Succes Garantat prin Inovaţie

Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
Succes garantat prin inovaþie
Pentru a vorbi de inovaþii nu este întotdeauna nevoie de descoperiri noi. Important este sã ai ideea potrivitã la momentul potrivit. Adesea ajunge sã-þi ridici ochii din propria farfurie (sau sã arunci o privire peste gardul vecinului) ca sã-þi înlesneºti calea spre succes: nu rareori se pot gãsi soluþii rafinate cu tehnologii verificate din alte domenii. Cine vorbeºte despre inovaþii se gândeºte la produse noi, prestãri de servicii noi, descoperiri ºi patente sau pietre de hotar în istoria omenirii, cum ar fi descoperirea roþii. Însã inovaþiile nu se bazeazã neapãrat pe concepte inedite (deschizãtoare de drumuri noi) sau pe dezvoltarea unor tehnologii noi. Practica ne aratã cã marea majoritate a tuturor inovaþiilor în materie de produse ºi a optimizãrii prestãrii de servicii nu fac vâlvã. La scarã micã, ele au loc zilnic: datoritã ideilor inovatoare, produsele existente devin mai simple, mai avantajoase din punct de vedere al preþului ºi mai bune calitativ. Pe piaþa globalã, astfel de inovaþii în materie de produse sunt decisive. Produsele ºi serviciile prestate trebuie aduse pe piaþã repede, cu un înalt grad de credibilitate ºi la costuri mici, dar fãrã ca ele sã sufere calitativ. Tehnologii din cu totul alte domenii oferã adesea soluþii simple. Ce înseamnã concret acest lucru putem observa din analiza urmãtorului exemplu practic. Cine se gândeºte la mousul unui computer când construieºte o maºinã de cusut? Însã exact asta au fãcut inginerii inovatori. Problema pe care au cãutat sã o rezolve a fost adaptarea vitezei de cusut la calitãþile materialului de prelucrat. Asta înseamnã cã un senzor trebuie sã mãsoare deplasarea materialului sub acul de cusut. Exact aceeaºi problemã trebuie sã o rezolve ºi mousul computerului: el mãsoarã propria deplasare raportat la suportul pe
continuare în pagina 2
Iunie 2006 / nr. 35
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial...
Sã strângem legãturile
pag. 3
Principii ºi metode de a-þi promova produsele ºi serviciile
pag. 4
Christian Sartorius SERVUS BUSINESS DEVELOPMENT
Apã ºi viaþã
pag. 6-7
Condiþii mai aspre pentru creºterea animalelor
pag. 8-9
1
INOVAÞIA CA RESORT AL
SUCCESULUI
Succese ROMCOM
pag. 9
Sã iubeºti ce e vechi cât se cere, dar sã te dedici noului – aºa a lãudat Theodor Fontane progresul. Inovaþiile, descoperirile ºi dezvoltãrile progresive sunt motorul ce impulsioneazã economia. Motivaþia de a ocupa prin intermediul produselor ºi al prestãrii de noi servicii un loc privilegiat pe piaþã þine în miºcare întreaga lume. Însã nu toate ideile au garanþia succesului, iar calea celor care reuºesc în viaþã este pavatã de multe eºecuri. De exemplu, Thomas Edison a ieºit pe piaþã cu becul electric dupã 6000 de experimente istovitoare. Rapiditate, o apreciere corectã a nevoilor pieþii, procese interne optime, capitalul necesar ºi nu în ultimul rând perseverenþã sunt factorii ce decid „topul“ ºi „coada clasamentului“ în materie de inovaþie.
Noi standarde pentru srl-uri
pag. 10
Companiile româneºti ºi provocãrile BASEL II
pag. 11
Investiþie în G+
pag. 12
„Sã iubeºti ce e vechi cât se cere, dar sã te dedici noului – aºa a lãudat Theodor Fontane progresul.“
Opinie
care se miºcã. Astfel, inginerii nu au trebuit sã inventeze un nou senzor, ci au folosit senzorul standard din domeniul informaticii. O soluþie simplã cu riscuri ºi cheltuieli minime.
2
INOVAÞIA PROCESULUI:
OPTIMIZARE ÎN SPATELE CULISELOR
Trei pãtrimi din conducerile occidentale considerã cã inovaþiile aduse produselor constituie o pârghie centralã a poziþiei lor competitive. O importanþã mai mare li se atribuie doar concentrãrii asupra competenþelor esenþiale ºi programelor de dezvoltare ºi celor de scãdere a cheltuielilor. Însã pe lângã inovaþiile propriu-zise aduse produselor, un mare potenþial economic îl au ºi optimizãrile procesului de producþie ºi ale comportamentului în timpul acestuia. Sau altfel spus, succesul pe piaþã al unui produs este tot mai mult determinat nu în primul rând de superioritatea tehnicã a produsului, ci de capacitatea de a forma derulãrile („procesele“) interne corespunzãtoare. Concret, este vorba de stimularea ºi folosirea continuã a potenþialului colaboratorilor. Nu existã reþete simple ale succesului pentru gãsirea unor tehnologii potrivite. Procesul ideatic poate fi însã susþinut prin procedee metodice ºi diferite tehnici. Cel mai cunoscut exemplu al unei astfel de generãri ideatice este furtuna de idei („brainstorming“) sau „cartografierea minþii“ („mind-mapping“) aceasta fiind cunoscutã în general doar ca instrument de vizualizare. Dacã însã pentru un produs nou se prezintã un caiet de sarcini ca „mind map“, rezultã brusc diferite asocieri care anterior nu au fost evidente. Alte exemple sunt cadranul morfologic ºi bionic. La cadranul morfologic, parametrii descriptivi ai unei probleme se trec pe una dintre axe, iar pe a doua, posibilele soluþii. Din matricea formatã rezultã o multitudine de soluþii. În cadrul bionicii este vorba de recunoaºterea unor modele din naturã ca soluþii de principiu ale unor probleme tehnice. Astfel, fagurii apicoli au fost modelul pentru construirea de celule folosite în prezent în construcþia de avioane ºi automobile, dupã cum se poate observa în urmãtoarea imagine.
Fig. 1. Bionicã: Modelul din naturã pentru construirea unei aplicaþii în industria aliajelor uºoare (industria de avioane ºi automobile)
3
INOVAÞII ÎN DOMENIUL PRESTÃRII DE SERVICII: PASUL SPRE „LEGAREA CLIENÞILOR“
propriei afaceri devin tot mai mari. O importanþã deloc neglijabilã îi revine perioadei de introducere a produsului pe piaþã. Dupã cum reiese din imaginea alãturatã (de A. Jungmeister), preþul de vânzare scade deîndatã ce apare un produs concurent pe piaþã. Cu cât un produs este scos ºi introdus mai repede pe piaþã, cu atât preþul de vânzare poate fi influenþat mai mult de vânzãtor, ºi nu de cumpãrãtor. Primul pe piaþã îºi atrage pânã la 80% din câºtig!
Problemele ce preocupã managementul promovãrii în prezent sunt urmãtoarele: a. poziþii de frunte pe pieþele existente b. profitabilitate crescândã c. dezvoltare continuã, de ex. prin pãtrunderea pe pieþe noi (de ex., pieþe geografice ca UE ºi Nafta) sau în segmente de noi clienþi Aceastã problematicã este soluþionatã treptat prin alcãtuirea de reþele între ofertanþi, cei care presteazã servicii ºi clienþi“ oferte prin intermediul internetului hotline 24 din 24 diagnostic computerizat la distanþã al produselor Ideea de bazã din spatele fiecãrei inovaþii este urmãtoarea: inovaþiile fac posibil un avantaj suplimentar de duratã, ce asigurã o micã diferenþiere a propriului produs, respectiv a propriei prestãri de servicii comparativ cu latura concurentã.
