Cum combatem problemele de lichiditate
Revista ROMCOM, nr. 47/07.2009
Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
Iulie 2009 / nr. 47
CUM COMBATEM PROBLEMELE DE LICHIDITATE
„Criza” nu face decât sã scoatã în evidenþã încã o datã importanþa unui flux de numerar sãnãtos, ºi ne împinge sã luãm mãsuri în aceastã direcþie. Afacerile care dispun de lichiditãþi vor fi întotdeauna într-o posturã de invidiat. Lichiditãþile pot fi utilizate pentru operaþiuni zilnice, pentru achiziþia unor proprietãþi sau echipamente la preþuri mai mici, sau pur ºi simplu ca o garanþie pentru zile negre. Cum poþi sã-þi îmbunãtãþeºti fluxul de numerar? Câteva principii care au fost implementate cu succes sunt urmãtoarele:
Vlad Mihuþ, ROMCOM
cu perioade de credit cât mai scurte. Experienþele pozitive din trecut sunt un punct tare în relaþia cu orice client, însã nu garanteazã o performaþã similarã în viitor. În aceastã perioadã este recomandat sã te concentrezi pe fluxurile de numerar (cash flow), ºi sã laºi în plan secund obiectivele de volume de vânzãri ºi marje de profit. 4. Pune accent pe colectarea creanþelor Ori de câte ori poþi, vinde cu plata în avans sau cu banii jos la livrare. Dacã acorzi termene de platã, asigurã-te cã cei cu care eºti în relaþii de afaceri plãtesc la timp, ºi nu lãsa o creanþã sã depãºeascã data scadenþei ºi sã rãmânã neîncasatã fãrã sã iei mãsuri. În funcþie de dimensiunile ºi tipul afacerii tale s-ar putea sã fie nevoie sã creezi o poziþie nouã în organigramã, specific pentru activitatea de colectare a creanþelor. 5. Evitã cheltuielile neesenþiale Fã o evaluare strictã a cheltuielilor aferente afacerii tale, ºi cautã sã reduci sau sã elimini cheltuielile neesenþiale. Am aflat recent despre un om de afaceri care a returnat limuzina de lux achiziþionatã în sistem leasing cu un an în urmã, pentru a folosi una din maºinile de serviciu ale companiei. Rezultatul a fost o reducere a cheltuielilor cu peste 20.000 Euro pe an. De asemenea, poate cã poþi investi în reparaþii la unele maºini ºi echipamente, pentru a amâna achiziþia unor echipamente noi, care presupun un efort financiar semnificativ. continuare în pagina 2
DE CÂTEVA LUNI, AM OBSERVAT cum o parte din clienþii ROMCOM se confruntã cu probleme de lichiditate ºi întârzie cu rambursarea creditelor sau cu plata facturilor de servicii. Majoritatea dau vina pe „crizã”, însã la o privire mai apropiatã gãseºti motive mai specifice, de la dependenþa de un singur client, pânã la cheltuieli mari care nu sunt esenþiale pentru afacere, sau proceduri de achiziþie pãguboase. Alþi clienþi (puþini) nici mãcar nu rãspund la telefon, de parcã lucrurile se vor rezolva de la sine. Majoritatea problemelor de lichiditate nu þin atât de mult de „crizã”, cât de un management defectuos al fluxurilor de numerar, lucru mai puþin aparent în anii trecuþi, când majoritatea sectoarelor de activitate au înregistrat creºteri susþinute.
