii noºtri, dar ºi media s-au plâns cã nu suntem în stare sã cheltuim banii pe care îi avem la dispoziþie. Cât de acri sunt strugurii aceºtia?
LB – Foarte acri. Pe toate aceste mãsuri trebuie scrise proiecte care sã respecte procedura europeanã. Nouã, românilor, atât ca mentalitate, cât ºi ca civilizaþie, ni se pare greoaie aceastã procedurã ºi nici nu avem competenþele necesare. Pentru majoritatea dintre noi e o limbã necunoscutã pentru care nici nu avem înclinaþii. Majoritatea proiectelor depuse de români sunt poveºti frumoase, promisiuni. Ori aceste fonduri se dau pentru proiecte ce vizeazã probleme stricte. De exemplu dacã proiectul meu rezolvã problema încãlzirii globale, foarte bine, dar nu voi primi fonduri pentru el. Dar dacã înfiinþez un anumit numãr de locuri de muncã, iar cifra de afaceri a firmei în 5 ani va fi, voi primi fonduri. Cã rezolvã ºi încãlzirea globalã foarte bine, dar asta nu va atârna în balanþã. Îi intereseazã doar îndeplinirea condiþiilor impuse de ei. ªi e normal, ei dau banii, ei dicteazã regulile.
R – Vor fi proiecte pentru absorbirea acestor fonduri postaderare? LB – Cel puþin în primii ani, din experienþa pe care o am, nu vor fi proiecte suficiente. Existã ºi minuni, dacã ne gândim la cazul Irlandei care a înregistrat o creºtere economicã spectaculoasã ºi cu ajutorul acestor fonduri, dar nu ºtiu dacã minunile vor avea loc ºi în cazul României. Nu spun cã nu. Nu trebuie uitat faptul cã dupã accesarea acestor sume urmeazã monitorizarea a proiectului pe perioada derulãrii ºi dupã încheiere, în care vor fi sancþionate toate abaterile ºi neconformitãþile. ªi nu se acceptã nici o scuzã, oricât de înteme-iatã ar fi. Dupã ultimele semnale de la Bruxelles, România va avea partea de cele mai stricte condiþii aplicate vreunui stat nou-venit în UE. R – Sunã sumbru. Ce e de fãcut? LB – Sunt greu de accesat aceste fonduri, dar nu imposibil. Firmele mari pot sã îºi formeze personal specializat pentru scriere de proiecte, dar pentru IMM e nerealist acest lucru. În primul rând pentru cã nu acceseazã în fiecare an aceste surse de finanþare. O soluþie ramân firmele de consultanþã, cele care pot dovedi experienþã, au scris ºi câºtigat proiecte pentru fondurile de preaderare, cunosc limba proiectelor, ºtiu ce vor sã audã finanþatorii. Problemele sunt cã serviciile acestora sunt scumpe ºi unii sunt amatori, ca sã folosesc un termen blând. Cred cã o soluþie serioasã ar fi asocierea câtorva IMM-uri, care sã îºi creeze competenþele acestea în parteneriat, la costuri mai mici. Important e ca întreprinzãtorul sã îºi clarifice dacã vrea aceºti bani ºi dacã vrea sã respecte condiþiile pentru a-i accesa. Prin constrângere nu va fi absorbit nici un cent.
publicaþie de informare ROMCOM
5
Întreprinzãtori
Muncã, dar ºi satisfacþii
Cu startul avut în viaþã, nimeni nu i-ar fi prevãzut cã va ajunge om de afaceri. ªi încã unul temerar ºi de success. Totul a început din nevoie ºi nemulþumire care s-au transformat în creativitate, multã muncã ºi satisfacþie. Interviu cu Székely Lajos, director general al reprezentanþelor Opel, Chevrolet ºi Saab.
repar. În loc sã câºtig din afacerea cu cricuri hidraulice, pierdeam. Am fãcut un proiect cu cea mai simplã formulã de fizicã, învãþatã în clasa a lX-a: un dispozitiv de ridicare cu aer comprimat, cu o pernã de aer similarã cu cea folositã la tiruri. L-am înregistrat la OSIM, iar apoi am început sã-l produc ºi sã-l vând. Am vândut mii de bucãþi dupã ce l-am testat vreo ºase luni în atelierul meu. Produsele similare din import erau de douã ori mai scumpe. Aºa am fãcut banii pentru Opel.
Daniela Stoica ROMCOM
R – Aþi fost cadru didactic doi ani. De ce aþi renunþat la învãþãmânt?
Sz L – Prin structura mea, atunci cînd mã apuc de ceva, urmãresc satisfacþia profesionalã, dar ºi pe cea materialã. În învãþãmânt cea de-a doua nu poate fi atinsã, sau nu încã. Am intrat în afaceri în 1991. Soþia mea era gestionarã la un magazin din Oradea. L-am închiriat ºi am început o afacere aºa cum simþeam cã trebuie fãcutã: soþia se ocupa de vânzare ºi gestiune, eu de aprovizionare. Vindeam stofe, porþelanuri, mobilier aduse din strãinãtate. În primii ani a mers, dar dupã ce a început sã se facã ordine pe piaþã, afacerea noastrã a intrat în picaj vertiginos.
sã mã satisfacã. Trebuia sã fie ºi comerþ ºi servicii, ºi necesitate ºi lux. ªi am deschis un magazin de anvelope. Îndeplinea toate cerinþele mele. Aveam anvelope pentru toate buzunarele. Apoi am fãcut atelierul de vulcanizare ºi reglare a direcþiei ºi a unghiului de fugã. Am elaborat un plan de afaceri sãnãtos. Când a început sã meargã bine, le-am vândut ºi am început sã ofer consultanþã. Pe vremea aceea, toþi cei din sectorul ãsta voiau utilaje sofisticate ºi foarte scumpe, de care însã au nevoie o datã pe an, deci nu justificã investiþia la începutul afacerii.
R – Atunci v-aþi îndreptat spre maºini? Sz L – Atunci m-am oprit sã gândesc ce înseamnã o afacere care
R – Nu a fost profitabil sau de ce aþi vândut atelierul? Sz L – A fost chiar foarte profitabil, mai ales dupã ce am fãcut sistemul de ridicare cu aer comprimat. Vindeam dispozitive clasice de ridicare a maºinilor pentru ateliere din Transilvania ºi se stricau foarte repede. Înainte de expirarea perioadei de garanþie trebuia sã merg sã le
R – De ce aþi ales Opel? Sz L – E o marcã germanã popularã, se vinde foarte bine chiar ºi second hand, iar costurile de service nu sunt foarte mari. Cu banii stranºi pânã atunci ºi cu un împrumut de 200.000 DM am realizat reprezentanþa din Oradea. Dac-aº fi luat creditul în lei, aº fi dat faliment. Dobânzile ºi inflaþia erau foarte mari la sfârºitul anilor 90, începutul anilor 2000. Pentru cã am o echipã foarte bunã, afacerea mea s-a dezvoltat atât de frumos ºi bine, încât în 2003 mi s-a oferit Aradul. Dealerul de acolo nu mai îndeplinea standardele impuse de Opel ºi i s-a retras dreptul de reprezentanþã. În aceeaºi perioadã am început sã investesc ºi în Satu Mare, dar reprezentanþa de acolo am deschis-o mai târziu, abia în 2005. Acolo am început de la zero. Din 2004 le oferim clienþilor ºi servicii de leasing, foarte prompte ºi foarte bune, astfel încât sã nu piardã prea mult timp. E un motiv serios pentru care revin la noi ºi nu singuri. Ne fac cea mai bunã reclamã. Dupã ce am constatat cã în Oradea e o problemã cu serviciile, am deschis ºi Bosch Car Service. Aici reparãm orice tip de maºini ºi autoutilitare. Nici acest service nu ar fi existat dacã nu aveam o echipã bunã. R – Vã lãudaþi foarte mult echipa. Sz L – Pentru cã meritã. În afacerea asta investiþia depinde de mine, dar dupã încheierea ei, afacerea trãieºte
6
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
datoritã echipei. Dacã angajaþii mei nu ar fi buni profesioniºti, dacã serviciile oferite ar fi proaste sau incomplete sau dacã s-ar purta nepoliticos cu clienþii, sigur nu aº fi ajuns aici, oricât de bun investitor aº fi. ªi pentru cã ºtiu cât de important e fiecare membru al echipei, din când în când îi trimit la seminarii ºi la cursuri de pregãtire.
întâi am fost cei mai buni. Integrarea nu mã streseazã deloc. Indeplinim toate cerinþele ºi normele europene, iar în unele sectoare suntem peste dealerii din Germania.
R – Pentru cã tot am ajuns aici, când a intrat ROMCOM în povestea dumneavoastrã? Sz L – În 2003. Cu ajutorul ROMCOM am achiziþionat terenul din Satu Mare pentru noua reprezentanþã. N-aº fi reuºit fãrã ei. Abia la seminariile de bazã am descoperit cã ajutorul lor e mult mai important. Pânã atunci am fãcut afacerile instinctiv. Acum le privesc uºor diferit. Nu merg singur la seminarii. Duc ºi o parte din membrii echipei, depinde de temã. Sunt o investiþie bunã, foarte ieftinã, care mã scuteºte de consultanþã de câteva mii de euro. Cred cã toþi oamenii de afaceri ar trebui sã participe la asemenea seminarii. R – Cum vã descurcaþi cu concurenþa ºi cu integrarea care bate la uºã? Sz L – Cu concurenþa bine. Suntem printre primii din Oradea. În trimestrul
R – Cum împãcaþi afacerea cu familia? În foarte multe cazuri cele douã sunt antagonice. Sz L – În toate cazurile existã perioade în care afacerea te þine departe de familie. O afacerea e ca un copil. Are nevoie de multã grijã ºi atenþie pânã când merge pe picioarele ei. ªi eu am trecut prin asta. Din fericire, soþia mea a fost alãturi de mine, m-a înþeles ºi m-a sprijinit mult. Am avut perioade, mai ales când neam extins la Satu Mare, când îmi vedeam familia doar în weekend. Acum familia e din nou în top. ªi e bine aºa. R – Firma dumneavoastrã s-a dezvoltat foarte frumos. V-aþi gândit sã vã implicaþi ºi social? Sz L – Deja suntem implicaþi. În scopuri publicitare susþinem un club de baschet ºi de tenis. Dar oferim ºi burse private unor studenþi, periodic susþinem un centru de plasament, fãcând cadouri copiilor orfani de ziua lor. Dacã noi câºtigãm, trebuie sã se bucure ºi alþii de câºtigul nostru. ªi oricum nu ducem nimic dincolo. Tot între ºase scânduri voi merge ºi eu,
SZÉKELY LAJOS
– s-a nãscut în 18 ian 1967, în comuna Sãlard, Bihor – 1989 absolvã Universitatea Timiºoara, Matematicã-Fizicã – 1990 se înscrie la a doua facultate, informaticã, tot la Timiºoara – 1991 intrã în afaceri ºi renunþã la a doua facultate – 2000 devine reprezentantul Opel pentru Bihor – cãsãtorit
chiar dacã ale mele vor fi sculptate ºi tapisate mai frumos.