Erodarea preþului începe dupã lansarea pe piaþã
Preþ Preþ de lansare
4
MANAGEMENTUL INOVAÞIILOR
În zilele noastre, pretenþiile de la puterile de conducere cresc simþitor, inclusiv în România. Din acest motiv, SERVUS business development (Elveþia) în colaborare cu ROMCOM (România) a elaborat un nou seminar ce are ca temã managementul inovaþiilor. Pe parcursul celor douã zile ale seminarului, membrii managementului promovãrii (topmanagement), ai managementului HR ºi ai conducerii tehnice vor gãsi rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri: i. Ce este inovaþia? ii. De ce e nevoie de inovaþie? iii. Care sunt cele mai bune strategii în domeniul inovaþiei? iv. Ce influenþã are inovaþia asupra structurii firmei? v. Bench-Marketing: Cum procedeazã cei mai buni? vi. Cum implementez managementul riscului în domeniul inovaþiei? vii. Existã o eticã în spatele inovaþiei? viii. Cum pot promova þintit în cadrul afacerii mele inovaþia produsului, a procesului ºi a prestãrii de servicii ? Asiguraþi-vã cã afacerea dumneavoastrã poate fi caracterizatã prin cuvintele rostite de Leif Edvinsson, CEO suedez (Skandia Insurance Company Ltd): „Oamenii învaþã cât timp trãiesc. Organizaþiile trãiesc cât timp învaþã.“
Curbã de preþ Începutul accesãrii produselor competitive Timp
Fig. 2. Importanþa timpului de introducere a produsului pe piaþã: mecanismul scãderii preþului
Astfel, se consolideazã permanent legãtura cu clienþii, iar ºansele de supravieþuire, respectiv de dezvoltare a
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinie
Sã strângem legãturile
Interviu cu Bíró Rozália, viceprimarul Oradiei
asta nu e caracteristic doar Oradiei, ci întregii þãri. Oradea e relativ atentã la agenþii economici, faþã de alte oraºe din þarã. R - Cum ar putea fi întãritã aceastã colaborare? BR - Cred cã ar trebui sã consultãm mai des IMM-urile, reprezentanþii patronatelor când elaborãm strategii de dezvoltare economicã pe termen mediu ºi lung pentru cã, pânã la urmã, administraþia ar trebui sã fie ºi reprezentantul intereselor lor. Ar trebui sã luptãm mai mult pentru IMM-uri chiar ºi la stabilirea impozitelor ºi taxelor locale ºi naþionale.
Vine din sectorul privat. A urcat fiecare treaptã în domeniul afacerilor, iar din 2001 este viceprimãriþa Oradiei, responsabilã cu coordonarea direcþiilor economice ºi sociale, iar din 2004 ºi a Direcþiei Patrimoniu. A contribuit la înfiinþarea Euroregiunii Bihor-Hajdu Bihar, fiind convinsã cã avem doar de câºtigat din colaborarea cu vecinii intraþi deja în UE. Tot de câºtigat avem ºi din colaborarea dintre administraþie ºi sectorul IMM, iar acum cautã punþi de legãturã între cele douã pãrþi.
Daniela Stoica ROMCOM
nu le mai vedem, fiind copleºiþi de ele, interesaþi sã gãsim fonduri pentru probleme urgente, presante. R - De unde ar trebui început pentru remedierea relaþiei, pentru încãlzirea ei? BR - Din punctul meu de vedere, soluþia nu este diminuarea taxelor ºi impozitelor locale. Administraþia localã trãieºte ºi rezolvã probleme cu ajutorul acestora. Ar trebui sã facem mai mult pentru atragerea investitorilor. Pentru orice investitor sprijinul administraþiei e o garanþie a succesului. Cred, de asemenea, cã ar prinde foarte bine lãrgirea comisiilor de specialitate ale Consiliului Local cu 2-3 experþi din domeniul respectiv. Aceºtia nu ar avea drept de vot, dar ar putea prezenta poziþia societãþii civile ºi a specialiºtilor. Am propus acest lucru în campania electoralã din 2004. Din pãcate nu s-a materializat, deocamdatã, aºa cã simt lipsa acestor voci din exterior, care au ºi o altã viziune ºi perspectivã asupra fenomenului. La UDMR, am gãsit o formã de sprijin pentru IMM: editãm periodic o broºurã cu informaþii legislative, impozite ºi taxe, locale ºi naþionale, calendarul impozitelor ºi taxelor locale etc. R - Existã riscul ca acest dialog sã nu se realizeze totuºi? BR- Da, dar atunci, noi am fi cei în pierdere. Sectorul economic se dezvoltã, indiferent cã noi îl sprijinim sau nu. Întreprinzãtorii ºtiu sã lupte ºi o fac cu succes pentru cã îi obligã piaþa, concurenþa tot mai acerbã. Dar asta nu va face din Oradea, sau din oricare alt oraº, un oraº puternic, bogat. Ori acesta trebuie sã fie scopul. Dar sper cã vom evita un asemenea pericol. Cel puþin în Oradea, în perioada imediat urmãtoare, vom organiza mai multe cursuri ºi seminarii pentru pregãtirea întreprinzãtorilor în scrierea de proiecte ºi accesarea de fonduri guvernamentale ºi comunitare. Recunosc cã aceste sume importante de bani sunt greu de accesat, dar nu imposibil, ºi dacã le avem la dispoziþie ar fi pãcat sã le pierdem. De asemenea vom începe sã consultãm sectorul IMM pentru mai multe proiecte pe care vrem
R - Proveniþi din mediul de afaceri. Cum se vede administraþia localã din cealaltã parte a baricadei? BR - Din primãrie, distanþa de mediul de afaceri e cam mare ºi nu e doar o pãrere. Ar trebui sã existe o colaborare mai bunã între cele douã pãrþi care, pânã la urmã, au aceleaºi obiective: creºterea nivelului de trai, dezvoltarea comunitãþii întregi nu doar a unei entitãþi. Nu trebuie neglijat faptul cã suntem în pragul integrãrii în UE, indiferent când va avea aceasta loc, iar administraþia localã ar trebui sã sprijine mai mult sectorul IMM pentru a fi competitiv pe noua piaþã. Faþã de necesitãþi, nivelul de colaborare între cele douã pãrþi e minim, iar
R - La ora actualã, impresia generalã e cã administraþia e interesatã doar de taxele ºi impozitele acestui sector, nu ºi de dezvoltarea lui. BR - Din pãcate aveþi dreptate, iar administraþia pierde o experienþã valoroasã necomunicând cu mediul economic. Ar fi extrem de benefic, de exemplu, sã avem un dialog permanent cu firmele care au o vechime de 10 ani, sã zicem, ºi care au demonstrat cã sunt competitive pe piaþa internã ºi chiar externã. Aceste firme au manageri buni, ar avea ceva de spus în administrarea oraºului, a problemelor comunitãþii. Neexistând un dialog permanent între noi ºi agenþii economici, pierdem aceastã experienþã, pierdem idei valoroase. Sigur ar avea sugestii ºi soluþii viabile la multe probleme cu care se confruntã administraþia ºi pe care noi, din interior
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinie
sã le demarãm. Pentru a avea succes, experienþa ºi perspectiva lor ne vor prinde foarte bine. Poate vor observa puncte slabe pe care noi nu le-am sesizat, sau vor îmbunãtãþi anumite puncte. Mai mulþi consilieri cu experienþã ºi validaþi de piaþã nu pot face decât bine, nu-i aºa? Un lucru foarte important, pe care noi ne ferim sã-l spunem, este cã toþi am intrat în administraþie fãrã experienþã. Primul mandat de regulã îl petreci învãþând. Ar trebui ca primele sãptãmâni, prima lunã, dupã validarea în funcþie, primar, viceprimari ºi consilieri sã urmeze cursuri de administraþie pentru a învãþa despre ce e vorba, care sunt legile care guverneazã acest domeniu. Altfel te trezeºti la jumãtatea sau sfârºitul mandatului cã n-ai fãcut nimic din ce ai promis în campania electoralã pentru cã ai promis lucruri ce nu þin de administraþie sau cã trebuia sã foloseºti alte pârghii pentru realizarea promisiunilor. Cel puþin în cazul Oradiei, echipa are deja experienþã administrativã ºi sper cã primãria va deveni mai prietenoasã faþã de acest sector. Învãþãm mult ºi de la colegii noºtri din Hajdu Bihar cu care colaborãm în cadrul Euroregiunii BihorHajdu Bihar. Eu sper cã în curând agenþii economici vor putea spune cã au în noi un partener de dialog ºi un sprijin de dezvoltare. Ce þine de noi ºi ce permite legislaþia vom face.