1. Ai grijã cu cine faci afaceri Riscul creditãrii clienþilor sau partenerilor poate face diferenþa între un flux de numerar sãnãtos ºi intrarea în incapacitate de platã. Atunci când vrei sã intri într-o relaþie de afaceri cu un client sau cu un partener, fã-þi temele ºi analizeazã strict în special informaþiile negative: incidente de plãþi, somaþii de platã, insolvenþã, datorii la stat sau la alþi furnizori. Poþi avea acces relativ uºor la aceste informaþii cu ajutorul Internetului sau prin schimb de informaþii cu alþi furnizori care au mai lucrat cu clientul tãu. 2. Diversificã-þi baza de clienþi Evitã situaþia în care compania ta este expusã unui singur client sau unui grup mic de clienþi. Dacã ai un portofoliu diversificat de clienþi, îþi vei reduce riscul unui blocaj financiar în situaþia în care unul dintre clienþi nu plãteºte la timp. 3. Diminueazã expunerea medie pe client Opteazã pentru vânzãri de valori mai mici, dar mai dese, cu plata pe loc sau
Opinie
6. Reevalueazã-þi furnizorii ºi procesele de achiziþii Chiar dacã economia a încetinit, vei achiziþiona în continuarea diverse bunuri ºi servicii necesare pentru ca afacerea ta sã funcþioneze. Concurenþa dintre furnizori lucreazã în favoarea ta ºi poþi obþine preþuri mai avantajoase, începând de la costurile de chirie ºi pânã la hârtia de copiator. De asemenea, dacã ai lichiditãþi te afli pe lista clienþilor favoriþi ai furnizorilor tãi ºi poþi solicita reduceri de preþ suplimentare promiþând plãþi rapide sau poþi renegocia termenele de livrare ºi de platã. Nu aºtepta ca furnizorii tãi sã îþi ofere reduceri de preþ, ci fii proactiv ºi contacteazã-þi furnizorii pentru a reevalua oferta lor actualã ºi pentru a optimiza preþurile ºi procesele de achiziþii. Vei constata cã la multe categorii de bunuri ºi servicii pe care le achiziþionezi poþi obþine reduceri de preþ de cel puþin 10%. 7. Menþine ritmul de plãþi cãtre furnizori ºi creditori Achitã-þi obligaþiile de platã cãtre furnizori ºi creditori pe mãsurã ce acestea devin scadente. Aceasta te va ajuta sã-þi pãstrezi o relaþie excelentã cu ei pe termen lung, ºi vei evita consumul de timp, nervi ºi bani care vin odatã cu întârzierile de platã. De
asemenea, vrei ca la rândul lor clienþii tãi sã îþi plãteascã la timp. Trateazã-þi furnizorii ºi creditorii cu aceeaºi monedã. Dacã ai dificultãþi cu efectuarea plãþilor la scadenþã, pune imediat mâna pe telefon ºi anunþã-þi furnizorii sau creditorii. Fã un plan de redresare ºi discutã-l cu ei, împreunã puteþi gãsi o soluþie bunã. Atitudinea cea mai pãguboasã pentru tine este sã nu rãspunzi la telefon în aceste momente. 8. Leagã de încasãri sistemul de platã al oamenilor de vânzãri Poþi spune cã ai fãcut o vânzare doar dupã ce ai încasat banii!!! Provocarea cea mai mare în prezent nu este sã vinzi, ci sã încasezi banii la timp. Comunicã-le tuturor angajaþilor importanþa încasãrii facturilor la timp, ºi adapteazã sistemul de platã, în special pentru oamenii de vânzãri. Plãteºte comisioane de vânzãri la încasare ºi nu la facturare, ºi creºte comisioanele de vânzãri pentru plãþile în avans sau la livrare. 9. Pãstreazã o rezervã de bani pentru orice eventualitate Stabileºte-þi ca obiectiv sã îþi creezi în timp o rezervã de bani care sã îþi acopere cheltuielile pe 3-6 luni. Economiseºte câte puþin în fiecare lunã, ºi dacã iei un credit, lasã în cont
o parte din bani. Rezervele de bani te vor ajuta sã treci cu bine peste cheltuieli neaºteptate sau întârzieri de platã de la clienþi. 10. Investeºte în marketing Lumea nu s-a oprit, ºi clienþii continuã sã cumpere. Pot cumpãra de la tine sau pot cumpãra de la concurenþii tãi. Foarte multe companii fac greºeala de a tãia investiþiile în marketing în aceastã perioadã. Mergi împotriva curentului ºi promoveazã-þi inteligent produsele ºi serviciile. Astfel, vei putea sã-þi întãreºti relaþia cu clienþii existenþi ºi sã câºtigi noi clienþi, iar afacerea ta se va poziþiona mai eficient pe piaþã. Creºterea vânzãrilor este cea mai eficientã metodã de a-þi dezvolta afacerea ºi de a-þi asigura lichiditãþile pe termen lung. Dacã ai citit acest articol pânã la final, înseamnã cã eºti interesat de îmbunãtãþirea fluxului de numerar din afacerea ta. Citeºte în sãptãmânile urmãtoare blogul ROMCOM, la www.romcom.ro, unde fiecare principiu va fi dezvoltat pe larg. La ROMCOM am implementat deja toate aceste principii ºi ele funcþioneazã. Ele se pot implementa cu succes ºi în afacerea ta.