R – Ce ar mai trebui sã le spunem cititorilor noºtri? Sz L – Sã se realizeze aici, acasã. Sã analizeze ºi sã foloseascã oportunitãþile din þarã, sunt mai mari ºi mai multe decât în occident. Nu vor trãi mai bine în strãinãtate, vor fi preºul europenilor, iar dacã vor munci ºi se vor stresa de câteva ori mai mult decât aici, vor trãi cam la acelaºi nivel ca angajaþii mei. Sunt atâtea exemple. Nu meritã. Sã-ºi foloseascã mintea ºi eforturile pentru a se realiza aici, unde le sunt rãdãcinile ºi tot ce le e drag.
publicaþie de informare ROMCOM
7
Consultanþã
Un nou Cod al Muncii în pragul integrãrii
Noul Cod al Muncii aduce clarificãri în ceea ce priveºte plata concediului de odihnã. Astfel, pentru perioada concediului de odihnã salariatul beneficiazã de o indemnizaþie ce reprezintã media din ultimele trei luni a drepturilor salariale, dar care nu poate fi mai micã decât salariul de bazã cumulat cu indemnizaþiile ºi sporurile cu caracter permanent cuvenite în perioada respectivã. Potrivit reglementãrilor actuale, indemnizaþia de concediu de odihnã reprezintã media zilnicã a veniturilor din luna sau lunile în care este efectuat concediul, multiplicatã cu numãrul de zile de concediu. Unele modificãri aduse Codului Muncii vizeazã clauza de neconcurenþã. Potrivit noilor prevederi, clauza de neconcurenþã poate produce efecte pentru o perioadã de cel mult 2 ani de la data încetãrii contractului individual de muncã. Cuantumul acestei indemnizaþii va fi, potrivit noilor reglementãri, de cel puþin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni. Îndemnizaþia acordatã în schimbul clauzei de neconcurenþã reprezintã o cheltuialã efectuatã de angajator ºi este deductibilã la calculul profitului impozabil. Potrivit legislaþiei în vigoare, aceasta indemnizaþie este de cel puþin 25% din salariu. Noul Cod al Muncii înãspreºte sancþiunile aplicate în cazul muncii la negru. Primirea la muncã a persoanelor fãrã încheierea unui contract individual de muncã se sancþioneazã cu amendã de la 15 milioane la 20 de milioane ROL pentru fiecare persoanã identificatã, fãrã a depãºi valoarea cumulatã de un miliard de lei. De asemenea, încadrarea în muncã a minorilor, încãlcând prevederile legale, constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 1 la 3 ani.
Delia Ghiurãu ROMCOM
DUPÃ CE CODUL MUNCII a fost modificat în 2003 ºi în 2005, Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei a supus dezbaterii publice un proiect de ordonanþã de urgenþã privind modificarea, din nou, a actului normativ. Codul Muncii trebuie modificat, spune ministrul muncii, Gheorghe Barbu, pentru eliminarea deficienþelor semnalate în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, din luna mai. Prin urmare guvernul a emis o ordonanþã de urgenþã de modificare a Codului muncii pentru ca noile modificãri sã poatã fi raportate la Bruxelles în faþa Comisiei Europene împreunã cu ultimele date ale evoluþiei sale înaintea apariþiei raportului de monitorizare care va decide data aderãrii, a declarat ministrul muncii Gheorghe Barbu. Noul Cod a fost finalizat la nivelul ministerului de resort ºi publicat în Monitorul Oficial. Noul Cod nu conþine foarte multe modificãri substanþiale. Noutatea o constituie apariþia unei serii de definiri a anumitor termeni, cum ar fi muncitorul comparabil, care la noi nu existã ca definiþie etc. Toate acestea sunt însã definite în normele generale de protecþie a muncii, iar decizia a fost ca ele sã se regãseascã în Codul Muncii, ºi nu separat, puse prin diverse norme generale. O noutate ar mai fi eliminarea restricþiei minime de doua ore de muncã zilnicã ºi zece sãptãmânale pentru contractele de munca cu timp parþial. De asemenea, cei angajaþi pe o perioadã determinatã nu vor putea
fi plãtiþi mai prost decât cei angajaþi permanent, dacã au aceleaºi competenþe. În noua variantã a Codului, concedierile colective se vor face în douã etape - prima fiind aceea de informare a muncitorilor ºi de discuþii cu sindicatele. Abia dupã aceastã etapã urmeazã concedierile efective. Codul Muncii va fi modificat ºi în ceea ce priveºte obligaþiile angajatorilor. Actul normativ adoptat de Guvern stabileºte cã normele privind utilizarea ºi constituirea fondului de garantare pentru plata creanþelor salariale vor fi reglementate printr-o lege specialã. Actul normativ aduce modificãri ºi în ceea ce priveºte durata timpului de muncã. Noile reglementãri permit angajatului ºi angajatorului sã-ºi organizeze mai flexibil durata timpului de muncã, conform normelor europene. Potrivit noilor prevederi, durata timpului de muncã poate fi prelungitã peste 48 de ore pe sãptãmânã, incluzând ºi orele suplimentare. Condiþia este ca media orelor de muncã, calculatã pe o perioadã de o lunã calendaristicã, sã nu depãºeascã 48 de ore pe sãptãmânã. Pentru anumite domenii de activitate, unitãþi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncã, se pot negocia perioade de referinþã mai mari de o lunã, dar care nu pot depãºi 12 luni. La stabilirea perioadelor de referinþã nu se iau în calcul durata concediului de odihnã ºi situaþiile de suspendare a contractului individual de muncã. Efectuarea muncii suplimentare peste limita menþionatã este interzisã, cu excepþia cazului de forþã majorã sau pentru alte lucrãri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlãturãrii consecinþelor unui accident.
8
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
În atenþia angajatorilor
CASA JUDEÞEANÃ DE PENSII BIHOR Comunicat
AVÂND ÎN VEDERE PREVEDERILE Legii nr. 226 /2006 ºi Ordinul MMSSF nr. 572 /2006 precizãm urmãtoarele : încadrarea asiguraþilor în locuri de muncã în condiþii speciale se face de cãtre angajator pe baza documentelor ºi evidenþelor acestuia, întocmite conform legii, din care sã rezulte cã activitatea asiguraþilor s-a desfãºurat numai în respectivele locuri de muncã, pe durata programului normal de lucru din luna respectivã programul normal de lucru din luna respectivã pentru locurile de muncã prevãzute în aviz este cel stabilit prin regulamentul intern, prin
contractul colectiv de muncã ori prin alte acte normative specifice, în funcþie de sectorul de activitate, sau de angajator. pentru perioadele cuprinse între 1 aprilie 2001 ºi 1 iulie 2006, angajatorii depun la casa teritorialã de pensii în a cãrei razã de activitate îºi au sediile, pânã la data de 21.11.2006, (termenul de 90 de zile de la publicarea Normelor tehnice de aplicare a prevederilor Legii nr.226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncã în condiþii speciale), urmãtoarele documente: – avizul, în original ºi copie, prin care se atestã încadrarea locurilor de muncã în condiþii speciale, originalul restituindu-se dupã certificarea conformitãþii copiei cu acesta; – lista nominalã, inclusiv pe suport electronic, a asiguraþilor care ºi-au desfãºurat activitatea pe durata programului normal de lucru din fiecare lunã în locurile de muncã specificate în aviz, întocmitã în baza evidenþelor angajatorului, în conformitate cu anexele 1 ºi 1a din normele tehnice; lista nominalã este documentul justificativ pentru întocmirea declaraþiilor rectificative; – declaraþiile rectificative corespunzãtoare fiecãrei luni din perioada respectivã. În declaraþiile rectificative vor fi inregistraþi numai
asiguraþii care ºi-au desfãºurat activitatea pe durata programului normal de lucru din luna respectivã în locuri de muncã încadrate în condiþii speciale, conform prevederilor Legii nr.226/2006. Pentru perioada 01.04.200116.06.2006, în conformitate cu prevederile art.1(5) din Legea nr.226/2006, nu se datoreazã diferenþa dintre cota de contribuþie de asigurãri sociale datoratã de angajator pentru condiþii speciale de muncã ºi cea corespunzatoare condiþiilor de muncã declarate în Declaraþia nominalã iniþialã. Cota de contribuþie de asigurãri sociale prevazutã de lege pentru condiþii speciale de muncã se datoreazã de cãtre angajator începand cu data de 17 iunie 2006, data intrãrii în vigoare a Legii nr.226/2006. În situaþiile prevãzute la art.1(3) din Legea nr.226/2006 ( situaþia în care unitãþile îºi schimbã denumirea sau sediul ori se reorganizeazã, inclusiv prin preluarea în totalitate sau în parte a patrimoniului de cãtre o altã societate), angajatorul va depune la casa teritorialã de pensii Nota de constatare întocmitã de cãtre Inspectoratul Teritorial de Muncã în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr.2 la normele tehnice aprobate prin Ordinul MMSSF nr.572/2006. Casa Judeþeanã de Pensii Bihor va pune la dispoziþia angajatorilor baza de date corespunzatoare perioadei pentru care se depun declaraþii rectificative, în vederea întocmirii corecte a acestora.
Director executiv Ec. Szarka Árpád
publicaþie de informare ROMCOM
9
PRO FAMILIA
Raport de vacanþã
Anca Popovici PRO FAMILIA
AVEM MAREA BUCURIE DE A Và împãrtãºi experienþele deosebite pe care le-am trãit vara aceasta în taberele oganizate de cãtre Fundaþia Pro Familia în Budureasa. În perioada 17 – 30 iulie 2006 au avut loc cele douã serii de tabere, prima serie cu tinerii români, iar cea de-a doua cu tinerii maghiari. Au participat 100 de tineri cu vârste cuprinse între 12 – 25 ani. Tineri cãrora li s-a adresat programul nostru ºi care au participat la tabãrã provin din familii cu mari probleme sociale ºi financiare, unii dintre ei confruntându-se cu mari probleme psihologice, de exemplu: tentative de suicid. E foarte important ca în adolescenþã omul sã gãseascã rãspuns la întrebãrile fundamentale ale vieþii, sã descopere sensul vieþii, sã îºi cunoascã propria identitate ºi sã Îl descopere pe Dumnezeu ºi iubirea Lui pentru fiecare om. Oricât de desuet pare, oamenii care Îl descoperã pe Dumnezeu au un cuvânt de spus în istorie, la diverse niveluri, sunt echilibraþi ºi de încredere. Dacã evenimentul are loc în adolescenþã, omul respectiv nu va avea experienþe dramatice ºi hollywoodiene, dar va avea o dezvoltare personalã extraordinarã. Acestor nevoi s-a adresat tabãra noastrã, încercând sã ajute aceºti tineri sã se descopere pe ei înºiºi ºi pe Dumnezeu. Timpul pe care l-am petrecut acolo împreunã a fost o relaxare, un timp în care am învãþat multe lucruri importante, benefice pentru vieþile noastre, ne-am putut dezvolta atât pe plan spiritual, cât ºi pe plan psihologic, stabilind relaþii de prietenie sãnãtoase împreunã, astfel
încât prietenia noastrã sã fie pe termen lung. Momentele de studiu au fost combinate cu cel de relaxare ºi de închinare înaintea lui Dumnezeu, încercând sã accentuãm faptul cã viaþa e un tot armonios, nu o serie de evenimente ºi ocazii disparate. Putem învãþa studiind, ne putem închina relaxându-ne. ªi a fost minunat sã constatãm cã am reuºit. Ne-am bucurat mult vãzând cã aceastã tabãrã creºtinã care este ºi o lucrare spiritualã ºi-a atins scopul pentru care a fost fãcutã. Urmãtoarea serie pe care am organizat-o a fost din 21 – 26 august 2006 cu tinerii romi din Poºoloaca, Urvind ºi Telechiu, de care se ocupã pastorul Banyai Janos, implicat în bisericile de romi. Organizarea acestei serii de tabãrã a fost realmente o minune ce nu ar fi putut avea loc fãrã participarea activã a unor oameni de afaceri care ne-au ajutat financiar. În mod deosebit trebuie sã le mulþumim ºi partenerilor noºtri elveþieni pentru tot ce au fãcut pentru aceºti tineri. Un lucru pe care am dorit sã îl putem oferi tinerilor romi în aceastã tabãrã a fost afecþiunea ºi dragostea noastrã, dar ºi o nouã perspectivã asupra vieþi, importanþa lor ca
oameni în societate, calea spre Isus Hristos, Mântuitorul Nostru. Am avut un timp minunat ºi binecuvântat, am studiat multe teme din Scripturã, am cântat multe cântece în limba maghiarã, românã ºi þigãneascã, am fãcut excursii, activitãþi distractive, multe jocuri interesante, coregrafii, foc de tabãrã. Trebuie sã le mulþumim voluntarilor care ne-au sprijinit în realizarea tuturor acestor activitãþi ºi le-au acordat adolescenþilor o atenþie deosebitã: Adrian Suciu, Lehel Csoma, Lavinia Popovici, Ionuþ Haidu, Moza Daniel, Marino Cãlin, Tipi Moni, Alina Suciu, Kulcsar Johana, Zsolt Nyri, Zsolt Dobai, Csoma Emeºe, Anamaria Popa , Paraszka Krisztina, Banyai Gabriella ºi Zsuzsa, Kinga Mostis, Judit Megyesi, bucatareselor: Ana, Lenuþa ºi Florica pentru munca ºi efortul depus ºi mâncarea gustoasã oferitã. Le muþumesc ºi colegilor mei de la ROMCOM care ne-au sprijinit prin dedicarea ºi efortul depus pentru realizarea acestor serii de tabere.