Principii ºi metode de a-þi promova produsele ºi serviciile
PRINCIPIUL 1. GÂNDEºTE PRIN
PRISMA CLIENTULUI, NU A TA
Multe firme sunt „îndrãgostite” de propriile lor produse fãrã sã-ºi dea seama cã acestea nu înseamnã prea mult pentru prea mulþi, sau mai rãu nu sunt cunoscute de nimeni. Cred cã primul pas în vânzarea unui produs este sã identifici acele nevoi ale clientului tãu pe care produsul tãu le poate satisface.
PRINCIPIUL 2. VINDE BENEFICIILE
PRODUSULUI, NU TRÃSÃTURILE SALE
Sebastian Vãduva SOLUÞII AVANSATE
Clientul tãu – chiar dacã sunã dureros – nu este interesat în produsul tãu decât în mãsura în care acesta rezolvã problemele sale. Clientul este interesat de beneficiile pe care un produs i le poate aduce ºi nu de trãsãturile care te entuziasmeazã pe tine.
BÍRÓ ROZÁLIA
– s-a nãscut în 13 mai – 1989 absolvã Universitatea Babeº-Bolyai, din Cluj-Napoca, profil: economia industriei, construcþiilor ºi transporturilor – 1986 profesor suplinitor – 1990 întreprinzãtor – 1995 director general TVS Oradea – din 2000 consilier local UDMR – din 2001 viceprimar al Oradiei – cãsãtoritã, doi copii
ÎN SFÂRªIT SIMÞI CÃ FIRMA TA A PRINS aripi! Eºti pe piaþã de ceva vreme ºi deja þi-ai clãdit un nume. Oamenii din cartier ºi chiar cei din oraº încep sã te cunoascã ºi sã-þi rãsplãteascã eforturile prin a-þi cumpãra produsele ºi prin a te recomanda ºi altora. Ai fãcut o nouã investiþie ºi dintr-odatã capacitatea de producþie þi s-a dublat. Produci mult mai mult decât poþi vinde... ºi acum ce urmeazã? Îþi dai seama cã firma ta are nevoie de o strategie de marketing nouã ºi eficientã. Scopul acestei strategii? Sã vândã cât mai multe produse la cât mai mulþi clienþi, cât mai des! Într-un cuvânt sã te promoveze. Acest articol va încerca sã te ajute expunîndu-þi câteva principii esenþiale în promovarea produselor ºi serviciilor tale, precum ºi instrumentele disponibile pentru a face acest lucru.
PRINCIPIUL 3. NU FII UN IMITATOR Cele mai proaste strategii de promovare sunt acelea care încearcã sã imite pe altcineva. Orice client se întreabã: de ce sã cumpãr o imitaþie când aº putea avea originalul? De aceea promovarea ta trebuie sã fie diferitã, poate chiar unicã. Prin strategia ta de promovare îþi poziþionezi oferta în mintea clientului într-un loc unic ºi mai avantajos decât concurenþa ta. PRINCIPIUL 4. FII RÃBDÃTOR Promovarea este ca semãnatul: roadele nu se vãd decât dupã câteva luni. Multe firme sunt nerãbdãtoare sã-ºi schimbe strategia la un timp foarte scurt datoritã lipsei de rezultate imediate. Timpul minim de care este nevoie sã promovezi un produs este între 3 ºi 6 luni, deci fii rãbdãtor.
4
publicaþie de informare ROMCOM
Marketing
PRINCIPUL 5. FII CONSECVENT Probabil cã deja ai început sã te gândeºti la cum sã-þi promovezi produsele ºi firma ºi este un lucru foarte bun. Însã trebuie sã te avertizez cã lipsa de consecvenþã în acest domeniu se plãteºte nespus de scump! Odatã începutã o campanie de promovare, ea trebuie continuatã ºi dusã pânã la capãt. Mai mult imaginea firmei tale trebuie sã aibã o strategie total integratã ºi consecventã. Totul în firmã trebuie sã comunice un mesaj unitar. De aceea sfatul meu este sã gândeºti foarte bine toate detaliile strategiei ºi campaniei de promovare, ca sã o poþi duce pânã la capãt. În continuare aº dori sã enumerãm instrumentele pe care le avem pentru a ne promova produsele ºi câteva sfaturi despre felul în care le putem folosi. Ne dãm seama cã nu toate instrumentele se potrivesc la toate firmele, multe din acestea depind de produs, de zonã ºi de buget, însã este bine sã fim informaþi. PROMOVAREA TIPÃRITÃ Cãrþile de vizitã sunt deosebit de importante, atât designul, cât ºi calitatea hârtiei transmit calitatea firmei ºi a produsele sale. Antetul, facturile, plicurile ºi orice este folosit în corespondenþa firmei trebuie sã fie consecvent cu designul cãrþilor de vizitã ºi cu imaginea totalã a firmei. Instrumentele de scris, brelocurile, calendarele sunt instrumente destul de ieftine ce pot fi cadouri din partea firmei ºi al cãror scop este sã reaminteascã clienþilor de existenþa firmei tale. Reclamele în ziar, pagini aurii, afiºe pe autobuze / tramvaie sau afiºe pe stradã, din nou pot fi foarte eficiente însã trebuie sã transmitã o imagine consecventã cu toate celelalte instrumente folosite de firma ta. De regulã se potrivesc doar produselor de larg consum cu o deschidere maximã pe piaþã. Fluturaºii ºi cupoanele sunt un instrument deosebit de folositor întrucât cu acestea poþi mãsura impactul ºi
rezultatul campaniei tale de promovare. Se folosesc în special pentru o stragie focalizatã pe o niºã restrânsã de clienþi. Broºurile, cataloagele ºi posterele te pot ajuta sã comunici informaþia tehnicã despre oferta ta, sunt mai durabile ºi pot fi combinate cu instrumente electronice. Revistele ºi jurnalele de specialitate au deja o audienþã prestabilitã (mecanici, agricultori), dar sunt mai scumpe ºi de un impact mult mai mare. De regulã se folosesc pentru produse cu o marjã de profit mare ºi o masã criticã de producþie micã, preferabil produse la comandã.
PROMOVAREA AUDIO-VIZUALÃ Radioul este printre cele mai eficiente ºi ieftine metode de promovare ºi se potriveºte în special produselor de larg consum. Promovarea prin intermediul radioului este mai personalã însã trebuie focalizatã, legatã de un program, timp ºi audienþã specificã. Evenimentele promoþionale comunicate prin radio clãdesc o relaþie interactivã cu audienþa ce se poate dezvolta într-o relaþie de prietenie ºi loialitate. Televizorul este instrumentul electronic cu cel mai mare impact ºi are marele avantaj vizual. Percepþiile unui om despre un produs sau serviciu sunt de cele mai multe ori vizuale, iar prin intermediul televizorului sunt comunicate într-o atmosferã relaxantã folosind mesaje scurte cu un impact maxim, repetate cât de des posibil. Din nefericire aceastã metodã de promovare este cea mai costisitoare, însã nu în toate cazurile. Pagina web pe internet este probabil metoda promovãrii pe viitor. Pagina web trebuie sã fie consecventã cu restul imaginii companiei, trebuie sã fie înnoitã cel puþin lunar ºi sã fie cât de interactivã posibil. Unele pagini web deja sunt canale incredibile de promovare ºi vânzare.
PROMOVAREA PERSONALÃ Contactul personal este ºi va rãmâne cea mai eficientã metodã de promovare a unui produs sau a unui serviciu. Pãrerea ºi mãrturia unui client mulþumit sunt mai valoroase decât 10 apariþii în ziar sau la radio, ÎNSÃ promovarea tipãritã ºi electronicã îl va ajuta pe acel client mulþumit sã-ºi comunice mulþumirea ºi cercului sãu de influenþã. Implicarea comunitarã te poate pune în legãturã cu cât mai mulþi potenþiali clienþi ºi în acelaºi timp vei fi informat despre preferinþele pieþei, însã trebuie fãcutã dintr-un interes autentic în problemele comunitare. Evenimentele speciale din firma ta sau din comunitate pot fi combinate ºi orchestrate cu iniþiativele mai sus amintite. Acestea pot fi cupoane gratuite, cadouri, cafea gratuitã etc. Ideea unui eveniment special este crearea unui context sau pretext pentru ca clientul tãu sã-þi cumpere (sau sã recumpere dupã cum este cazul) produsele ºi serviciile tale. În concluzie, þine minte cã fiecare din aceste instrumente de promovare au un timp ºi un sezon. Orice firmã care respectã principiile enunþate la începutul acestui articol va studia natura umanã ºi va ºti cum sã orchestreze instrumentele mai sus menþionate pentru a-ºi atinge scopul de a a vinde cât mai multe produse la cât mai mulþi clienþi, cât mai des.