AT ANS .ro REL S-A romcom . www
2
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþãri
START LA INVESTIÞII MARI
cumulativ ºi urmãtoarele condiþii: A desfãºurat în mod legal activitate economicã pe perioada exerciþiului financiar precedent; A obþinut profit sau profit din exploatare în ultimul exerciþiu financiar înainte de data depunerii Cererii de finanþare; Solicitã finanþare pentru o singurã activitate economicã identificatã printrun singur cod CAEN eligibil; Cheltuieli eligibile În cadrul acesti program se finanþeazã urmãtoarele activitãþi: Crearea unei noi unitãþi de producþie (fabricã/secþie/instalaþie); Extinderea unei unitãþi existente pentru creºterea capacitãþii de producþie; Diversificarea producþiei unui amplasament existent, prin lansarea de noi produse sau servicii; Modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbãri în procesul de producþie al unui amplasament existent; (ex. modernizare instalaþii, echipamente ºi instalaþii înalt tehnologizate, automatizarea sau mecanizarea procesului de fabricaþie, introducerea de noi tehnologii de producþie). Echipamentele pentru protecþia mediului, reciclarea deºeurilor, tratarea apelor reziduale se finanþeazã numai în legãturã cu investiþiile menþionate anterior; Achiziþionarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licenþe, know-how sau soluþii tehnice nebrevetate; Consultanþã ºi instruire specializatã strict legate de activitãþile de investiþii specificate mai sus. Cheltuielile pentru clãdiri ºi instalaþii aferente construcþiilor vor fi în limita a 50% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului. Echipamentele ºi tehnologiile care fac obiectul proiectului trebuie sã contribuie nemijlocit la realizarea de bunuri/servicii specifice activitãþii economice care face obiectul proiectului. În caz contrar acestea vor fi considerate neeligibile, achiziþionarea lor urmând a fi fãcutã din
contribuþia proprie a solicitantului. Toate echipamentele ºi tehnologiile cofinanþate prin fonduri nerambursabile ºi achiziþionate prin proiect trebuie sã fie noi. Valoarea finanþãrilor nerambursabile Alocarea fianciarã pentru acest apel de proiecte este de 344 milioane lei . Beneficiarii eligibili pot solicita prin acest program finanþare nerambursabilã cuprinsã între 1.075.001 - 6.450.000 lei. Pentru întreprinderile mici, valoarea maximã a finanþãrii acordate din totalul costurilor eligibile este de 60% pentru proiectele care se implementeazã în Regiunea Bucureºti-Ilfov, respectiv 70% pentru proiectele care se implementeazã în restul regiunilor. Pentur întreprinderile mijlocii, valoarea maximã a finanþãrii acordate este de 50% pentru proiectele care se implementeazã în Regiunea BucureºtiIlfov, respectiv 60% pentru proiectele care se implementeazã în restul regiunilor. Valoarea maximã a finanþãrii nerambursabile pentru consultanþã ºi instruire acordatã IMM prin schema de minimis, este de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru servicii de consultanþã specificã ºi instruire specializatã, dar nu mai mult de 10% din valoarea totalã a cheltuielilor eligibile ale proiectului. De asemenea, solicitantul are posibilitatea de a opta prin cererea de finanþare pentru prefinanþarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Valoarea totalã a prefinanþãrii este de max. 35% din valoarea sprijinului financiar nerambursabil aprobat. Apelul de proiecte ºi termenele limitã Pentru proiectele de investiþii care solicitã finanþare nerambursabilã cuprinsã între 1.075.001 - 6.450.000 lei, se aplicã procedura apelului de proiecte cu termen limitã Depunerea proiectelor este precedatã de înscrierea online a solicitanþilor pe pagina de web www.mimmctpl.ro. Înregistrarea online a proiectelor se face în perioada 8 iunie – 10 august 2009. Proiectele se pot depune la oricare din Oficiile Teritoriale pentru IMM ºi Cooperaþie (OTIMMC) sau la sediul Organismului Intermediar pentru POS CCE din Bucureºti.