Iatã însã ºi câteva din pãrerile participanþilor:
Csoma Lehel -lider „Sunt mulþumitor lui Dumnezeu cã am avut parte de aceastã lucrare,
10
publicaþie de informare ROMCOM
PRO FAMILIA
unde am putut vedea cum lucreazã ºi în vieþile romilor, care pot sã Îl laude cu mare sinceritate prin cântece ºi rugãciuni. În fiecare zi am avut o pãrtãºie pe grupe cu ei. Acolo am discutat despre cele mai importante întrebãri ale vieþii omului. Pentru mine a fost o tabãrã deosebitã, bine organizatã ºi cred cã aceastã lucrare pe care a început-o Dumnezeu în vieþile lor va creºte în fiecare zi pentru slava Lui.“ Judit Megyesi - psiholog „Când petreci douã sãptãmâni între tineri care au cam aceeaºi vârstã, dar provin din diferite familii, împrejurãri sociale ºi etnice, este o foarte bunã ocazie de a învãþa lucruri noi de la ei, despre ei ºi nu în ultimul rând despre tine însuþi. Aº vrea sã vã împãrtãºesc doar câteva lucruri pe care eu personal leam învãþat în aceste zile, nu ca psiholog, ci ca om. În primul rând iarãºi s-a dovedit faptul cã este greu sã lucrezi cu oameni. Sã lucrezi cu tineri e ºi mai greu, indiferent de grupul etnic din care face parte. Este o vârstã foarte dificilã, când simþul lor critic se dezvoltã, se revoltã împotriva pãrinþilor, legilor sociale, lumii exterioare. Dar dacã le acordãm suficientã atenþie ºi timp acestor tineri, putem vedea ºi dezvãlui o foarte mare dragoste. Deºi ei nu exprimã aceastã dragoste, deoarece nu e `miºto`, dau semne, iar noi trebuie doar sã fim atenþi pentru a le recepta ºi rãspunde.“ Kinga Mostis – profesor „A participa, în sine, la o tabãrã de tineri este o amintire plãcutã. A participa la o tabãrã cu tineri romi este o amintire unicã, datoritã tradiþiilor ºi obiceiurilor particulare ale lor. Cu certitudine pot sã spun cã a fost o tabãrã foarte pestriþã, datoritã faptului cã au fost prezenþi copii cu
vârste între 11 ºi 20 de ani, au fost unii care au ºtiut sã scrie ºi sã citeascã în românã ºi maghiarã, dar au fost ºi analfabeþi. Majoritatea tinerilor a vorbit limba romã sau românã, dar au fost între ei ºi care au vorbit 3 limbi: romã, românã, maghiarã. ªi din punct de vedere social au fost diferenþe, unii veneau din familii mai bine situate, iar alþii din familii foarte sãrace. Mulþi copii au venit din familii creºtine ceea ce s-a vãzut din atitudinea lor faþã de studierea Bibliei. Pe parcursul taberei am studiat temele ca: Biblia, Dumnezeu, Omul, Pãcatul, Mântuirea. În fiecare dimineaþã în grupuri mici au fost þinute seminarii în legãturã cu temele amintite. Au avut ºi timp liber dupãamiazã, pentru a se juca, a se distra, a sta de vorbã cu copii despre viaþa lor, sentimentele lor, despre trãirile
fi mãsuratã în viaþa de zi cu zi. Sarcina noastrã, a învãþãtorilor, pe parcursul taberei a fost de le a arãta calea spre Isus, a-i ajuta pe tineri în luarea deciziilor corecte. Speranþa noastrã este ca tinerii participaþi la aceastã tabãrã sã gãseascã ºi sã se rãmânã pe calea cea bunã.“ Bányai Gabriella - profesoarã „Mã bucur cã am ocazia de a vã scrie câteva rânduri ºi a vã mulþumi pentru bunãvoinþa ºi sponsorizarea cu care ne-aþi sprijinit, astfel încât am putut organiza o tabãra pentru tineri þigani. Dintre aceºtia majoritatea n-a fost niciodatã în viaþa în tabãrã. Mulþumim foarte mult. Dumnezeu sã vã rãsplãteascã ºi sã vã dea mult din belºugul Lui, mult mai mult decât aþi putea cere s-au gândi. Tinerii au venit din trei sate
spirituale, nevoile, greutãþile lor. Dupã cinã am avut timp de pãrtãºie în cadrul cãruia am învãþat cântece de laudã, am ascultat mesajul biblic ºi am avut ºi timp de rugãciune. Pãrerea mea este cã au ascultat cu plãcere mesajul mântuirii ºi despre relaþia pe care o putem avea cu Dumnezeu, despre viaþa veºnicã. Au fost luate decizii din partea tinerilor, dar longevitatea acestora va
diferite. A fost minunat sã vedem cum lucreazã Dumnezeu între ei. Am învãþat foarte multe lucruri prin jocuri, apoi din Biblie, cântece, versete de aur din Biblie,…ºi aºa aº putea sã mai continui. Lor le-au plãcut foarte mult cântecele. Ne-am bucurat sã auzim cã ºi în timpul liber s-au adunat în grupe mici, ca sã cânte, atât fetele, cât ºi bãieþii. Fiind mai mulþi într-un dormitor,
publicaþie de informare ROMCOM
11
PRO FAMILIA
au trebuit sã înveþe ºi cum sã facã ºi sã menþinã curãþenia, apoi grupa, care a fãcut curãþenie mai mare în camera proprie, a fost premiatã. Au fost foarte entuziasmaþi. La mese au învãþat cum sã lucreze în comun, cum sã cearã, ºi, cum sã dea ajutor, când este vorba despre munca. Cu disciplina n-am avut probleme. Tinerii au învãþat cum sã-i respecte pe cei din jurul lor ºi cum sã-ºi respecte învãþãtorii. La jocuri au învãþat foarte mult: cum sã se joace în comun, respectul unul faþã de celãlalt, rãbdare, spirit sportiv. Sunt lucruri banale pentru majoritatea dintre noi, nu ºi pentru ei, iar lipsa lor e un real handicap în integrarea lor socialã. Cadrul natural în care a fost organizatã tabãra a fost minunat. În fiecare zi am putut sã ne delectãm în frumuseþea pe care a creat-o Dumnezeu, mai ales când ne-am dus cu ei împreunã în drumeþie. În fiecare searã ne-am adunat împreunã în jurul Scripturii, sã cântãm, sã ne rugãm. Ne-am bucurat mult, când i-am auzit rugându-se ºi dedicându-ºi viaþa în mâna lui Dumnezeu. Mulþumim foarte mult pentru cã ne-aþi dat ocazia ºi posibilitatea de a-i duce pe aceºti tineri în tabãrã creºtinã. Nu ºtiu, dacã vor mai avea ºansa de a se duce într-o astfel de tabãrã. Dumnezeu sã vã rãsplãteascã.“ Aceste serii de tabere au fost sponsorizate de mai mulþi oameni de afaceri cu suflet mare din Elveþia ºi România ca: domnul Marius Pantiº de la Optimedia, domnul Martin Teodor de la Dorlact, domnul Bogdan Octavian de la Carmangeria
Tavi Bogdan, doamna Kiraly Iuliana de la Living Export, doamna Mezei Elisabeta de la Auto World, doamna Ofelia Moga de la Transilvania General Import- Export, domnul
Gere Janos de la Arnos, doamna Halasz Iren de la Rodenta ºi nu în ultimul rând echipa din Elveþia care ne-a oferit ºi în acest an sprijin, atât spiritual, cât ºi financiar.
O minune trãitã: noua bisericã a romilor din Oradea
E deja un lucru recunoscut cã prin Bisericã se produc multe schimbãri la nivelul comunitãþii. Comunitãþile care nu au o bisericã, se comportã diferit chiar dacã toþi membrii ei se declarã creºtini. Comunitãþile în care se înfiinþeazã, se deschide o bisericã se schimbã. Când acest lucru se întâmplã în comunitãþile de romi, schimbarea e vizibilã, iar impactul pe termen lung e major. Acest lucru e valabil ºi pentru comunitatea de romi maghiari din cartierul Velenþa al Oradiei. Biserica s-a format greu, într-o perioadã lungã de timp, dar creºterea numãrului de membri a fost constantã, astfel încât am fost nevoiþi sã cãutãm un loc mai mare în care sã ne putem închina toþi împreunã, în condiþii civilizate. Dupã o perioadã lungã de rugãciuni, în 2003, am reuºit sã cumpãrãm un teren pe care sã construim noua clãdire a bisericii. Dupã încã o perioadã de rugãciuni, dar ºi donaþii din partea comunitãþii sãrace ºi a unor sponsori generoºi, printre care ºi Misiunea Creºtinã de Est (Elveþia), putem anunþa cu bucurie cã Dumnezeu ne-a binecuvântat cu o bisericã nouã, pe care am inaugurat-o ºi sfinþit-o în 26 august. A fost o adevãratã minune, iar pentru noi rãspunsul la multe rugãciuni. Le mulþumim tuturor celor care ne-au ajutat sã trãim aceastã minune, tuturor celor care ne-au sprijinit cu atâta dragoste chiar dacã nu ne cunosc.
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Tipar: SC Tipo Leº, Satu-Mare tel: 0261-768352 Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Smart Training, Brandstorm
12
publicaþie de informare ROMCOM
UN SAT GLOBAL CU NIªE PENTRU FIECARE
aminte ce însemna sã „serveºti” pe cineva prin a-i vinde un produs imposibil de procurat din altã parte. Dar vremurile acelea s-au dus ºi nu vor mai veni niciodatã. Într-o economie tot mai vizibil integratã în economia globalã, realitatea secolului al XXI-lea este cã acest client al nostru, cu preferinþele ºi mofturile sale, este stãpânul nostru ºi succesul sau falimentul firmei noastre depinde de el.