5
publicaþie de informare ROMCOM
Întreprinzãtori
Apã ºi viaþã
Interviu cu Liviu Neagoe, patronul SC Apa Vieþii SRL
ºi chiar sã ne dezvoltãm. În cei trei ani cât am derulat programul USAID, am demonstrat cã suntem profesioniºti, cã lucrãm bine ºi repede. Primii clienþi dupã ce am ajuns pe picioarele noastre i-am gãsit cu ajutorul Consiliului judeþean ºi a primãriilor pentru care am lucrat. Ne-au fãcut cea mai bunã reclamã. Dar am avut mari probleme cu plata lucrãrilor. Primãriile comunale au bugete modeste, lucrãrile pe care le fãceam noi erau plãtite din bugetul de stat, banii veneau uneori cu câteva luni întârziere. Doar Dumnezeu ºtie cum am rezistat în perioada ‘97-2000. Dezamãgirile legate de recuperarea banilor, erau parþial ºterse de dezvoltarea economicã a satelor în care am lucrat în Timiº, apoi în Braºov, Arad, Sibiu, iar acum ºi în Bihor. Apa aduce viaþã, aþi observat? Viaþã ºi sãnãtate. În perioada 2001-2004 a fost un program guvernamental de introducere a apei în mediul rural care ne-a prins foarte bine, aºa cã firma s-a redresat ºi dezvoltat.
La prima vedere n-aº spune cã omul blajin din faþa mea, cu o expresie uºor resemnatã poate fi implicat în prea multe sau poate fi pasionat de prea multe. Când începe sã vorbeascã, sunt surprinsã: nu înþeleg când mai are timp sã respire ºi câtã energie mai are. E împrãºtiat în prea multe domenii, are prea multe pasiuni. Cele mai mari: apa ºi viaþa, care sunt legate unele de altele.
R – Cum aþi intrat in afaceri? LN – Printr-o minune în actuala afacere. În afaceri însã, în 1991 când am decis sã plec de la Comtim. Lucram acolo din 1983, eram cel mai bine plãtit din cei 10.000 de angajaþi. , chiar dacã nu eram director. În cei 8 ani cât am lucrat acolo, am automatizat forajele de apã la cele ºase fabrici din complex. În 1991, am hotãrât sã lucrez pentru mine, nu pentru alþii. Doi ani am fãcut de toate, de la reparat televizoare la zugrãvit apartamente ºi tâmplãrie. În 1993, a avut loc un eveniment minor, dar care mi-a schimbat viaþa. Am fost solicitat sã repar un Volvo al unui misionar american. Nici un service nu reuºise. Eu l-am fãcut, deºi nu am nici o pregãtire, ºi era ºi primul Volvo în care cotrobãiam. Misionarul mi-a dat doi dolari. Doar doi dolari pentru asemenea muncã, dar… Dupã 6 luni, a adus în România un proiect de forat apã pentru satele sãrace, cu utilajele necesare ºi un inginer care m-a instruit douã luni. Mi-a dat mie proiectul spre administrare pentru cã mã mulþumisem cu doi dolari pentru un reparat de Volvo. Era un 6
proiect finanþat de USAID pe doi ani, cu posibilitatea prelungirii cu încã unul. Atunci am înfiinþat SC Apa vieþii SRL, iar în 1994 am înfiinþat a doua firmã: Tehnologii Apa Vieþii, companie româno-americanã, care face maºini de forat. Am început sã fac fântâni în satele sãrace din judeþul Timiº. Fiind un proiect al guvernului american, am lucrat foarte mult cu Consiliul Judeþean ºi cu primãriile comunale. Trei ani am dus o viaþã de vis. Am învãþat abc-ul afacerilor cu ajutor american ºi pe bani americani, nu pe ai mei. Am participat la diverse cursuri de instruire, multe în Statele Unite, nu a trebuit sã mã ocup de marketing, ci doar de ceea ce îmi plãcea: de fântâni ºi viaþã, pentru cã peste tot unde am lucrat, dupã noi s-a dezvoltat comunitatea respectivã. Dupã încheierea proiectului am constatat cã totul îmi rãmânea mie. Nu citisem niciodatã tot contractul. La sfârºitul programului USAID am pãºit în viaþa realã de afaceri: banii nu mai veneau la timp, eu trebuia sã caut clienþi, piese de schimb… A fost greu. Dar am reuºit sã mergem mai departe
R – Când a intrat ROMCOM în povestea dumneavoastrã? LN – În 2003. Atunci am aflat despre organizaþie de la un client cãruia i-am fãcut un foraj. Era romcomist. Aºa am ajuns sã iau primul credit în viaþa mea. Dar nu creditul mi-a schimbat viaþa ºi afacerea, ci seminariile. Mai fusesem la seminarii în USA, dar primul seminar al lui Mario Bruhlmann mi-a revoluþionat viaþa. Folosesc fiecare ocazie pentru a-i învãþa pe alþii ce am aflat atunci, nu doar despre planul de afaceri, ci despre viaþã ºi prioritãþi. ªi ROMCOM a mai fãcut ceva: mi-a suflat o afacere. Dupã cursurile la care am participat în USA, voiam sã fac seminarii pentru oamenii de afaceri români. Dar ROMCOM mi-a luat-o înainte ºi o face mai bine. R – Ce urmeazã? LN – Bineînþeles sã ne dezvoltãm. Deja am fãcut paºi în direcþia asta. Datoritã specificului afacerii noastre, valabil de fapt pentru mulþi prestatori de servicii, când facem o lucrare,
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
mergem cu tot calabalâcul în curtea clientului. De asemenea avem perioade faste ºi perioade foarte grele. Am ajuns la concluzia cã firma noastrã e ca un om care stã într-un picior, sau dacã vreþi, se sprijinã într-un singur baston. Aºa cã ne-am diversificat activitatea. Am început sã îmbuteliem apã platã. E altceva, dar un sprijin real pentru firmã, mai ales iarnã, când e perioadã moartã pentru foraje. Apa platã ne aduce venituri tot mai importante, pentru cã devine o modã ºi printre români. Acum urmeazã sã construim o halã mai mare pentru îmbuteliat apa în flacoane de la 0,5 la 20 litri. ªi vreau sã lansãm pe piaþã un produs nou, o bãuturã energizantã, la care lucrãm cu un cercetãtor. Sperãm cã va avea impact asupra clienþilor noºtri. Asemenea bãuturi sunt foarte cãutate în lume, iar
la ritmul tot mai stresant al vieþii în România…
R – Mai un pic ºi ne intergãm în UE. LN – UE are douã tãiºuri pentru întreprinzãtorii români. Pentru anumite domenii suntem deja pregãtiþi, de altele nici mãcar nu ºtim cã existã. Noi am fãcut deja o majorare de capital în avans, suntem în faza de implementare a standardelor de management ISO 9000 ºi vom înregistra marca Apa Vieþii la OSIM. Dupã integrare s-ar putea sã nu mai forãm la fel de simplu, nu datoritã acordurilor de mediu, ci datoritã preþurilor care vor creºte foarte mult. Dar încã sunt foarte multe sate fãrã alimentãri cu apã, iar faptul cã lucrãm cu tehnologie americanã încã de la început ne ajutã sã avem preþuri bune faþã de concurenþii noºtri. Mai vreau sã facem un centru de instruire al sondorilor, recunoscut de Ministerele muncii ºi educaþiei. Majoritate firmelor de foraj nu au personal calificat. Lipsa calificãrii va fi o problemã în UE. R – Faceþi doar bani prin Apa vieþii? LN – Nu. ªi eu ºi soþia mea suntem convinºi cã trebuie sã facem parte din câºtigul nostru celor care nu se pot ajuta, sã-l onorãm pe Dumnezeu, dacã vreþi s-o spunem altfel. Am înfiinþat o fundaþie cu mai multe þinte. De luni pânã vineri, oferim o masã caldã la 50 de vârstnici nevoiaºi. Soþia mea ºi voluntari din bisericã preparã mâncarea la sediu, iar apoi o ducem la douã biserici din oraº, care au sãli de mese. Pãrinþii ºi bunicii aceia cu pensii mici, pãrãsiþi sau excrocaþi de propriii copiii se bucurã atât de mult masa aceea caldã. Cred cã rezistãm pe piaþã ºi datoritã rugãciunilor ºi binecuvântãrilor cu care ne înconjoarã în fiecare zi. Împreunã cu USAID mai avem un program de distribuire de vitamine, alimente, jucãrii ºi haine. Lucrãm cu ONG-uri din aproape toatã þara. ªi un alt program care mi-e foarte drag: summer job. În fiecare vacanþã de varã pentru una douã luni aducem la
fundaþie câteva zeci de liceeni pe care îi instruim în diverse meserii: dulgher, zugrav, instalatori, sondori. Instruirea teroreticã ºi practicã e urmatã apoi de o sãptãmânã de tabãrã în care îi învãþãm despre viaþã, afaceri ºi moralã creºtinã. La încheierea cursurilor le dãm o recomandare ºi îi ajutãm sã îºi gãseascã de lucru. Þinem legãtura cu ei ºi dupã ce sunt pe picioarele lor, în fond sunt tot copiii noºtri.