Claudiu Dan, ROMCOM
RECENT S-A DAT STARTUL LA Programul Operaþional Sectorial – Creºterea Competitivitãþii Economice 2007-2013, Axa prioritarã 1 - Un sistem de producþie inovativ ºi eco-eficient, domeniul major de intervenþie D1.1. Investiþii productive ºi pregãtirea pentru competiþia pe piaþã a întreprinderilor, în special a IMM, Operaþiunea - Sprijin pentru consolidarea ºi modernizarea sectorului productiv prin investiþii tangibile ºi intangibile. Prin acest program, întreprinderile mici ºi mijlocii pot obþine finanþãri nerambursabile cu valori cuprinse înte 1.075.001 - 6.450.000 lei. Beneficiari eligibili Beneficiarii þintã sunt întreprinderi existente care au potenþial de creºtere, în special cele din industria prelucrãtoare care doresc sã îºi dezvolte ºi modernizeze capacitãþile de producþie prin introducerea de noi tehnologii, cât ºi noile întreprinderi care au nevoie de asistenþã calificatã ºi integratã în cadrul unor infrastructuri de afaceri corespunzãtoare. Nu sunt eligibile în cadrul acestui apel de proiecte microîntreprinderile, organizaþiile neguvernamentale, întreprinderile individuale, persoanele fizice autorizate ºi întreprinderile familiale. De asemenea, pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie sã îndeplineascã
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinie
Criza economicã va fi depãºitã cu inteligenþã, bun management ºi optimism
Interviu cu John Lenton, fost vicepreºedinte al American Express Europe. A absolvit cursurile prestigioaselor Universitãþi Oxford ºi Harvard. De asemenea, John Lenton a contribuit la înfiinþarea Facultãþii de Mangement Griffits a Universitãþii Emanuel Oradea.
R - Cât de mult contribuie efectele psihologice la accentuarea crizei ºi cum pot fi acestea diminuate? JL - În mod incontestabil, existã un sentiment real de panicã pe pieþele financiare globale, atât de puternic încât am asistat la reacþii absurde ºi de neînþeles de vânzare a activelor, reacþii care au dus la cãderea preþurilor acþiunilor la minimuri istorice. Presa financiarã transmite un pesimism extrem, iar mass-media contribuie la sentimentul de disperare ºi neliniºte transformând veºtile sumbre din mediul economic în ºtiri senzaþionale. Trebuie sã privim aceste lucruri în perspectivã. Nu este prima recesiune care se abate asupra economiilor noastre ºi nu va fi nici ultima. Da, de data aceasta totul s-a petrecut foarte repede – însã a fost anticipat, chiar dacã nimeni nu a prevãzut gravitatea sau viteza cu care s-a instalat criza. Aceasta va fi dureroasã ºi va crea probleme mari pentru industrie în general ºi pentru consumatori. Vom supravieþui, însã, ºi trebuie sã avem o reacþie raþionalã la aceastã panicã. Dacã privim în jur, vedem cã lumea nu s-a oprit din mers. De fapt, este o perioadã propice pentru niºte afaceri profitabile! Sunt sigur cã Warren Buffet, un veritabil „guru” al pieþelor financiare, investeºte serios în afaceri în care crede ºi nicidecum nu le lasã baltã. Putem învãþa multe de la el. R – Cât de tare consideraþi cã este afectatã România? JL - În mod evident, România este deja afectatã de crizã. Cãderea pieþei imobiliare, cu preþurile în scãdere, cu încetinirea ritmului de construire ºi cu stoparea tranzacþiilor imobiliare, este probabil doar începutul; se pare deja cã mai multe companii, atât în domeniul