Septembrie 2006 / nr. 35
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial...
pag. 1
Integrarea nu e finalul...
pag. 3
Sebastian Vãduva SOLUÞII AVANSATE
PROBABIL ÞI S-A ÎNTÂMPLAT ªI ÞIE… Intri într-unul din noile supermarketuri din România ºi rãmâi uimit de gama variatã de produse, aranjate pe diverse categorii. Zeci de firme autohtone care împart rafturile cu renumite companii multinaþionale, îþi oferã tot felul de produse despre care nici n-ai ºtiut cã existã, clasificate pe categorii dupã criterii de care n-ai auzit niciodatã. Eu îmi amintesc vremurile „bune” când laptele era doar lapte, nu lapte cu 1,8 % grãsime, produs de o firmã francezã, de care n-am auzit înainte de ’89, lapte care poate fi pãstrat în dulap (nu în frigider) luni de zile. Ce s-a întâmplat? Bineînþeles, în calitate de consumatori, având propriile noastre obiceiuri ºi preferinþe, ne bucurãm de existenþa acestei varietãþi de produse, însã, în calitate de producãtori, suntem exasperaþi de preferinþele, ºi de ce nu, mofturile mereu schimbãtoare ale clienþilor noºtri. Unii dintre noi, uitându-ne înapoi la vremurile „bune” de odinioarã, ne aducem
Marketingul de niºã Complexitatea pieþei globale este o realitate a secolului al XXI-lea. Datoritã eliminãrii graniþelor fizice ºi a celor ideologice dintre þãri, consumatorii mondiali încep sã semene tot mai mult unii cu alþii. Calitatea produselor ºi a serviciilor, disponibile acum 10-15 ani numai consumatorilor din vest, este astãzi standardul tuturor consumatorilor cu posibilitãþi. Mai mult, creºterea nivelului de cunoºtinþe deþinute de consumatori, accesibilitatea informaþiei, cât ºi comunicarea instantanee sunt factori care determinã transparenþa aproape totalã a ofertelor companiilor la nivel global. În acest mediu extrem de competitiv, întreprinzãtorul român trebuie sã-ºi vândã produsele ºi serviciile, utilizând alte instrumente ºi având altã mentalitate decât în trecut. Lucrul imperios necesar în secolul al XXI-lea este crearea unei strategii de niºã. Ce este aceastã niºã? Niºa este un grup bine definit de consumatori, care au un comportament relativ similar ºi care pot fi identificaþi de firma producãtoare uºor ºi ieftin. Realitatea este cã nu putem fi de toate pentru toþi. Orice firmã trebuie sã decidã ce piaþã deserveºte, dar, ºi mai important, ce piaþã nu deserveºte. Un principiu al marketingul de niºã spune cã duºmanul lucrurilor foarte bune nu sunt lucrurile rele, ci lucrurile bune. Prin urmare, o firmã care vrea sã concureze la nivel mondial trebuie sã îºi investeascã toate resursele în lucrurile foarte bune.
continuare în pagina 2
Greu, dar nu imposibil
pag. 5
Muncã, dar ºi satisfacþii
pag. 6-7
Un nou cod al muncii în pragul integrãrii
pag. 8
În atenþia angajatorilor
pag. 9
Raport de vacanþã PRO FAMILiA
pag. 10
O minune trãitã: noua bisericã a romilor din Oradea
pag. 12
„Datoritã eliminãrii graniþelor fizice ºi a celor ideologice dintre þãri, consumatorii mondiali încep sã semene tot mai mult unii cu alþii.“ (Editorial)
Opinie
Cum sã identifici niºa perfectã Iatã o întrebare pe care mi-o adreseazã destul de des întreprinzãtorii români: „Ce credeþi cã va merge în urmãtorii 10 ani în România?” Bineînþeles, întrebarea îmi dã de înþeles, implicit, cã cel care o adreseazã este gata sã se reprofileze dupã caz. De obicei, le spun cã întrebarea este formulatã greºit. De exemplu, dacã în urmãtorii ani, produsele care se vor vinde cel mai bine în România vor fi pufuleþii, eu, neavând deloc expertizã în producerea ºi comercializarea pufuleþilor, nu am nici o ºansã în aceastã industrie. De aceea, niºa perfectã este aceea care se potriveºte expertizei întreprinzãtorului ºi abilitãþilor lui ºi ale echipei sale. 1. Gândeºte-te la lucrurile care te pasioneazã Acesta este începutul oricãrei iniþiative de succes. Niciodatã nu vei putea excela într-un domeniu care nu te pasioneazã. Un citat clasic spune: „Alegeþi o slujbã care te pasioneazã ºi nici o zi din viaþa ta nu vei merge la serviciu”. Mereu le spun studenþilor de la Universitatea Emanuel din Oradea cã dacã nu vor fi printre primii 10% din domeniul lor, la nivel mondial, trebuie sã se reprofileze numaidecât. 2. Gândeºte-te la lucrurile pentru care tu ºi angajaþii tãi aveþi abilitãþi înnãscute Al doilea pas în dezvoltarea unei niºe perfecte este identificarea acelor abilitãþi ºi îndemânãri pe care le ai din naºtere. S-ar putea sã te pasioneze un domeniu oarecare, dar sã nu ai abilitãþi native pentru a-l putea aborda. De pildã, pe mine mã pasioneazã ceasurile mecanice, însã, din naºtere, sunt o fire nerãbdãtoare, lucru care mã împiedicã sã ajung vreodatã un ceasornicar bun. Mai departe – ºi acesta este un pericol pentru mulþi întreprinzãtori – gândeºte-te ºi evalueazã cinstit abilitãþile pe care le are echipa ta. Mare atenþie aici: ABILITÃÞILE PE CARE LE ARE ECHIPA, NU CELE PE CARE ÞIAI DORI SÃ LE AIBÃ. Într-adevãr, ca indivizi, ºi implicit ca ºi organizaþie, ne putem dezvolta îndemânãri noi, dar trebuie sã începem printr-o notã de sinceritate.
3. Gândeºte-te la lucrurile profitabile Al treilea pas în alegerea unei niºe de piaþã, ºi probabil cel mai important, este stabilirea profitabilitãþii acesteia. Oridecâteori ai de gând sã te implici într-un domeniu nou sau sã te reprofilezi pe un domeniu înrudit, intrând pe o nouã piaþã, întreabã-te cât este ea de profitabilã ºi care este rata de creºtere în acel domeniu. De exemplu, în România, în anul 2005, piaþa construcþiilor ºi a materialelor de construcþii a avut o ratã de creºtere de peste 50%. Aceasta înseamnã cã cifra de afaceri a unei firme obiºnuite din acest domeniu a crescut cu 50%. În vreme ce abilitãþile ºi deprinderile întreprinzãtorului ºi ale echipei sunt extrem de importante, sesizarea oportunitãþilor externe nu este mai puþin importantã. Urmãtorii trei paºi sunt meniþi sã ne ajute în evaluarea mediului ºi a oportunitãþilor externe. 4. Alege o niºã care poate genera un volum de business suficient Unele firme sunt entuziasmate de noile oportunitãþi identificate pe piaþã. Mai mult, unii dintre noi avem oportunitatea sã cãlãtorim în strãinãtate ºi sã vedem produse ºi servicii care nu sunt încã disponibile pe piaþa româneascã. Primul lucru care trebuie stabilit cu multã chibzuinþã este dacã existã întradevãr o piaþã suficient de mare pentru acel bun sau serviciu. De exemplu, eu îmi doresc un restaurant unde sã nu se consume alcool ºi sã nu se fumeze. M-am întrebat de ce nu existã un astfel de local în Oradea. Rãspunsul evident este cã marea majoritate (probabil peste 75%) dintre cei care merg la restaurante doresc sã bea ºi sã fumeze. Asta îmi spune cã volumul pentru o niºã de restaurant fãrã alcool ºi tutun este prea mic, lucru care îmi explicã lãmurit lipsa unui astfel de local pe piaþa orãdeanã. 5.Ajusteazã-þi oferta în funcþie de cerinþele ºi nevoile specifice ale niºei alese Al cincilea pas în identificarea unei niºe perfecte este ajustarea ofertei în funcþie de nevoile specifice ale pieþei. Da, aceasta înseamnã implicit cã trebuie sã cunosc în detaliu nevoile acelei pieþe. Va
trebui sã-mi dezvolt un sistem de colectare ºi procesare a datelor cu privire la dorinþele ºi nevoile clienþilor mei. Aici trebuie sã fac o micã parantezã. Cea mai valoroasã ºi realã sursã de informaþii cu privire la nevoile clienþilor potenþiali sunt plângerile ºi nemulþumirile foºtilor clienþi. Pe de altã parte, dacã mã gândesc sã intru într-un domeniu nou, trebuie sã cunosc îndeaproape preferinþele ºi nevoile clienþilor din acel domeniu ºi sã am un plan foarte bun pentru satisfacerea acestor preferinþe.
6. Cu toatã forþa înainte, nu te lãsa întors din drum! În final, ca sã poþi urmãri ºi optimiza o nouã niºã trebuie sã fii gata sã investeºti timp ºi apoi sã ai rãbdare. Deseori sunt întrebat cât trebuie sã aºtept pentru a vedea rezultatele unei investiþii noi. Gândeºte-te cã intrarea într-un domeniu nou este ca semãnatul: trebuie sã aºtepþi cel puþin 3 luni pentru a vedea rezultate. Însã, în cazul acesta, mai mult ca în oricare altul, afacerile devin o artã care trece dincolo de ºtiinþã. Trebuie sã ai acel „al ºaselea simþ” ca sã ºtii când sã intri pe o piaþã, cât sã aºtepþi ºi care sunt beneficiile aduse de piaþa respectivã. Tendinþa naturalã, însã, este sã ne dãm bãtuþi mult prea repede sau sã nu intrãm cu toatã inima în noua noastrã afacere. De prea multe ori, ne place sã lãsãm o portiþã deschisã în spatele nostru. Lucrul acesta ne comunicã nouã, angajaþilor ºi clienþilor noºtri, cã suntem ca niºte turiºti care se bucurã de vremea bunã ºi, în caz de furtunã, îºi cãutã alt loc de campat. Plecat din Europa, Fernando Cortez, conchistadorul care a cucerit Imperiul Aztec, ºi-a ars toate corãbiile când a ajuns pe þãrmul Mexicului de astãzi. Scopul lui a fost sã comunice micii sale armate cã existã o singurã alternativã: VICTORIA!
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
Integrarea nu e finalul, ci un nou început
Interviu cu Nicolae-Flaviu Lazin, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale
Prin aceste mãsuri nimeni nu le ia dreptul la proprietate dacã vor sã pãstreze pãmântul, dar sunt încurajaþi sã se asocieze sau sã-l dea în arendã.