R – Cum s e î mpacã f ami l i a c u acest activism al dumneavoastrã?
LN – Familia a avut un pic de suferit. Din fericire pentru mine, am o soþie foarte înþelegãtoare care mi-e ajutor potrivit, nu piedicã. Ea a stat cu copiii acasã pânã ce a absolvit cel mic clasa a opta, iar acum e alãturi de mine. Ea se ocupã de fundaþie. Copiii mã vor mai mult cu ei. Asta cred cã e problema tuturor oamenilor de afaceri. Dac-aº lua-o de la capãt, tot afaceri aº face, dar aº fi mai atent cât timp acord familiei. Din cauza asta m-am retras din anumite activitãþi pe care le fãceam în bisericã, de exemplu. Pentru nimic în lume nu meritã sã ne neglijãm familia. Acolo ne întoarcem de la afaceri, de la asistenþã socialã, de la orice.
LIVIU NEAGOE
– s-a nãscut la 6 decembrie 1961 – absolvent al Liceului Construcþii Timiºoara ºi a diverse cursuri de calificare în þarã ºi în strãinatate – 1983-1991 angajat al Comtim Timiºoara – 1991 - devine mic întreprinzãtor – 1993 - administrator, apoi proprietarul SC Apa Vieþii SRL – din 2003 partener ROMCOM – cãsãtorit, 3 copii
publicaþie de informare ROMCOM
7
Agriculturã
Condiþii mai aspre pentru creºterea
BIROUL DE PRESÃ AL GUVERNULUI
GUVERNUL A ÎNÃSPRIT DRASTIC AMENZILE aplicate persoanelor fizice ºi juridice care desfãºoarã activitãþi legate de creºterea sau comercializarea animalelor sau produselor de origine animalã, fãrã respectarea normelor sanitar-veterinare. În acest sens, Guvernul a modificat HG nr. 984/2005 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la normele sanitar-veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor. Hotãrârea adoptatã în ºedinþa din 31 mai stabileºte cuantumuri diferenþiate pentru nerespectarea normelor sanitar-veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor în cadrul unor sisteme organizate de exploatare a animalelor, comparativ cu nerespectarea aceloraºi norme în gospodãriile populaþiei. I. Urmãtoarele fapte se sancþioneazã cu amendã de la 500 lei noi la 1.500 lei noi (de la 5 mil. la 15 mil. lei vechi), în cazul în care sunt sãvârºite la nivelul gospodãriilor populaþiei, respectiv cu amendã de la 5.000 noi lei la 7.500 lei noi (de la 50 mil. la 75 mil. lei vechi) în cazul în care sunt sãvârºite în cadrul exploataþiilor de animale, târgurilor, centrelor de colectare, expoziþiilor, bazelor pentru achiziþii ºi export de animale: 1. introducerea, fãrã documente sanitar-veterinare, a altor animale în efectivele existente, exploataþii de animale sau gospodãrii ale populaþiei ori în turmele constituite pe pãºuni, precum ºi neanunþarea consiliilor locale în termen legal în vederea înscrierii în registrele agricole a oricãror schimbãri în efectivele de animale ºi a produºilor obtinuþi de la acestea; 2. absenþa sau pãstrarea necorespunzãtoare a Registrului de exploataþie; 3. nepredarea mãrcilor de identificare auricularã/ crotaliilor ºi/sau a paºapoartelor în cazul bovinelor, de la animalele sacrificate sau moarte; 4. neanunþarea imediatã a medicului veterinar despre suspiciunea sau apariþia unei boli transmisibile la animale, precum ºi înstrãinarea sau neizolarea animalelor bolnave ori suspecte de boalã; 5. neamenajarea ºi neîntreþinerea, conform
normelor sanitare veterinare, a locurilor de adunare ºi staþionare temporarã a animalelor în târguri, centre de colectare, expoziþii, baze pentru achiziþii ºi export de animale, staþii de îmbarcare-debarcare ºi în alte spaþii sau locuri amenajate în aceste scopuri; 6. colectarea ºi folosirea în hrana animalelor a resturilor menajere sau a deºeurilor ºi subproduselor de origine animalã, indiferent de provenienþa lor, cu încãlcarea normelor sanitar-veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor; 7. neînregistrarea animalelor în Registrul agricol al primãriilor de cãtre persoanele desemnate, în termenele legale stabilite, sau nepunerea la dispoziþia autoritãþii sanitare veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor, la cererea acesteia, a datelor privind miºcarea efectivelor de animale pe specii; 8. nerespectarea cerinþelor veterinare specifice prevãzute de normele sanitar-veterinare în vigoare privind circulaþia internã, importul, exportul, tranzitul ºi comerþul cu deºeuri sau subproduse de origine animalã care nu sunt destinate consumului uman. II. Urmãtoarele fapte se sancþioneazã cu amendã de la 1.000 lei noi la 2.000 lei noi (de la 10 mil. la 20 mil. lei vechi), în cazul în care sunt sãvârºite la nivelul gospodãriilor populaþiei, respectiv cu amendã de la 7.500 lei noi la 10.000 lei noi (de la 75 mil. la 100 mil. lei vechi) în cazul în care sunt sãvârºite în cadrul exploataþiilor de animale, unitãþilor care produc, prelucreazã, depoziteazã sau valorificã produse alimentare ºi produse destinate nutriþiei animale, unitãþilor care prelucreazã, depoziteazã sau valorificã medicamente ºi alte produse de uz veterinar, precum ºi unitãþilor de colectare, neutralizare sau de procesare a deºeurilor de origine animalã: vor fi sancþionate: 1. nerespectarea mãsurilor de profilaxie generalã privind accesul în incinte, împrejmuirea, amenajarea, întreþinerea ºi funcþionarea dezinfectorului rutier, vestiarului sau filtrului sanitar-veterinar din exploataþiile de animale, locurile de aglomerare a animalelor, din unitãþile care produc, prelucreazã, depoziteazã sau valorificã produse alimentare ºi produse destinate nutriþiei animale, precum ºi în unitãþile care produc medicamente ºi alte produse de uz veterinar, unitãþile de colectare, neutralizare