producþiei, cât ºi în cel al serviciilor, se confruntã cu o scãdere a comenzilor, iar aºteptãrile în ceea ce priveºte viitorul sunt mai sumbre. Creditul devine foarte greu accesibil, în condiþiile în care bãncile sunt din ce în ce mai puþin dispuse sã-ºi asume riscuri, iar acest lucru va îngreuna situaþia companiilor care au nevoie de sprijin într-o perioadã dificilã. România depinde într-o mare mãsurã de exporturile cãtre zona Euro, iar zona Euro trece ea însãºi printr-o perioadã dificilã ... astfel cã exporturile vor avea de suferit fãrã doar ºi poate. R- În cât timp îºi poate reveni economia dupã crizã? JL - Este o întrebare foarte dificilã. Putem fi siguri cã nu vom atinge repede ultimul vârf de activitate economicã; ºomajul va continua sã creascã, chiar ºi dupã ce economia se va opri din scãdere, lucru la care am putea asista în ultimul trimestrul al acestui an. Economiºtii sunt pesimiºti cu privire la anul 2009. Anul 2010, însã, ar trebui sã aducã cu sine îmbunãtãþiri ale condiþiilor economice în general; ne putem aºtepta ca bãncile sã lucreze dupã o politicã de creditare mai normalã, iar activitatea economicã sã înceapã sã se dezvolte iarãºi. R - Ce sã facã întreprinzãtorii pentru a trece cu bine prin crizã? JL - Cei mai mulþi consultanþi au o vorbã: „Cash is king“ (Banul gheaþã este regele). Altfel spus, este absolut vital ca orice companie, în mãsura posibilitãþilor sale, sã-ºi asigure lichiditãþile adecvate. O companie cu o lichiditate bunã se aflã pe o poziþie solidã: ea poate solicita reduceri de preþ la achiziþiile pe care le face, promiþând plãþi rapide. De asemenea, se poate achita de obligaþiile pe care le are pe mãsurã ce acestea devin scadente, fãrã întârzieri. Acesta este un avantaj uriaº.
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R - Cât de serioasã e criza în Marea Britanie? JL - Criza a afectat serios Marea Britanie: Londra este un centru financiar ºi bancar global important, iar colapsul general al sectorului bancar la nivel mondial ca urmare a împrumuturilor cu grad mare de risc a creat probleme grave pentru centrul financiar al Londrei. Mai multe bãnci au fost practic naþionalizate parþial prin faptul cã statul a fost nevoit sã investeascã în ele sume mari din banii contribuabililor pentru a le salva de la faliment. Lãsând la o parte sectorul bancar, industria britanicã este serios afectatã de începutul unei recesiuni globale. Industria auto, la fel ca în America, luptã din rãsputeri sã se menþinã pe linia de plutire. Rata ºomajului creºte cu rapiditate în contextul în care companiile concediazã personal. Economia în ansamblu se presupune cã se va contracta în anul 2009 cu aproximativ 3%, pentru prima datã dupã cel de-al doilea rãzboi mondial.
4
publicaþie de informare ROMCOM
Start-up
Curajul de a schimba direcþia
Interviu cu Cosmin Vaschi, administratorul Vita Line Grup Cosmin Vaschi a intrat în afaceri în 2006, când a înfiinþat o firmã de export de produse finite din lemn cãtre Marea Britanie. Apoi a demarat o afacere în domeniul imobiliar. În plinã crizã ºi isterie economicã, împreunã cu doi prieteni, la începutul acestui an, a demarat o nouã afacere: distribuie suplimente nutritive de calitate pentru sportivi. Spre surpriza celor trei întreprinzãtori, afacerea merge forte bine ºi are toate ºansele sã se dezvolte.