Daniela Stoica ROMCOM
R – Agricultura are cele mai multe steguleþe în pragul integrãrii României în UE. N-F L – Într-adevãr, dar agricultura nu va fi un obstacol în calea integrãrii. Misiunile de evaluare ºi rapoartele de programe înaintate în aceastã toamnã aratã progresele semnificative înregistrate în acest sector. Problema cea mai delicatã la capitolul agriculturã e ecarisarea teritoriului. Se va rezolva ºi aceasta. În celelalte sectoare, dacã vom continua în acelaºi ritm, vom recupera destul de repede handicapul cu care pornim. R – Cel mai mare handicap e faptul cã avem o agriculturã de subzistenþã, neperformantã, pe suprafeþe mici. N-F L – E adevãrat, dar se schimbã lucrurile. Mai repede decât credeam. Programul renta viagerã dã deja rezultate. Dacã în ultimul trimestru al anului trecut, au fost depuse
documentaþii pentru 12.000 ha, în primul semestru cca 50.000 ha de teren agricol au fost comasate ºi au intrat în circuitul agricol, prin vânzare sau arendã, datoritã rentei viagere. Nu multã vreme vom mai avea terenuri fãrâmiþate. La asta va contribui ºi sistemul de subvenþii, ºi programele naþionale ºi cele europene, ºi spiritul întreprinzãtorilor din mediul rural sau care se vor stabili acolo… Lucrurile chiar se miºcã.
R – Asta înseamnã cã în 3-5 ani, þãranii noºtrii nu vor mai avea vacã în poiatã, porc în coteþ, pãmântul lor de cultivat? NFL – Nu. Le vor avea, dar produsele agricole obþinute vor fi doar pentru consumul familiei, nu pentru comercializare, în cazul celor de origine animalã. În privinþa terenurilor, odatã cu programul renta viagerã ºi schimbarea sistemului de subvenþionare, la care adãugãm majorarea din 2007 a impozitelor pentru terenurile nelucrate, sperãm cã þãranii noºtri vor gândi mai economic.
R – Pentru cã aþi adus vorba despre programele de finanþare, pentru ce trebuie sã se pregãteascã agricultorii români? N-F L – Mai întâi pentru aºanumitul SAPARD românesc. A fost deja aprobat acest program prin care oferim cofinanþare pentru proiectele eligibile depuse la programul SAPARD, pânã în 31 iulie. Apetitul producãtorilor pentru credite a crescut foarte mult datoritã programelor SAPARD ºi Fermierul. Au fost depuse atât de multe proiecte, încât au fost angajate toate plafoanele de finanþare europeanã. Pentru proiectele eligibile, pentru care nu vor mai fi bani europeni, am pus de-o parte 1,35 mld RON. Vom pãstra procedura de accesare a SAPARD, dar vom schimba sursa de finanþare: bugetul de stat. SAPARD-ul românesc va putea fi accesat pânã la 31 decembrie, eventual ºi în primul trimestru al anului viitor, în funcþie de fonduri, dupã care vor intra Fondurile Europene de Dezvoltare Ruralã. Cea mai mare parte a fondurilor din SAPARD-ul românesc vor fi pentru mãsurile 3.1, 3.4 ºi pentru 1.1, dar de la aceasta am exclus carmangeriile. Din 2007, în agricultura româneascã pot intra anual 600 mil Euro pentru investiþii ºi dezvoltare ruralã. R – Aceste fonduri vor fi doar pentru întreprinzãtori sau ºi pentru administraþia localã, la fel ca SAPARD-ul? NFL – Pentru ambele. În cazul investiþiilor publice, în special de infrastructurã ºi servicii sociale,
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinie
fondurile se vor acorda pe baza programului LEADER, iar în cazul întreprinzãtorilor, pe baza Planului Naþional Strategic 2007-2013. Acest plan de dezvoltare ruralã e structurat pe 4 axe. Despre a patra am vorbit deja, e programul LEADER, pentru administraþiile locale. Prima axã vizeazã creºterea competitivitãþii sectoarelor agricol ºi forestier, a doua îmbunãtãþirea mediului în spaþiul rural, iar a treia calitatea vieþii în zonele rurale ºi diversificarea economiei rurale. În aceastã toamnã vom ºti dacã Planul nostru e agreat de Bruxelles, iar dupã OK-ul lor, din 2007
NICOLAE-FLAVIU LAZIN
– s-a nãscut la 27 iunie 1956, în com Apa, Satu Mare – 1981 absolvã Institutul Agronomic din Cluj-Napoca, Facultatea de Agriculturã ºi Horticulturã – 1981-1983 cercetãtor ºtiinþific la Staþiunea de Cercetãri Pomicole Satu-Mare – 1983-1988 ºef fermã la Staþiunea de Cercetãri Pomicole Satu-Mare – 1988-1991 inginer-ºef la Asociaþia Intercooperatistã Legumicolã Mediaºul Aurit – 1996-2000 vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Satu Mare – 2005 prezent secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale – cãsãtorit, doi copii
se vor putea depune proiecte pentru accesarea acestor fonduri. Ponderea cea mai mare va fi tot pentru dezvoltarea investiþiilor ºi a fermelor, dar trebuie precizat cã sumele vor fi mai mari ºi ceva mai greu de accesat. Le va fi mai uºor celor care s-au antrenat cu SAPARD, dar nu va fi imposibil nici pentru ceilalþi. Mai ales cã acum existã mai multe firme de consultanþã, iar creditele pentru cofinanþare se acordã mai uºor. Producãtorii agricoli trebuie sã ºtie cã se vor acorda fonduri ºi subvenþii doar pentru suprafeþele înscrise în Registrul Fermelor, nu ºi pentru cele neînregistrate. Mai trebuie sã ºtie cã va exista suportul european, între 45 ºi 50 euro/ha, pe care avem posibilitatea sã îl majorãm din bugetul naþional pânã la 55% din cât primeºte un producãtor din cele 10 state fondatoare ale UE. Cele mai mari sume vor intra în culturile de niºã: sfeclã, in, cânepã, orez, hamei etc. Suportul european nu se va acorda pentru horticulturã, porc ºi pasãre. Acestea nu vor fi susþinute din surse comunitare. Suportul european e pentru 14 specii de animale ºi plante: vaci de lapte, tãuraºi pentru îngrãºat, vacile care alãpteazã, vaci adulte pentru abatorizare, ovine, caprine, apicultura, precum ºi culturile extensive oleaginoase ºi cerealiere, ºi aºa cum spuneam, culturile de niºã. Pregãtim deja procedurile de accesare ºi mecanismele de derulare a acestor fonduri, de la restituiri la export, la diverse prime etc.
trebuie uitat însã în cazul produselor ecologice e cã piaþa lor e limitatã. În UE, doar 10% din produsele de pe piaþã sunt ecologice. Sunt mult mai scumpe, iar europenii se uitã în portmoneu la fel ca noi. În privinþa produselor tradiþionale, din pãcate, noi încã nu ºtim folosi brandurile naþionale, regionale ºi locale. Am înfiinþat o direcþie nouã în minister pentru branduri ºi sper cã în cel mai scurt timp producãtorii noºtri vor înþelege importanþa lor.
R – Ce se va întâmpla cu agricultura ecologicã ºi cu produsele tradiþionale? Pot fi atu-uri ale noastre pe piaþa europeanã. NFL – Într-adevãr. Prin câteva acte normative adoptate în aceastã toamnã, am definit mai bine organismele de certificare ºi inspecþie pentru produsele ecologice. Produsele ecologice sunt competitive, noi trebuie sã profitãm de aceastã modã, pentru cã de fapt asta e. Ce nu
R – Au informaþiile necesare pentru aceasta? NFL – Informarea e într-adevãr una din marile probleme ale sectorului agricol. Aºa cum reiese ºi din ultimul Barometru Rural, programele ºi subvenþiile lansate de Ministerul Agriculturii sunt foarte puþin cunoscute. Aceasta e ºi una din explicaþiile pentru care abia anul acesta apetitul pentru SAPARD a crescut. Media aminteºte din când în când de aceste programe, dar nu e suficient. La toate vizitele în teritoriu, atât eu, cât ºi colegii mei le spunem reprezentanþilor noºtri sã punã un accent mai mare pe informare, sã foloseascã toate pârghiile pe care le au la îndemânã. Altfel, putem avea cele mai bune programe de finanþare dacã nu le cunoaºte nimeni ºi nu ºtie cum sã le acceseze. Acum negociem un împrumut cu Banca Mondialã pentru informatizarea serviciilor Ministerului, astfel încât în fiecare localitate sã avem un terminal, iar informaþia sã ajungã cât mai repede la potenþialii beneficiari. R – În concluzie... NFL – În concluzie integrarea europeanã nu este un sfârºit, ci un început, atât pentru agriculturã, cât ºi pentru celelalte sectoare ale economiei ºi pentru întreaga societate.
4
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
Greu, dar nu imposibil
Interviu cu Livia Banu, director executiv al Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalierã Oradea
R – Ni se spune de multã vreme deja ce fonduri imense vor veni în România dupã integrare, dar se accentueazã în special capitolul infrastructurã. Ce fonduri vor veni pentru mediul economic? LB – Accentul e pus pe infrastructurã deoarece aici pot intra sume importante în perioada urmãtoare. Referindu-ne strict la întrebare, pentru mediul de afaceri vor veni fonduri pentru cooperarea transfrontalierã Româno-Maghiarã, mai precis pentru sprijinirea infrastructurii comune de afaceri. În acest moment mai avem de primit din fondurile de preaderare PHARE 2005 ºi 2006. Acestea vin întotdeauna cu o anumitã întârziere ºi sunt sume mai mici: câte 680.000 euro/an. În perioada 2007-2013, vor veni fondurile structurale, mult mai mari. Strict pe cooperare transfrontalierã, e posibil ca sumele sã fie de trei ori mai mari, dar pot fi majorate dacã se constatã cã la acest capitol nevoile sunt mai mari. Obiectivul e diminuarea decalajelor economice dintre cele douã regiuni de pe graniþa româno-maghiarã. R – Care va fi destinaþi a acestor fonduri? LB – În cooperarea transfrontalierã, prioritate au proiectele de construire a centrelor logistice, a incubatoarelor de afaceri, centrelor comerciale, extinderea centrelor de acest tip existente, achiziþionarea de echipamente, investiþii de îmbunãtãþire a serviciilor turistice, pentru crearea ºi desfãºurarea de activitãþi de parteneriate transfrontaliere ºi clustere ale IMM-urilor. De exemplu se vor finanþa cercetãrile pentru identificarea oportunitãþilor de piaþã, promovarea IMM transfontalierã, servicii de informare, organizare de târguri. Sunt fonduri ce vizeazã dezvoltarea legãturilor economice românomaghiare. R- dar pentru acest program vin sume mici. LB – Într-adevãr. În ce priveºte mediul de afaceri, sumele mari vor veni prin Programul Operaþional Sectorial de Competitivitate, ce se va derula prin Ministerul Economiei ºi Comerþului. Sunt alocaþi 353 mil euro/an. Obiectivele generale ale acestui program sunt: creºterea contribuþiei IMM la PIB cu 20% pânã în 2015, creºterea productivitãþii cu 5,5%, pentru a ajunge la 55% din media europeanã, creºterea competitivitãþii prin îmbunãtãþirea accesului la piaþã, creºterea valorii cheltuielilor de cercetare, creºterea penetrãrii serviciilor de internet ºi altele. Pentru atingerea acestor obiective sunt diverse mãsuri, pentru care IMM vor scrie proiecte ºi vor accesa fonduri. R – Cel puþin din experienþa de pânã acum, cu fondurile de preaderare, România a avut probleme. Oficialii noºtri, dar ºi media s-au plâns cã nu suntem în stare sã cheltuim banii pe care îi avem la dispoziþie. Cât de acri sunt strugurii aceºtia?