sau de procesare a deºeurilor de origine animalã; 2. nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea ºi pãstrarea evidenþelor referitoare la animalele tratate, produsele medicinale administrate, durata tratamentului ºi perioada de aºteptare, precum ºi nerespectarea perioadei de aºteptare pentru animalele tratate ºi produsele obþinute de la acestea; 3. neexecutarea acþiunilor de dezinfecþie, dezinsecþie ºi deratizare necesare, precum ºi efectuarea acestora în mod necorespunzãtor sau utilizarea de produse interzise ori neautorizate de autoritãþile competente; 4. nerespectarea normelor ºi mãsurilor sanitar-veterinare stabilite pentru pãºunatul ºi adãpatul animalelor în scopul prevenirii sau combaterii bolilor infectocontagioase ºi parazitare; 5. neasigurarea echipamentului special de protecþie pentru personalul din exploataþiile de animale sau din unitãþile aflate sub restricþii sanitar-veterinare, precum ºi neasigurarea mijloacelor de decontaminare a echipamentului; 6. nerespectarea normelor ºi mãsurilor sanitar-veterinare privind scoaterea din gospodãrii a animalelor bolnave de boli transmisibile la animale si de la animale la om ºi pãºunarea acestora în acelaºi loc cu animale sãnãtoase; 7. nedeclararea de cãtre deþinãtorii de animale a obþinerii, prin fãtare, cumpãrare, donaþie sau în alte moduri, a animalelor, precum ºi înstrãinarea acestora fãrã documentele prevãzute de legislaþia sanitarveterinarã ºi pentru siguranþa alimentelor. III. Urmãtoarele fapte se sancþioneazã cu amendã de la 2.000 lei la 3.000 lei (de la 20 mil. lei la 30 mil. lei vechi) în cazul sãvârºirii la nivelul gospodãriilor populaþiei, respectiv cu amendã de la 10.000 lei la 20.000 lei (de la 100 mil. lei la 200 mil. lei vechi) în cazul faptelor sãvârºite la nivelul exploataþiilor de animale, centrelor de colectare a animalelor, unitãþilor care produc, prelucreazã, depoziteazã sau valorificã produse alimentare ºi produse destinate nutriþiei animale, unitãþilor care produc, prelucreazã, depoziteazã sau valorificã medicamente ºi alte produse de uz veterinar, precum ºi unitãþilor de colectare, neutralizare sau de procesare a deºeurilor de origine animalã:
8
publicaþie de informare ROMCOM
Agriculturã
animalelor
1. neanunþarea Consiliilor locale, comunale, orãºeneºti sau municipale înaintea executãrii tratamentelor chimice pentru combaterea dãunãtorilor vegetali la culturile agricole, pomicole, silvice, de cãtre unitãþile ºi persoanele fizice care executã tratamente fitosanitare; 2. neasigurarea colectãrii, inactivãrii, distrugerii ºi îndepãrtãrii deºeurilor de fabricaþie, reziduurilor, soluþiilor, pulberilor toxice ºi a apelor reziduale, conform dispoziþiilor în vigoare, ºi/sau neaplicarea mãsurilor de protecþie pentru prevenirea intoxicaþiilor la animale; 3. nerespectarea mãsurilor stabilite de autoritãþile sanitar-veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor competente privind destinaþia, industrializarea sau distrugerea deºeurilor de origine animalã; 4. nerespectarea restricþiilor sanitare veterinare în zonele de protecþie antiepizooticã sau neaplicarea ºi nerespectarea mãsurilor de profilaxie generalã ºi specificã dispuse de autoritãþile sanitar-veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor competente, în exploataþiile de animale ºi în unitãþile de procesare; 5. neefectuarea sau nerespectarea perioadei de carantinã profilacticã ºi neasigurarea condiþiilor de izolare ºi de supraveghere sanitar-veterinarã a animalelor provenite din import ºi a celor destinate exportului; 6. introducerea de animale noi în loturile constituite în incinta fermelor de carantinã sau a centrelor de colectare a animalelor; 7. neaplicarea ºi neexecutarea de cãtre proprietarii sau deþinãtorii de animale a mãsurilor de asanare a unor focare de boli transmisibile, stabilite prin programe tehnice speciale de cãtre autoritatea sanitar-veterinarã ºi pentru siguranþa alimentelor competentã; 8. neamenajarea sau nerespectarea cerinþelor de întreþinere ºi folosire a cimitirelor pentru animale de companie, a crematoriilor sau a altor mijloace pentru distrugerea cadavrelor de animale, produselor confiscate ºi a deºeurilor de origine animalã, precum ºi utilizarea de vehicule necorespunzãtoare sau neautorizate de autoritatea sanitar-veterinarã ºi pentru siguranþa alimentelor competentã, pentru transportul acestora; 9. încãlcarea normelor sanitar-veterinare privind condiþiile de distrugere sau de neutralizare prin procesare ºi de valorificare sub formã de fãinuri proteice a cadavrelor de animale, produselor confiscate, deºeurilor de abator sau a altor deºeuri animale, precum ºi comercializarea sau folosirea acestora în furajare cu încalcarea legislaþiei în vigoare; 10. construcþia ºi reamenajarea obiectivelor zootehnice, de industrie alimentarã, de produse farmaceutice veterinare, furaje ºi alte produse de uz veterinar, schimbarea destinaþiei sau efectuarea oricãror extinderi ale acestora fãrã a fi autorizate sanitar-veterinar ºi pentru siguranþa alimentelor prin emiterea aprobãrii sau, dupa caz, a autorizaþiei de funcþionare; 11. neinstituirea mãsurilor de carantinã în termenele ºi în condiþiile prevãzute de normele sanitar-veterinare ºi/sau nerespectarea acestora în cazul bolilor transmisibile supuse declarãrii oficiale ºi mãsurilor de carantinã; 12. ieºirea/intrarea persoanelor sau scoaterea/ introducerea unor animale ºi a oricãror produse ºi materiale care pot constitui vectori pentru bolile infectocontagioase ale animalelor, provenite din zone sau obiective aflate în carantinã, fãrã autorizarea autoritãþii sanitar-veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor competente; 13. refuzul sau împiedicarea de cãtre proprietarii ori deþinãtorii de animale a tãierii sau uciderii, dupã caz, a animalelor bolnave ori suspecte de boli transmisibile la animale, precum ºi a confiscãrii ºi distrugerii produselor ºi subproduselor provenite de la acestea sau a altor obiecte contaminate, în scopul lichidãrii focarelor ºi prevenirii difuzãrii bolilor transmisibile supuse mãsurilor oficiale de declarare ºi carantinã; 14. efectuarea transportului animalelor ºi al produselor de origine animalã, al furajelor ºi altor mãrfuri care pot constitui vectori ai agenþilor patogeni, cu încãlcarea mãsurilor dispuse de autoritatea sanitar-veterinarã ºi pentru siguranþa alimentelor competentã, în cazul evoluþiei unor boli transmisibile, declarabile ºi carantinabile; 15. introducerea de animale sãnãtoase în gospodãrii sau în unitãþi unde nu au fost efectuate acþiuni obligatorii de decontaminare dupã asanarea unor focare de boli transmisibile ºi fãrã autorizarea autoritãþii sanitar-veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor competente.