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – Cum aþi intrat în aceastã afacere? CV – Un prieten din Statele Unite mi-a povestit despre afacere ºi despre suplimentele nutritive. Nu ºtiam nimic despre acest sector înainte. Mi s-a pãrut interesant, neam asociat împreunã cu un prieten din Marea Britanie cu care sunt în parteneriat ºi într-o altã afacere ºi am pornit. R – În plinã crizã? CV – Da. Surpriza noastrã este sã constatãm cã dacã în primele douã afaceri simþim criza încã de anul trecut, în domeniul suplimentelor nutritive creºtem. În cinci luni, de când am început afacerea, am ajuns sã distribuim produsele noastre în Baia Mare, Satu Mare, Târgu Mureº, Iaºi, Bucureºti, Constanþa ºi evident Bihor. R – Cum vã explicaþi aceastã dezvoltare? CV – Explicaþia þine de calitatea produselor noastre. Importãm produse de top din peste o mie de branduri din Statele Unite, iar americanii sunt cei mai buni în acest domeniu. Afacerea merge ºi datoritã dorinþei românilor de a face sport ºi de a arãta bine. Cel mai bine trec produsele pentru fitness ºi culturism. R – Cum este concurenþa pe aceastã piaþã? CV – Sunt trei firme româneºti care produc suplimente nutritive. Mai ieftine decât ale noastre, dar nu la fel de performante. Sportivii care au folosit produsele noastre s-au simþit foarte bine, au altã „poftã de salã“ ºi
apeleazã în continuare la noi. Periodic stãm de vorbã cu clienþii pentru a le afla reacþiile, satisfacþiile sau nemulþumirile. R – Cum a intrat ROMCOM în afacerea dvs? CV – Nevoia de finanþare. Avem comenzi foarte multe. Transportul unui singur container cu produse dureazã o lunã. Pentru a onora toate comenzile ºi pentru a nu ne pierde clienþii, am hotãrât sã aducem douã containere o datã. ROMCOM ne-a sprijinit oferindu-ne un credit pentru aceasta. Acum aducem douã containere cu produse, iar pe perioada transportului nu avem sume imense blocate. R – Cum veþi dezvolta afacerea? CV – Deocamdatã suntem doar distribuitori. Vrem sã deschidem ºi un magazin online pentru a ajunge direct la consumatorul final. Intenþionãm sã mai angajãm câþiva agenþi pentru a acoperi mai bine þara. Dorinþa noastrã este sã devenim reprezentantul pe România al unuia dintre cele mai puternice branduri de suplimente nutritive. R – Dvs folosiþi suplimente nutritive? CV – Încã nu, pentru cã nu fac sport. Vreau sã mã apuc de înot, iar atunci voi folosi ºi eu aceste suplimente. Dacã nu faci sport, e inutil sã le consumi. R – Celelalte afaceri mai funcþioneazã sau le-aþi închis? CV – Prima afacere, cu export de produse finite din lemn a început sã se dezmorþeascã din aprilie. Acolo am simþit criza din plin. Dacã înainte exportam patru-cinci tiruri pe lunã, în ianuarie nu am trimis nimic. Acum au început sã aparã comenzi noi, dar
COSMIN VASCHI - s-a nãscut la 26 septembrie 1979, Oradea, - student anul III, Facultatea de Drept Oradea - cãsãtorit, are o fetiþã foarte timid. În sectorul imobiliar lucrurile merg greu deocamdatã, dar sunt convins cã va reporni ºi acesta. R – Sunteþi implicat în acþiuni sociale? CV – Susþinem cu suplimente nutritive câþiva sportivi orãdeni, consacraþi sau la început de carierã. Vrem sã-i ajutãm cât ºi cu ce putem pentru a le oferi o ºansã spre performanþã. R – Cum þineþi în echilibru familia ºi afacerile? CV – O vreme a fost greu sã gãsim echilibrul. Acum am fãcut un târg cu soþia ºi îl respect. În fiecare searã sunt acasã la ora 18.00. Aºa apuc sã mã bucur de fetiþa noastrã, sã o vãd crescând. 5
publicaþie de informare ROMCOM
Întreprinzãtori
Dezvoltarea impune investiþii în oameni ºi utilaje ºi fructificarea oportunitãþilor
O firmã mijlocie poate surprinde când este condusã cu inteligenþã, iar dezvoltarea se face în paºi mici. SC Constructorul Sãlard SRL a reuºit sã realizeze o serie de lucrãri importante cu bani publici pentru cã a ºtiut din timp sã-ºi instruiascã angajaþii ºi a ºtiut la ce lucrãri sã se întindã ºi când sã nu concureze. În perioadã de crizã, compania continuã sã se dezvolte folosind bani europeni. Interviu cu Eugen Guba, coproprietarul companiei SC CONTRUCTORUL SÃLARD SRL