LB – Foarte acri. Pe toate aceste mãsuri trebuie scrise proiecte care sã respecte procedura europeanã. Nouã, românilor, atât ca mentalitate, cât ºi ca civilizaþie, ni se pare greoaie aceastã procedurã ºi nici nu avem competenþele necesare. Pentru majoritatea dintre noi e o limbã necunoscutã pentru care nici nu avem înclinaþii. Majoritatea proiectelor depuse de români sunt poveºti frumoase, promisiuni. Ori aceste fonduri se dau pentru proiecte ce vizeazã probleme stricte. De exemplu dacã proiectul meu rezolvã problema încãlzirii globale, foarte bine, dar nu voi primi fonduri pentru el. Dar dacã înfiinþez un anumit numãr de locuri de muncã, iar cifra de afaceri a firmei în 5 ani va fi, voi primi fonduri. Cã rezolvã ºi încãlzirea globalã foarte bine, dar asta nu va atârna în balanþã. Îi intereseazã doar îndeplinirea condiþiilor impuse de ei. ªi e normal, ei dau banii, ei dicteazã regulile.
R – Vor fi proiecte pentru absorbirea acestor fonduri postaderare? LB – Cel puþin în primii ani, din experienþa pe care o am, nu vor fi proiecte suficiente. Existã ºi minuni, dacã ne gândim la cazul Irlandei care a înregistrat o creºtere economicã spectaculoasã ºi cu ajutorul acestor fonduri, dar nu ºtiu dacã minunile vor avea loc ºi în cazul României. Nu spun cã nu. Nu trebuie uitat faptul cã dupã accesarea acestor sume urmeazã monitorizarea a proiectului pe perioada derulãrii ºi dupã încheiere, în care vor fi sancþionate toate abaterile ºi neconformitãþile. ªi nu se acceptã nici o scuzã, oricât de înteme-iatã ar fi. Dupã ultimele semnale de la Bruxelles, România va avea partea de cele mai stricte condiþii aplicate vreunui stat nou-venit în UE. R – Sunã sumbru. Ce e de fãcut? LB – Sunt greu de accesat aceste fonduri, dar nu imposibil. Firmele mari pot sã îºi formeze personal specializat pentru scriere de proiecte, dar pentru IMM e nerealist acest lucru. În primul rând pentru cã nu acceseazã în fiecare an aceste surse de finanþare. O soluþie ramân firmele de consultanþã, cele care pot dovedi experienþã, au scris ºi câºtigat proiecte pentru fondurile de preaderare, cunosc limba proiectelor, ºtiu ce vor sã audã finanþatorii. Problemele sunt cã serviciile acestora sunt scumpe ºi unii sunt amatori, ca sã folosesc un termen blând. Cred cã o soluþie serioasã ar fi asocierea câtorva IMM-uri, care sã îºi creeze competenþele acestea în parteneriat, la costuri mai mici. Important e ca întreprinzãtorul sã îºi clarifice dacã vrea aceºti bani ºi dacã vrea sã respecte condiþiile pentru a-i accesa. Prin constrângere nu va fi absorbit nici un cent.
publicaþie de informare ROMCOM
5
Întreprinzãtori
Muncã, dar ºi satisfacþii
Cu startul avut în viaþã, nimeni nu i-ar fi prevãzut cã va ajunge om de afaceri. ªi încã unul temerar ºi de success. Totul a început din nevoie ºi nemulþumire care s-au transformat în creativitate, multã muncã ºi satisfacþie. Interviu cu Székely Lajos, director general al reprezentanþelor Opel, Chevrolet ºi Saab.
repar. În loc sã câºtig din afacerea cu cricuri hidraulice, pierdeam. Am fãcut un proiect cu cea mai simplã formulã de fizicã, învãþatã în clasa a lX-a: un dispozitiv de ridicare cu aer comprimat, cu o pernã de aer similarã cu cea folositã la tiruri. L-am înregistrat la OSIM, iar apoi am început sã-l produc ºi sã-l vând. Am vândut mii de bucãþi dupã ce l-am testat vreo ºase luni în atelierul meu. Produsele similare din import erau de douã ori mai scumpe. Aºa am fãcut banii pentru Opel.
Daniela Stoica ROMCOM
R – Aþi fost cadru didactic doi ani. De ce aþi renunþat la învãþãmânt?
Sz L – Prin structura mea, atunci cînd mã apuc de ceva, urmãresc satisfacþia profesionalã, dar ºi pe cea materialã. În învãþãmânt cea de-a doua nu poate fi atinsã, sau nu încã. Am intrat în afaceri în 1991. Soþia mea era gestionarã la un magazin din Oradea. L-am închiriat ºi am început o afacere aºa cum simþeam cã trebuie fãcutã: soþia se ocupa de vânzare ºi gestiune, eu de aprovizionare. Vindeam stofe, porþelanuri, mobilier aduse din strãinãtate. În primii ani a mers, dar dupã ce a început sã se facã ordine pe piaþã, afacerea noastrã a intrat în picaj vertiginos.
sã mã satisfacã. Trebuia sã fie ºi comerþ ºi servicii, ºi necesitate ºi lux. ªi am deschis un magazin de anvelope. Îndeplinea toate cerinþele mele. Aveam anvelope pentru toate buzunarele. Apoi am fãcut atelierul de vulcanizare ºi reglare a direcþiei ºi a unghiului de fugã. Am elaborat un plan de afaceri sãnãtos. Când a început sã meargã bine, le-am vândut ºi am început sã ofer consultanþã. Pe vremea aceea, toþi cei din sectorul ãsta voiau utilaje sofisticate ºi foarte scumpe, de care însã au nevoie o datã pe an, deci nu justificã investiþia la începutul afacerii.
R – Atunci v-aþi îndreptat spre maºini? Sz L – Atunci m-am oprit sã gândesc ce înseamnã o afacere care
R – Nu a fost profitabil sau de ce aþi vândut atelierul? Sz L – A fost chiar foarte profitabil, mai ales dupã ce am fãcut sistemul de ridicare cu aer comprimat. Vindeam dispozitive clasice de ridicare a maºinilor pentru ateliere din Transilvania ºi se stricau foarte repede. Înainte de expirarea perioadei de garanþie trebuia sã merg sã le
R – De ce aþi ales Opel? Sz L – E o marcã germanã popularã, se vinde foarte bine chiar ºi second hand, iar costurile de service nu sunt foarte mari. Cu banii stranºi pânã atunci ºi cu un împrumut de 200.000 DM am realizat reprezentanþa din Oradea. Dac-aº fi luat creditul în lei, aº fi dat faliment. Dobânzile ºi inflaþia erau foarte mari la sfârºitul anilor 90, începutul anilor 2000. Pentru cã am o echipã foarte bunã, afacerea mea s-a dezvoltat atât de frumos ºi bine, încât în 2003 mi s-a oferit Aradul. Dealerul de acolo nu mai îndeplinea standardele impuse de Opel ºi i s-a retras dreptul de reprezentanþã. În aceeaºi perioadã am început sã investesc ºi în Satu Mare, dar reprezentanþa de acolo am deschis-o mai târziu, abia în 2005. Acolo am început de la zero. Din 2004 le oferim clienþilor ºi servicii de leasing, foarte prompte ºi foarte bune, astfel încât sã nu piardã prea mult timp. E un motiv serios pentru care revin la noi ºi nu singuri. Ne fac cea mai bunã reclamã. Dupã ce am constatat cã în Oradea e o problemã cu serviciile, am deschis ºi Bosch Car Service. Aici reparãm orice tip de maºini ºi autoutilitare. Nici acest service nu ar fi existat dacã nu aveam o echipã bunã. R – Vã lãudaþi foarte mult echipa. Sz L – Pentru cã meritã. În afacerea asta investiþia depinde de mine, dar dupã încheierea ei, afacerea trãieºte
6
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
datoritã echipei. Dacã angajaþii mei nu ar fi buni profesioniºti, dacã serviciile oferite ar fi proaste sau incomplete sau dacã s-ar purta nepoliticos cu clienþii, sigur nu aº fi ajuns aici, oricât de bun investitor aº fi. ªi pentru cã ºtiu cât de important e fiecare membru al echipei, din când în când îi trimit la seminarii ºi la cursuri de pregãtire.
întâi am fost cei mai buni. Integrarea nu mã streseazã deloc. Indeplinim toate cerinþele ºi normele europene, iar în unele sectoare suntem peste dealerii din Germania.
R – Pentru cã tot am ajuns aici, când a intrat ROMCOM în povestea dumneavoastrã? Sz L – În 2003. Cu ajutorul ROMCOM am achiziþionat terenul din Satu Mare pentru noua reprezentanþã. N-aº fi reuºit fãrã ei. Abia la seminariile de bazã am descoperit cã ajutorul lor e mult mai important. Pânã atunci am fãcut afacerile instinctiv. Acum le privesc uºor diferit. Nu merg singur la seminarii. Duc ºi o parte din membrii echipei, depinde de temã. Sunt o investiþie bunã, foarte ieftinã, care mã scuteºte de consultanþã de câteva mii de euro. Cred cã toþi oamenii de afaceri ar trebui sã participe la asemenea seminarii. R – Cum vã descurcaþi cu concurenþa ºi cu integrarea care bate la uºã? Sz L – Cu concurenþa bine. Suntem printre primii din Oradea. În trimestrul
R – Cum împãcaþi afacerea cu familia? În foarte multe cazuri cele douã sunt antagonice. Sz L – În toate cazurile existã perioade în care afacerea te þine departe de familie. O afacerea e ca un copil. Are nevoie de multã grijã ºi atenþie pânã când merge pe picioarele ei. ªi eu am trecut prin asta. Din fericire, soþia mea a fost alãturi de mine, m-a înþeles ºi m-a sprijinit mult. Am avut perioade, mai ales când neam extins la Satu Mare, când îmi vedeam familia doar în weekend. Acum familia e din nou în top. ªi e bine aºa. R – Firma dumneavoastrã s-a dezvoltat foarte frumos. V-aþi gândit sã vã implicaþi ºi social? Sz L – Deja suntem implicaþi. În scopuri publicitare susþinem un club de baschet ºi de tenis. Dar oferim ºi burse private unor studenþi, periodic susþinem un centru de plasament, fãcând cadouri copiilor orfani de ziua lor. Dacã noi câºtigãm, trebuie sã se bucure ºi alþii de câºtigul nostru. ªi oricum nu ducem nimic dincolo. Tot între ºase scânduri voi merge ºi eu,
SZÉKELY LAJOS
– s-a nãscut în 18 ian 1967, în comuna Sãlard, Bihor – 1989 absolvã Universitatea Timiºoara, Matematicã-Fizicã – 1990 se înscrie la a doua facultate, informaticã, tot la Timiºoara – 1991 intrã în afaceri ºi renunþã la a doua facultate – 2000 devine reprezentantul Opel pentru Bihor – cãsãtorit
chiar dacã ale mele vor fi sculptate ºi tapisate mai frumos.