Succese
Biroul Regional de Implementare a Programului Sapard – Satu Mare a aprobat marea majoritate a proiectelor de accesare a fondurilor SAPARD realizate ºi depuse de Departamentul de Consultanþã al ROMCOM, anul acesta. Din cele 26 de proiecte depuse, 22 sunt deja aprobate. Valoarea totalã a investiþiilor este de cca 2 mil Eur. Întreprinzãtorii s-au orientat spre apiculturã, culturi vegetale, pomiculturã, plantaþii de cãpºuni ºi achiziþionarea de utilaje agricole. ROMCOM a oferit solicitanþilor, din Bihor ºi Cluj, consultanþã, asistenþã, dar ºi scrisoarea de confort pentru a accesa mai rapid programul SAPARD. În 2005, ROMCOM a câºtigat finanþare pentru 6 proiecte. În 2006, datoritã mediatizãrii programului, dar ºi a protocolului semnat între ROMCOM ºi BRISP Satu Mare, interesul întreprinzãtorilor a crescut foarte mult. Programul SAPARD oferã cofinanþare pentru investiþii realizate în mediul rural, de la exploataþii agricole – ferme vegetale ºi animale – la servicii care contribuie la dezvoltarea satului românesc. Fondurile SAPARD mai sunt accesibile pânã la sfârºitul anului 2006. Pentru contact: ROMCOM, Vali Popoviciu 0259 479 793, 0744 761 735 E-mail: vali.popoviciu@yahoo.com sau office@romcom.ro
publicaþie de informare ROMCOM
9
Proiect legislativ
Noi standarde pentru srl-uri
BIROUL DE PRESÃ AL GUVERNULUI
LEGISLAÞIA ÎN MATERIA SOCIETÃÞILOR comerciale va fi modificatã, în vederea alinierii legislaþiei româneºti la standardele impuse de acquis-ul comunitar, precum ºi pentru adaptarea legislaþiei interne la standardele O.E.C.D. în materia guvernãrii corporative. Guvernul a aprobat în ºedinþa din 14 iunie un Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale ºi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerþului. Principalele mãsuri propuse de proiectul de act normativ vizeazã dezvoltarea mediului de afaceri ºi facilitarea investiþiilor strãine, prin crearea unor reglementãri competitive în materia administrãrii societãþilor comerciale, prin consolidarea transparenþei decizionale în cadrul ºi prin asigurarea unei mai eficiente protecþii a drepturilor acþionarilor. Standardele impuse de acquis-ul comunitar în materia societãþilor comerciale au determinat substanþiale modificãri legislative, noutãþile aduse de proiectul de Lege sub acest aspect vizând, în special revizuirea clauzelor obligatorii ale actului constitutiv. Astfel, actul constitutiv al societãþii in nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere limitata va cuprinde: a) datele de identificare ale asociaþilor, numele si prenumele, codul numeric personal, b) forma, denumirea ºi sediul social; c) obiectul de activitate al societãþii, cu precizarea domeniului ºi a activitãþii principale; d) capitalul social, cu menþionarea aportului fiecãrui asociat, în numerar sau în naturã, valoarea aportului în naturã ºi modul evaluãrii. La societãþile cu rãspundere limitatã se vor preciza numãrul ºi valoarea nominala a pãrþilor sociale, precum ºi numãrul pãrþilor sociale atribuite fiecãrui asociat pentru aportul sãu; e) asociaþii care reprezintã ºi administreazã societatea sau administratorii neasociaþi, datele lor de
identificare, puterile ce li s-au conferit ºi dacã ei urmeazã sã le exercite împreunã sau separat; e¹) în cazul societãþilor cu rãspundere limitatã, dacã au fost desemnaþi cenzorii sau auditorul financiar, datele acestora de identificare; f) partea fiecãrui asociat la beneficii ºi la pierderi; g) sediile secundare - sucursale, agenþii, reprezentanþe sau alte asemenea unitãþi fãrã personalitate juridica -, atunci când se înfiinþeazã odatã cu societatea, sau condiþiile pentru înfiinþarea lor ulterioarã, dacã se are în vedere o atare înfiinþare; h) durata societãþii; i) modul de dizolvare ºi de lichidare a societãþii. În cazul societãþii pe acþiuni sau în comanditã pe acþiuni, actul constitutiv va cuprinde ºi clauze privind puterile, inclusiv cele de reprezentare, conferite administratorilor, ºi, dupã caz, directorilor, dacã ei urmeazã sã le exercite împreunã sau separat, numãrul, valoarea nominalã ºi drepturile conferite fiecãrei categorii de acþiuni, dacã sunt mai multe categorii, precum ºi orice restricþie cu privire la transferul de acþiuni. Noile prevederi stabilesc, de asemenea, cã societatea cu rãspundere limitatã nu poate începe activitatea comercialã înainte de a fi vãrsat întregul capital social. – revizuirea condiþiilor care atrag nulitatea societãþii. Neprecizarea în actul constitutiv a sediului societãþii sau a capitalului vãrsat nu mai constituie un motiv pentru declararea nulitãþii societãþii înmatriculate; – prevederi exprese în materia rãspunderii pentru neîndeplinirea formalitãþilor de publicitate la constituirea societãþii ºi în cursul funcþionãrii acesteia; – crearea premiselor pentru constituirea arhivei electronice, pentru solicitarea/furnizarea de informaþii din registrul comerþului în format electronic, certificat prin semnãturã electronicã, pentru formularea cererii de înmatriculare on-line; – un nou concept în materia evaluãrii aporturilor în naturã; – reglementarea instituþiei capitalului
autorizat; – revizuirea clauzelor proiectului de fuziune/divizare (inserarea unor clauze prin care sunt identificate condiþiile de repartizare a acþiunilor/pãrþilor sociale cãtre acþionarii/asociaþii societãþii absorbite/care îºi înceteazã existenþã în societatea absorbantã, clauze prin care se fixeazã data de la care tranzacþiile efectuate de societatea absorbitã/divizatã devin ale societãþii absorbante/beneficiare – clauze care consolideazã protecþia acordatã asociaþilor/acþionarilor ºi terþilor); – clarificarea reglementãrii instituþiei „desprinderii” În ceea ce priveºte adaptarea legislaþiei interne la standardele O.E.C.D. în materia guvernãrii corporative, componentã a reformei legislative printre ale cãrei elemente de noutate se numãrã: – remodelarea structurii consiliului de administraþie: proiectul de lege oferã societãþilor pe acþiuni posibilitatea de a opta între douã sisteme de administrare: unitar sau dualist; în primul dintre ele, societatea este administratã de un consiliu de administraþie, în cadrul cãruia se face distincþie între funcþiile ne-executive ºi cele executive; în cel de-al doilea, societatea este administratã de un directorat ºi un consiliu de supraveghere; – definirea funcþiei ne-executive ºi a celei executive, exercitatã în cadrul sistemului unitar de administrare a societãþii; fixarea cadrului legal al rãspunderii faþã de societate a administratorilor neexecutivi ºi executivi; stabilirea criteriilor ce definesc independenþa unui administrator ne-executiv; definirea rolului consiliului de supraveghere ºi al directoratului, a raporturilor dintre acestea, precum ºi dintre ele ºi adunarea generalã a acþionarilor; revizuirea reglementãrii statutului administratorilor, delimitarea statutului membrilor consiliului de supraveghere ºi ai directoratului consolidarea protecþiei acordate acþionarilor, prin modificarea condiþiilor de convocare a adunãrii generale ordinare ºi extraordinare. Pentru ca legea sã iasã în avantajul dumneavoastrã este indicat sã luaþi legãtura cu parlamentarii din circumscripþia dumneavoastrã electoralã pentru a face modificãrile necesare ºi dorite.