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R- Cum aþi intrat în afaceri? EG – Pionierul a fost tata. E constructor de meserie, iar în 1991, a înfiinþat firma de construcþii. Oamenii din echipa lui de la firma de stat au venit cu el. Apoi a înfiinþat ºi o asociaþie familialã cu activitate în zootehnie ºi culturi de câmp. Dupã ce am terminat ºcoala, pânã în 2000, eu am fost implicat în asociaþia familialã. Atunci a fost un an foarte greu, cu secetã, ºi am hotãrât sã renunþãm. Nu mergea nimic. Agricultura nu prea era susþinutã. A fost greu. Aºa cã m-am alãturat firmei de construcþii. Construcþiile mergeau mai bine. Pânã anul trecut sectorul acesta s-a dezvoltat cu o vitezã fantasticã. R – Cum v-aþi atras clienþii? EG – Noi avem multe lucrãri cu instituþii ale statului ºi cu administraþia localã. Participãm la licitaþii. Pânã anul trecut eram avantajaþi pentru cã doar douã-trei firme din tot judeþul aveam autorizaþie pentru lucrãri la monumente istorice. Acum sunt mai multe. Am reparat grãdiniþe, ºcoli, Liceul Emanuil Gojdu, Arena Antonio Alexe, Casa Memorialã Aurel Lazãr, restaurãri în Cetate, Parcul Dendrologic. Acum lucrãm la teatrul de varã din Cetate. Am fãcut peste o sutã de case sociale în Roºiori, Tãmãºeu, Biharia, Sâniob, Cetariu, Sãlard ºi în alte locuri pentru Fundaþia Maica Tereza. 6
reparaþii de la primãrii. Ele au fost axate pe lucrãrile mari de infrastructurã. Autorizaþia pentru monumente ne-a ajutat la lucrãrile de la Cetate. Acum va fi mai greu pentru cã mai multe firme au autorizaþia de monumente ºi fiecare vrea sã reziste pe piaþã. R – Cum vã descurcaþi cu criza? EG – Greu. Finanþãrile de la instituþiile publice nu vin cum ar trebui. Din cauza asta uneori depãºim termenul de predare. Uneori întârzie foarte mult. La teatrul de varã din cetate ne tot oprim ba din cauza muzeului ºi a lucrãrilor arheologice, ba a finanþãrii. Avem noroc cã avem colaboratori foarte buni ºi furnizori de materiale de construcþii care ne mai aºteaptã cu banii. Ne cunoaºtem de multã vreme ºi avem încredere unii în ceilalþi. Când mi se plãtesc unele lucrãri mai plãtesc materiale de construcþii în avans. Trebuie sã facem sã fie bine pentru toþi. Fundaþia Maica Tereza este un bun platnic. Avem ºi lucrãri pentru persoane fizice. R – Cum vedeþi dezvoltarea afacerii în continuare? EG – Este o perioadã foarte grea pentru construcþii. Obiectivul nostru principal este sã rãmânem pe piaþã. Dacã rezistãm în condiþiile de acum facem o treabã foarte bunã. Am mai angajat câþiva oameni ca sã putem onora comenzile pe care le avem acum. Vom rezista dacã ne ajutã Dumnezeu.
EUGEN GUBA - s-a nãscut la 29 iunie 1975, Sãlard - studii: Liceul Agricol Oradea - cãsãtorit, doi copii - administratorul SC Constructorul Sãlard R – Cum aþi obþinut autorizaþia pentru lucrãri la monumente istorice? EG – Avem muncitori calificaþi pentru asta, i-am trimis la cursuri... ªi pentru cã în fiecare an apar standarde europene noi în domeniul construcþiilor, avem deja trei tipuri de certificate de management al calitãþii. R – Cum reuºiþi sã câºtigaþi licitaþii în faþa firmelor mari? EG – Firmele mari nu au fost interesate de lucrãrile mici de
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
consultanþii ROMCOM au fãcut o treabã excelentã. Ne-au convenit ºi condiþiile de creditare pentru cofinanþare. Din fonduri europene obþinem 60% din valoarea utilajelor, iar diferenþa o acoperim cu credite. R – Când vã rãmâne timp pentru familie? EG – Apucãm sã ne vedem doar seara ºi în weekend. Am noroc cã soþia mea este foarte înþelegãtoare. Acasã nu am semnal la mobil, aºa cã seara ºi la sfârºit de sãptãmânã nu mã deranjeazã nimeni cu probleme de serviciu, cum se întâmplã cu alþi oameni de afaceri. R – Sunteþi implicat în acþiuni sociale? EG – Din când în când da. Când putem, îi ajutãm pe alþii. Dacã noi avem, este normal sã-i ajutãm pe cei mai nevoiaºi sau pe cei cu iniþiativã.