R – Ce ar mai trebui sã le spunem cititorilor noºtri? Sz L – Sã se realizeze aici, acasã. Sã analizeze ºi sã foloseascã oportunitãþile din þarã, sunt mai mari ºi mai multe decât în occident. Nu vor trãi mai bine în strãinãtate, vor fi preºul europenilor, iar dacã vor munci ºi se vor stresa de câteva ori mai mult decât aici, vor trãi cam la acelaºi nivel ca angajaþii mei. Sunt atâtea exemple. Nu meritã. Sã-ºi foloseascã mintea ºi eforturile pentru a se realiza aici, unde le sunt rãdãcinile ºi tot ce le e drag.
publicaþie de informare ROMCOM
7
Consultanþã
Un nou Cod al Muncii în pragul integrãrii
Noul Cod al Muncii aduce clarificãri în ceea ce priveºte plata concediului de odihnã. Astfel, pentru perioada concediului de odihnã salariatul beneficiazã de o indemnizaþie ce reprezintã media din ultimele trei luni a drepturilor salariale, dar care nu poate fi mai micã decât salariul de bazã cumulat cu indemnizaþiile ºi sporurile cu caracter permanent cuvenite în perioada respectivã. Potrivit reglementãrilor actuale, indemnizaþia de concediu de odihnã reprezintã media zilnicã a veniturilor din luna sau lunile în care este efectuat concediul, multiplicatã cu numãrul de zile de concediu. Unele modificãri aduse Codului Muncii vizeazã clauza de neconcurenþã. Potrivit noilor prevederi, clauza de neconcurenþã poate produce efecte pentru o perioadã de cel mult 2 ani de la data încetãrii contractului individual de muncã. Cuantumul acestei indemnizaþii va fi, potrivit noilor reglementãri, de cel puþin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni. Îndemnizaþia acordatã în schimbul clauzei de neconcurenþã reprezintã o cheltuialã efectuatã de angajator ºi este deductibilã la calculul profitului impozabil. Potrivit legislaþiei în vigoare, aceasta indemnizaþie este de cel puþin 25% din salariu. Noul Cod al Muncii înãspreºte sancþiunile aplicate în cazul muncii la negru. Primirea la muncã a persoanelor fãrã încheierea unui contract individual de muncã se sancþioneazã cu amendã de la 15 milioane la 20 de milioane ROL pentru fiecare persoanã identificatã, fãrã a depãºi valoarea cumulatã de un miliard de lei. De asemenea, încadrarea în muncã a minorilor, încãlcând prevederile legale, constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 1 la 3 ani.
Delia Ghiurãu ROMCOM
DUPÃ CE CODUL MUNCII a fost modificat în 2003 ºi în 2005, Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei a supus dezbaterii publice un proiect de ordonanþã de urgenþã privind modificarea, din nou, a actului normativ. Codul Muncii trebuie modificat, spune ministrul muncii, Gheorghe Barbu, pentru eliminarea deficienþelor semnalate în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, din luna mai. Prin urmare guvernul a emis o ordonanþã de urgenþã de modificare a Codului muncii pentru ca noile modificãri sã poatã fi raportate la Bruxelles în faþa Comisiei Europene împreunã cu ultimele date ale evoluþiei sale înaintea apariþiei raportului de monitorizare care va decide data aderãrii, a declarat ministrul muncii Gheorghe Barbu. Noul Cod a fost finalizat la nivelul ministerului de resort ºi publicat în Monitorul Oficial. Noul Cod nu conþine foarte multe modificãri substanþiale. Noutatea o constituie apariþia unei serii de definiri a anumitor termeni, cum ar fi muncitorul comparabil, care la noi nu existã ca definiþie etc. Toate acestea sunt însã definite în normele generale de protecþie a muncii, iar decizia a fost ca ele sã se regãseascã în Codul Muncii, ºi nu separat, puse prin diverse norme generale. O noutate ar mai fi eliminarea restricþiei minime de doua ore de muncã zilnicã ºi zece sãptãmânale pentru contractele de munca cu timp parþial. De asemenea, cei angajaþi pe o perioadã determinatã nu vor putea
fi plãtiþi mai prost decât cei angajaþi permanent, dacã au aceleaºi competenþe. În noua variantã a Codului, concedierile colective se vor face în douã etape - prima fiind aceea de informare a muncitorilor ºi de discuþii cu sindicatele. Abia dupã aceastã etapã urmeazã concedierile efective. Codul Muncii va fi modificat ºi în ceea ce priveºte obligaþiile angajatorilor. Actul normativ adoptat de Guvern stabileºte cã normele privind utilizarea ºi constituirea fondului de garantare pentru plata creanþelor salariale vor fi reglementate printr-o lege specialã. Actul normativ aduce modificãri ºi în ceea ce priveºte durata timpului de muncã. Noile reglementãri permit angajatului ºi angajatorului sã-ºi organizeze mai flexibil durata timpului de muncã, conform normelor europene. Potrivit noilor prevederi, durata timpului de muncã poate fi prelungitã peste 48 de ore pe sãptãmânã, incluzând ºi orele suplimentare. Condiþia este ca media orelor de muncã, calculatã pe o perioadã de o lunã calendaristicã, sã nu depãºeascã 48 de ore pe sãptãmânã. Pentru anumite domenii de activitate, unitãþi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncã, se pot negocia perioade de referinþã mai mari de o lunã, dar care nu pot depãºi 12 luni. La stabilirea perioadelor de referinþã nu se iau în calcul durata concediului de odihnã ºi situaþiile de suspendare a contractului individual de muncã. Efectuarea muncii suplimentare peste limita menþionatã este interzisã, cu excepþia cazului de forþã majorã sau pentru alte lucrãri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlãturãrii consecinþelor unui accident.
8
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
În atenþia angajatorilor
CASA JUDEÞEANÃ DE PENSII BIHOR Comunicat
AVÂND ÎN VEDERE PREVEDERILE Legii nr. 226 /2006 ºi Ordinul MMSSF nr. 572 /2006 precizãm urmãtoarele : încadrarea asiguraþilor în locuri de muncã în condiþii speciale se face de cãtre angajator pe baza documentelor ºi evidenþelor acestuia, întocmite conform legii, din care sã rezulte cã activitatea asiguraþilor s-a desfãºurat numai în respectivele locuri de muncã, pe durata programului normal de lucru din luna respectivã programul normal de lucru din luna respectivã pentru locurile de muncã prevãzute în aviz este cel stabilit prin regulamentul intern, prin
contractul colectiv de muncã ori prin alte acte normative specifice, în funcþie de sectorul de activitate, sau de angajator. pentru perioadele cuprinse între 1 aprilie 2001 ºi 1 iulie 2006, angajatorii depun la casa teritorialã de pensii în a cãrei razã de activitate îºi au sediile, pânã la data de 21.11.2006, (termenul de 90 de zile de la publicarea Normelor tehnice de aplicare a prevederilor Legii nr.226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncã în condiþii speciale), urmãtoarele documente: – avizul, în original ºi copie, prin care se atestã încadrarea locurilor de muncã în condiþii speciale, originalul restituindu-se dupã certificarea conformitãþii copiei cu acesta; – lista nominalã, inclusiv pe suport electronic, a asiguraþilor care ºi-au desfãºurat activitatea pe durata programului normal de lucru din fiecare lunã în locurile de muncã specificate în aviz, întocmitã în baza evidenþelor angajatorului, în conformitate cu anexele 1 ºi 1a din normele tehnice; lista nominalã este documentul justificativ pentru întocmirea declaraþiilor rectificative; – declaraþiile rectificative corespunzãtoare fiecãrei luni din perioada respectivã. În declaraþiile rectificative vor fi inregistraþi numai
asiguraþii care ºi-au desfãºurat activitatea pe durata programului normal de lucru din luna respectivã în locuri de muncã încadrate în condiþii speciale, conform prevederilor Legii nr.226/2006. Pentru perioada 01.04.200116.06.2006, în conformitate cu prevederile art.1(5) din Legea nr.226/2006, nu se datoreazã diferenþa dintre cota de contribuþie de asigurãri sociale datoratã de angajator pentru condiþii speciale de muncã ºi cea corespunzatoare condiþiilor de muncã declarate în Declaraþia nominalã iniþialã. Cota de contribuþie de asigurãri sociale prevazutã de lege pentru condiþii speciale de muncã se datoreazã de cãtre angajator începand cu data de 17 iunie 2006, data intrãrii în vigoare a Legii nr.226/2006. În situaþiile prevãzute la art.1(3) din Legea nr.226/2006 ( situaþia în care unitãþile îºi schimbã denumirea sau sediul ori se reorganizeazã, inclusiv prin preluarea în totalitate sau în parte a patrimoniului de cãtre o altã societate), angajatorul va depune la casa teritorialã de pensii Nota de constatare întocmitã de cãtre Inspectoratul Teritorial de Muncã în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr.2 la normele tehnice aprobate prin Ordinul MMSSF nr.572/2006. Casa Judeþeanã de Pensii Bihor va pune la dispoziþia angajatorilor baza de date corespunzatoare perioadei pentru care se depun declaraþii rectificative, în vederea întocmirii corecte a acestora.
Director executiv Ec. Szarka Árpád
publicaþie de informare ROMCOM
9
PRO FAMILIA
Raport de vacanþã
Anca Popovici PRO FAMILIA
AVEM MAREA BUCURIE DE A Và împãrtãºi experienþele deosebite pe care le-am trãit vara aceasta în taberele oganizate de cãtre Fundaþia Pro Familia în Budureasa. În perioada 17 – 30 iulie 2006 au avut loc cele douã serii de tabere, prima serie cu tinerii români, iar cea de-a doua cu tinerii maghiari. Au participat 100 de tineri cu vârste cuprinse între 12 – 25 ani. Tineri cãrora li s-a adresat programul nostru ºi care au participat la tabãrã provin din familii cu mari probleme sociale ºi financiare, unii dintre ei confruntându-se cu mari probleme psihologice, de exemplu: tentative de suicid. E foarte important ca în adolescenþã omul sã gãseascã rãspuns la întrebãrile fundamentale ale vieþii, sã descopere sensul vieþii, sã îºi cunoascã propria identitate ºi sã Îl descopere pe Dumnezeu ºi iubirea Lui pentru fiecare om. Oricât de desuet pare, oamenii care Îl descoperã pe Dumnezeu au un cuvânt de spus în istorie, la diverse niveluri, sunt echilibraþi ºi de încredere. Dacã evenimentul are loc în adolescenþã, omul respectiv nu va avea experienþe dramatice ºi hollywoodiene, dar va avea o dezvoltare personalã extraordinarã. Acestor nevoi s-a adresat tabãra noastrã, încercând sã ajute aceºti tineri sã se descopere pe ei înºiºi ºi pe Dumnezeu. Timpul pe care l-am petrecut acolo împreunã a fost o relaxare, un timp în care am învãþat multe lucruri importante, benefice pentru vieþile noastre, ne-am putut dezvolta atât pe plan spiritual, cât ºi pe plan psihologic, stabilind relaþii de prietenie sãnãtoase împreunã, astfel
încât prietenia noastrã sã fie pe termen lung. Momentele de studiu au fost combinate cu cel de relaxare ºi de închinare înaintea lui Dumnezeu, încercând sã accentuãm faptul cã viaþa e un tot armonios, nu o serie de evenimente ºi ocazii disparate. Putem învãþa studiind, ne putem închina relaxându-ne. ªi a fost minunat sã constatãm cã am reuºit. Ne-am bucurat mult vãzând cã aceastã tabãrã creºtinã care este ºi o lucrare spiritualã ºi-a atins scopul pentru care a fost fãcutã. Urmãtoarea serie pe care am organizat-o a fost din 21 – 26 august 2006 cu tinerii romi din Poºoloaca, Urvind ºi Telechiu, de care se ocupã pastorul Banyai Janos, implicat în bisericile de romi. Organizarea acestei serii de tabãrã a fost realmente o minune ce nu ar fi putut avea loc fãrã participarea activã a unor oameni de afaceri care ne-au ajutat financiar. În mod deosebit trebuie sã le mulþumim ºi partenerilor noºtri elveþieni pentru tot ce au fãcut pentru aceºti tineri. Un lucru pe care am dorit sã îl putem oferi tinerilor romi în aceastã tabãrã a fost afecþiunea ºi dragostea noastrã, dar ºi o nouã perspectivã asupra vieþi, importanþa lor ca
oameni în societate, calea spre Isus Hristos, Mântuitorul Nostru. Am avut un timp minunat ºi binecuvântat, am studiat multe teme din Scripturã, am cântat multe cântece în limba maghiarã, românã ºi þigãneascã, am fãcut excursii, activitãþi distractive, multe jocuri interesante, coregrafii, foc de tabãrã. Trebuie sã le mulþumim voluntarilor care ne-au sprijinit în realizarea tuturor acestor activitãþi ºi le-au acordat adolescenþilor o atenþie deosebitã: Adrian Suciu, Lehel Csoma, Lavinia Popovici, Ionuþ Haidu, Moza Daniel, Marino Cãlin, Tipi Moni, Alina Suciu, Kulcsar Johana, Zsolt Nyri, Zsolt Dobai, Csoma Emeºe, Anamaria Popa , Paraszka Krisztina, Banyai Gabriella ºi Zsuzsa, Kinga Mostis, Judit Megyesi, bucatareselor: Ana, Lenuþa ºi Florica pentru munca ºi efortul depus ºi mâncarea gustoasã oferitã. Le muþumesc ºi colegilor mei de la ROMCOM care ne-au sprijinit prin dedicarea ºi efortul depus pentru realizarea acestor serii de tabere.