10
publicaþie de informare ROMCOM
Analizã
Companiile româneºti ºi provocãrile BASEL II
îndeplineºte Comitetul la nivel internaþional. Înfiinþat la finele anului 1974, comitetul este format din guvernatorii bãncilor centrale a Grupului format din zece þãri: Belgia, Canada, Franþa, Germania, Italia, Japonia, Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia, Elveþia, Anglia ºi Statele Unite ale Americii. Prima întrunire a avut loc în luna februarie 1975, iar de atunci comitetul se întruneºte de patru ori pe an, având ca obectiv important activitatea de supraveghere bancarã internaþionalã, cu respectarea a douã principii de bazã: unul conform cãruia nici o instituþie bancarã sã nu ignore supravegherea bancarã; celãlalt conform cãruia supravegherea bancarã trebuie sã fie adecvatã. Respectând aceste principii, Comitetul a emis începând cu anul 1975, o serie de norme bancare, prima ºi cea mai semnificativã fiind cunoscutã sub denumirea de BASEL I. Esenþa acestor reglementãri a constat, în obligativitatea bãncilor cu activitate internaþionalã, de a-ºi constitui rezerve proprii în limita a 8% din volumul creditelor acordate. Criza asiaticã care a culminat cu prãbuºirea mai multor bãnci japoneze ºi din Asia de Sud-Est a provocat reacþia comitetului de la Basel, astfel cã, reglementãrile comitetului trebuiau modificate. În prezent asistãm la implementarea reglementãrilor BASEL II, care au la bazã trei principii referitoare la bãnci: Nivelul minim de capital propriu al bãncilor, va lua în considerare riscurile, inclusiv pe cele rezultate din garanþiile debitorilor; Fiecare instituþie de creditare (inclusiv bãncile) va fi supusã unui control regulat; Fiecare instituþie bancarã va asigura transparenþa asupra tuturor informaþiilor relevante pentru piaþã. La o primã analizã s-ar putea interpreta cã aceste principii nu afecteazã clienþii bãncii, însã realitatea este cu totul alta. ªi pentru cã majoritatea oamenilor de afaceri de succes sunt interesaþi de apelarea la credite, trebuie precizat cã respectând regula: o bancã este la fel de bunã pe cât sunt clienþii ei, nu numai banca va fi încadratã într-o clasã de risc, ci ºi clienþii, creditele fiind acordate în baza acestor riscuri. În consecinþã, fiecare companie va fi supusã unei proceduri de rating standardizate, aprobatã de Autoritatea Naþionalã de Control, ratingul fiind în cele din urmã o confirmare a bonitãþii financiare de care dispune agentul economic la momentul creditãrii. Realizat de agenþiile de rating agreate sau de agenþia rating intern a bãncii, aceasta va presupune aprecierea unor criterii, printr-un sistem de note de la 1÷6, în categoria acestora încadrându-se: managementul ºi calitatea acestuia, piaþa ºi raporturile cu clienþii, starea financiarã, dar ºi evoluþia firmei de la ultimul bilanþ încheiat. De reþinut pentru agenþii economici este cã vor cãpãta importanþa cuvenitã capitalurile proprii, dar ºi cifra de afaceri, astfel încât alãturi de sursele împrumutate de bancã vor contribui semnificativ la decizia de creditare ºi sursele proprii, respectându-se aceleaºi principii de cofinanþare întâlnite pânã în prezent. Dacã fiecare companie creditatã va avea propriul rating, alãturi de banca sa, va fi un bun reper pentru stackholderii firmei de a aprecia poziþia ºi performanþa financiarã la fiecare perioadã de timp analizatã, pentru a cunoaºte puterea financiarã a acestora raportat la ceilalþi participanþi pe piaþã. Regula care ni se pare acceptatã într-o economie de piaþã este aceea potrivit cãreia unei bãnci puternice confirmate de un rating bun îi corespund clienþi puternici al cãror rating este corespunzãtor, dar pentru aceasta economia trebuie sã fie pregãtitã sã ofere pe mãsurã, clienþi ºi bãnci cu o poziþie consolidatã pe piaþã. Metodologia de creditare ºi modul de realizare a ratingului pentru bãnci ºi clienþi deopotrivã, sunt de acum provocãri pentru specialiºti, chemaþi sã implementeze cu rigurozitate normele BASEL II. Sã vedem ce va urma ! Sperãm noi o economie competitivã pregãtitã sã înfrunte dificultãþile integrãrii în Uniunea Europeanã. Sã urãm succes celor care sunt chemaþi sã depunã eforturi, dar ºi celor care trebuie sã le îndeplineascã ºi toate acestea pentru ca stabilitatea macroeconomicã naþionalã sã nu fie afectatã, iar traiul nostru zilnic sã fie îmbunãtãþit.
Lect. univ. dr. Marcel Boloº UNIVERSITATEA ORADEA marcel@oradea.ro
REFORMELE SUNT DE ACUM OBIªNUITE, mai ales pentru agenþii economici din România, care odatã cu trecerea de la economia planificatã în care companiile jucau rolul unui prestator de servicii pentru comenzile de stat la economia de piaþã au trebuit sã înfrunte o serie de reforme ce ºi-au pus amprenta asupra modului de comportament ºi gândire a micilor ºi marilor întreprinzãtori deopotrivã. Sunt pentru noi toþi cunoscute rezultatele reformei economice sub toate aspectele sale: beneficiem de rigorile legitãþilor specifice pieþei în care se confruntã, uneori dureros, producãtorii ºi consumatorii, dar ºi de oamenii de afaceri, cu comportamentul lor specific ºi stilurile manageriale, din care avem de câºtigat cu toþii pentru cã ei sunt cei care asigurã produsele ºi serviciile necesare traiului zilnic. Reforma economicã a început în urmã cu mai bine de cincisprezece ani ºi continuã ºi azi, iar rezultatele acesteia se lasã tot mai greu aºteptate. Asistãm acum la un nou act pus în scenã de cãtre specialiºti, la care companiile vor trebui sã facã faþã cu succes. E vorba de reglementãrile BASEL II care, deºi vizeazã bãncile, au implicaþii directe ºi asupra companiilor. Sã analizãm pentru început istoria comitetului de la Basel ºi funcþia pe care o
publicaþie de informare ROMCOM
11
PRO FAMILIA
Investiþie în G+
Anca Popovici ROMCOM anca.popovici@romcom.ro
NE BUCURÃM CÃ PUTEM REVENI CU perspectivele de viitor pe care le avem în cadrul fundaþiei noastre. În aceastã varã vom organizãm o nouã tabãrã cu tinerii noºtri cuprinºi în programul clubului
G plus secþia maghiarã ºi secþia românã. Tabãra va fi în localitatea Budureasa. Pentru ca rezultatele sã fie pe mãsura aºteptãrilor vom avea invitaþi speciali: evangheliºti, psihologi, profesori care vor fi împreunã cu noi încercând sã le oferim acestor tineri anumite principii ºi lecþii care sã aibã un impact puternic în vieþiile lor. Timpul dinaintea taberei este foarte important pentru noi din mai multe puncte de vedere ºi anume: pregãtirea spiritualã de care are mare nevoie fiecare dintre învãþãtori ºi o considerãm ca fiind cea mai importantã, pe urmã cea emoþionalã ºi fizicã ºi nu în ultimul
rând pregãtirea intelectualã. Dorinþa noastrã este ca tabãra pe care o vom organiza ºi în acest an sã îºi atingã scopul ºi este foarte important sã ne pregãtim cât mai bine pentru a putea fi cât mai eficienþi ºi mai bine organizaþi. Vrem sã punem la punct un program cât mai bun colaborând cu o echipã de lideri unitã, astfel încât tinerii noºtri sã poatã simþi beneficiile acestei perioade cât mai repede. Vrem sã îi ajutãm sã progreseze nu doar din punct de informaþional, ci ºi spiritual, emoþional ºi psihologic. Ceea ce noi ca echipã ne-am propus în cadrul taberei din acest an este stabilirea unor relaþii sãnãtoase de prietenie pe care sã le putem avea cu ei pe o perioadã lungã, dar ºi sã le subliniem importanþa rugãciunii ºi efectele pe care le poate avea pentru fiecare tânãr în parte. Lucrãm foarte mult la organizarea ºi pregãtirea taberei, încercând sã elaborãm cât mai multe programe ºi activitãþi captivante ºi plãcute astfel încât tinerii noºtri sã fie suficient de ocupaþi pentru a nu se plictisi, dar suficienþi de liberi pentru a simþi cu adevãrat cã sunt în vacanþa de varã printre oameni creºtini maturi. Noi credem cã vom avea parte de un timp cu totul special ºi minunat pe care îl vom petrece împreunã ºi din care vom putea învaþa multe lucruri folositoare
pentru viaþã, atât ei, la început de drum, cât ºi noi care suntem cu câþiva paºi înainte. Pentru realizarea acestei tabere avem nevoie ºi de sprijinul dumneavoastrã financiar sau material în limita posibilitãþilor, dar ºi de idei de lucru cu adolescenþii pentru a ne atinge scopul, iar investiþia în ei sã îl onoreze pe Mântuitorul nostru. Tabãra va avea loc în perioada 17–30 iulie 2006. În taberã vor fi cuprinºi 100 de tineri proveniþi din familii cu o situaþie foarte dificilã. Iatã ce spune, un participant al taberei noastre din anii anteriori : „Viaþa mea arãta cam aºa : nopþi pierdute, bãuturã, neînþelegeri acasã…mai aveam puþin pânã la droguri. În aceasta tabãrã am avut adevãrate lecþii de viaþã ºi pot sã spun cã lucrurile înþelese, activitãþile organizate în tabarã, mi-au schimbat viaþa.“ Ne-am bucura sã putem oferi împreunã posibilitatea schimbãrii vieþii tinerilor la cea de-a 8 tabãrã anualã a fundaþiei noastre. Pentru a ne putea contacta, vã oferim un numãr de telefon : 0741013072, sau o adresã de e-mail : anca.popovici@romcom.ro Vã mulþumim. Cu deosebitã stimã, Anca Popovici Coordonator proiect tabere
Contul bancar IBAN RO30 CBIT 0510 1128 9200 1000 BANCA I. TIRIAC ORADEA
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte, Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár, Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Tipar: SC Tipo Leº, Satu-Mare tel: 0261-768352 Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Soluþii Avansate, Smart Training, Brandstorm
12
publicaþie de informare ROMCOM