Iatã însã ºi câteva din pãrerile participanþilor:
Csoma Lehel -lider „Sunt mulþumitor lui Dumnezeu cã am avut parte de aceastã lucrare,
10
publicaþie de informare ROMCOM
PRO FAMILIA
unde am putut vedea cum lucreazã ºi în vieþile romilor, care pot sã Îl laude cu mare sinceritate prin cântece ºi rugãciuni. În fiecare zi am avut o pãrtãºie pe grupe cu ei. Acolo am discutat despre cele mai importante întrebãri ale vieþii omului. Pentru mine a fost o tabãrã deosebitã, bine organizatã ºi cred cã aceastã lucrare pe care a început-o Dumnezeu în vieþile lor va creºte în fiecare zi pentru slava Lui.“ Judit Megyesi - psiholog „Când petreci douã sãptãmâni între tineri care au cam aceeaºi vârstã, dar provin din diferite familii, împrejurãri sociale ºi etnice, este o foarte bunã ocazie de a învãþa lucruri noi de la ei, despre ei ºi nu în ultimul rând despre tine însuþi. Aº vrea sã vã împãrtãºesc doar câteva lucruri pe care eu personal leam învãþat în aceste zile, nu ca psiholog, ci ca om. În primul rând iarãºi s-a dovedit faptul cã este greu sã lucrezi cu oameni. Sã lucrezi cu tineri e ºi mai greu, indiferent de grupul etnic din care face parte. Este o vârstã foarte dificilã, când simþul lor critic se dezvoltã, se revoltã împotriva pãrinþilor, legilor sociale, lumii exterioare. Dar dacã le acordãm suficientã atenþie ºi timp acestor tineri, putem vedea ºi dezvãlui o foarte mare dragoste. Deºi ei nu exprimã aceastã dragoste, deoarece nu e `miºto`, dau semne, iar noi trebuie doar sã fim atenþi pentru a le recepta ºi rãspunde.“ Kinga Mostis – profesor „A participa, în sine, la o tabãrã de tineri este o amintire plãcutã. A participa la o tabãrã cu tineri romi este o amintire unicã, datoritã tradiþiilor ºi obiceiurilor particulare ale lor. Cu certitudine pot sã spun cã a fost o tabãrã foarte pestriþã, datoritã faptului cã au fost prezenþi copii cu
vârste între 11 ºi 20 de ani, au fost unii care au ºtiut sã scrie ºi sã citeascã în românã ºi maghiarã, dar au fost ºi analfabeþi. Majoritatea tinerilor a vorbit limba romã sau românã, dar au fost între ei ºi care au vorbit 3 limbi: romã, românã, maghiarã. ªi din punct de vedere social au fost diferenþe, unii veneau din familii mai bine situate, iar alþii din familii foarte sãrace. Mulþi copii au venit din familii creºtine ceea ce s-a vãzut din atitudinea lor faþã de studierea Bibliei. Pe parcursul taberei am studiat temele ca: Biblia, Dumnezeu, Omul, Pãcatul, Mântuirea. În fiecare dimineaþã în grupuri mici au fost þinute seminarii în legãturã cu temele amintite. Au avut ºi timp liber dupãamiazã, pentru a se juca, a se distra, a sta de vorbã cu copii despre viaþa lor, sentimentele lor, despre trãirile
fi mãsuratã în viaþa de zi cu zi. Sarcina noastrã, a învãþãtorilor, pe parcursul taberei a fost de le a arãta calea spre Isus, a-i ajuta pe tineri în luarea deciziilor corecte. Speranþa noastrã este ca tinerii participaþi la aceastã tabãrã sã gãseascã ºi sã se rãmânã pe calea cea bunã.“ Bányai Gabriella - profesoarã „Mã bucur cã am ocazia de a vã scrie câteva rânduri ºi a vã mulþumi pentru bunãvoinþa ºi sponsorizarea cu care ne-aþi sprijinit, astfel încât am putut organiza o tabãra pentru tineri þigani. Dintre aceºtia majoritatea n-a fost niciodatã în viaþa în tabãrã. Mulþumim foarte mult. Dumnezeu sã vã rãsplãteascã ºi sã vã dea mult din belºugul Lui, mult mai mult decât aþi putea cere s-au gândi. Tinerii au venit din trei sate
spirituale, nevoile, greutãþile lor. Dupã cinã am avut timp de pãrtãºie în cadrul cãruia am învãþat cântece de laudã, am ascultat mesajul biblic ºi am avut ºi timp de rugãciune. Pãrerea mea este cã au ascultat cu plãcere mesajul mântuirii ºi despre relaþia pe care o putem avea cu Dumnezeu, despre viaþa veºnicã. Au fost luate decizii din partea tinerilor, dar longevitatea acestora va
diferite. A fost minunat sã vedem cum lucreazã Dumnezeu între ei. Am învãþat foarte multe lucruri prin jocuri, apoi din Biblie, cântece, versete de aur din Biblie,…ºi aºa aº putea sã mai continui. Lor le-au plãcut foarte mult cântecele. Ne-am bucurat sã auzim cã ºi în timpul liber s-au adunat în grupe mici, ca sã cânte, atât fetele, cât ºi bãieþii. Fiind mai mulþi într-un dormitor,
publicaþie de informare ROMCOM
11
PRO FAMILIA
au trebuit sã înveþe ºi cum sã facã ºi sã menþinã curãþenia, apoi grupa, care a fãcut curãþenie mai mare în camera proprie, a fost premiatã. Au fost foarte entuziasmaþi. La mese au învãþat cum sã lucreze în comun, cum sã cearã, ºi, cum sã dea ajutor, când este vorba despre munca. Cu disciplina n-am avut probleme. Tinerii au învãþat cum sã-i respecte pe cei din jurul lor ºi cum sã-ºi respecte învãþãtorii. La jocuri au învãþat foarte mult: cum sã se joace în comun, respectul unul faþã de celãlalt, rãbdare, spirit sportiv. Sunt lucruri banale pentru majoritatea dintre noi, nu ºi pentru ei, iar lipsa lor e un real handicap în integrarea lor socialã. Cadrul natural în care a fost organizatã tabãra a fost minunat. În fiecare zi am putut sã ne delectãm în frumuseþea pe care a creat-o Dumnezeu, mai ales când ne-am dus cu ei împreunã în drumeþie. În fiecare searã ne-am adunat împreunã în jurul Scripturii, sã cântãm, sã ne rugãm. Ne-am bucurat mult, când i-am auzit rugându-se ºi dedicându-ºi viaþa în mâna lui Dumnezeu. Mulþumim foarte mult pentru cã ne-aþi dat ocazia ºi posibilitatea de a-i duce pe aceºti tineri în tabãrã creºtinã. Nu ºtiu, dacã vor mai avea ºansa de a se duce într-o astfel de tabãrã. Dumnezeu sã vã rãsplãteascã.“ Aceste serii de tabere au fost sponsorizate de mai mulþi oameni de afaceri cu suflet mare din Elveþia ºi România ca: domnul Marius Pantiº de la Optimedia, domnul Martin Teodor de la Dorlact, domnul Bogdan Octavian de la Carmangeria
Tavi Bogdan, doamna Kiraly Iuliana de la Living Export, doamna Mezei Elisabeta de la Auto World, doamna Ofelia Moga de la Transilvania General Import- Export, domnul
Gere Janos de la Arnos, doamna Halasz Iren de la Rodenta ºi nu în ultimul rând echipa din Elveþia care ne-a oferit ºi în acest an sprijin, atât spiritual, cât ºi financiar.
O minune trãitã: noua bisericã a romilor din Oradea
E deja un lucru recunoscut cã prin Bisericã se produc multe schimbãri la nivelul comunitãþii. Comunitãþile care nu au o bisericã, se comportã diferit chiar dacã toþi membrii ei se declarã creºtini. Comunitãþile în care se înfiinþeazã, se deschide o bisericã se schimbã. Când acest lucru se întâmplã în comunitãþile de romi, schimbarea e vizibilã, iar impactul pe termen lung e major. Acest lucru e valabil ºi pentru comunitatea de romi maghiari din cartierul Velenþa al Oradiei. Biserica s-a format greu, într-o perioadã lungã de timp, dar creºterea numãrului de membri a fost constantã, astfel încât am fost nevoiþi sã cãutãm un loc mai mare în care sã ne putem închina toþi împreunã, în condiþii civilizate. Dupã o perioadã lungã de rugãciuni, în 2003, am reuºit sã cumpãrãm un teren pe care sã construim noua clãdire a bisericii. Dupã încã o perioadã de rugãciuni, dar ºi donaþii din partea comunitãþii sãrace ºi a unor sponsori generoºi, printre care ºi Misiunea Creºtinã de Est (Elveþia), putem anunþa cu bucurie cã Dumnezeu ne-a binecuvântat cu o bisericã nouã, pe care am inaugurat-o ºi sfinþit-o în 26 august. A fost o adevãratã minune, iar pentru noi rãspunsul la multe rugãciuni. Le mulþumim tuturor celor care ne-au ajutat sã trãim aceastã minune, tuturor celor care ne-au sprijinit cu atâta dragoste chiar dacã nu ne cunosc.
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Tipar: SC Tipo Leº, Satu-Mare tel: 0261-768352 Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Smart Training, Brandstorm
12
publicaþie de informare ROMCOM
| Attachment | Size |
|---|---|
| Revista ROMCOM Nr 35 - Septembrie 2006.pdf | 1.24 MB |
NEWSLETTER // Ultimele ştiri
Fii la curent cu ultimele informatii si oferte ROMCOM. Aboneaza-te la newsletter.
(* câmpuri obligatorii)
Bloguri
-
20 Jan 2012
-
16 Jan 2012
-
12 Jan 2012
-
10 Jan 2012
-
09 Jan 2012
-
14 Dec 2011
-
30 Nov 2011
-
29 Nov 2011
-
29 Nov 2011
-
25 Nov 2011