R – Cum a intrat ROMCOM în povestea dumneavoastrã? EG – O altã firmã de-a noastrã a colaborat cu ROMCOM la un proiect SAPARD. Ne-au sprijinit foarte mult atât cu documentaþia pentru accesarea fondurilor europene pentru o halã de frig, cât ºi ulterior cu cererile de platã. Implementarea investiþiilor în conformitate cu pretenþiile europene e aproape la fel
de dificilã ca obþinerea lor. Am fost foarte mulþumiþi de consultanþii de la ROMCOM. Anul trecut am apelat la ei tot pentru fonduri europene. Am vrut sã cumpãrãm niºte utilaje performante din fondurile pentru dezvoltarea IMM-urilor. Ne-au ajutat ºi cu documentaþia ºi cu cofinanþarea. Eu nu m-aº descurca cu atâtea acte ºi hârtii. Din nou,
VREI SÃ-ÞI DEZVOLÞI AFACEREA?
CONSULTANÞII ROMCOM ÎÞI OFERÃ URMÃTOARELE SERVICII:
Acces la credite bancare în cele mai bune condiþii Fonduri nerambursabile Planuri de afaceri Consultanþã de marketing Studii de piaþã Identificarea unor potenþiali parteneri de afaceri
www.romcom.ro
publicaþie de informare ROMCOM
7
Finanþãri
FONDURI NERAMBURSABILE PENTRU SEZONUL DE VARÃ
obþinute prin acest program pentru urmãtoarele tipuri de investiþii: Construirea ºi/sau modernizarea clãdirilor utilizate pentru producþia agricolã, inclusiv infrastructura rutierã internã ºi utilitãþile necesare; Construirea ºi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producþia de lapte, la capacitatea care este la nivelul cotei de producþie deþinute de beneficiar; Construirea ºi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice ºi instalaþiilor de irigat, asigurarea utilitãþilor în vederea respectãrii condiþiilor de mediu; Achiziþionarea de tractoare noi, combine de recoltat, maºini, utilaje, instalaþii, echipamente ºi accesorii, echipamente ºi software; Achiziþionarea de mijloace de transport noi specializate; Înlocuirea plantaþiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârºitul ciclului biologic de producþie (minim 25 ani) ºi înfiinþarea plantaþiilor pentru struguri de masã; Înfiinþarea plantaþiilor de pomi, arbuºti fructiferi ºi cãpºuni; Înfiinþarea pepinierelor de viþã de vie, pomi fructiferi ºi arbuºti, alþi arbori; Investiþii pentru producerea ºi utilizarea durabilã a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei; Investiþii pentru înfiinþarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producþie scurt ºi regenerare pe cale vegetativã, în scopul producerii de energie regenerabilã; Investiþii în apiculturã; Investiþii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei; Costurile generale ale proiectului – consultanþã, taxe, autorizaþii, avize; Investiþii necesare adaptãrii exploataþiilor pentru agricultura ecologicã; Investiþiile necesare realizãrii conformitãþii cu standardele comunitare. Care este valoarea finanþãrii nerambursabile? Valoarea maximã a finanþãrii nerambursabile pe care o poþi obþine prin acest program este de 1.000.000 Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de maxim 50%. Astfel, valoarea maximã eligibilã a unui proiect nu va depãºi 2.000.000 Euro. Procentul sprijinului nerambursabil de 50% se va putea majora cu 5% pentru investiþiile realizate de tinerii agricultori (sub 40 ani), respectiv cu 10% pentru agricultorii din zonele montane cu handicap natural sau din arii naturale protejate. De asemenea, valoarea maximã a cofinanþãrii publice poate ajunge la 1.500.000 Euro, cu o pondere a sprijinului nerambursabil de maxim 50%, pentru proiectele care includ ºi investiþii pentru producerea ºi utilizarea energiei regenerabile. Valoarea maximã eligibilã a unui astfel de proiect va fi de 3.000.000 Euro. SPRIJIN PENTRU CREAREA ªI DEZVOLTAREA DE MICROÎNTREPRINDERI (FEADR, MÃSURA 312) Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile? Beneficiarii eligibili pentru acest program sunt micro-întreprinderile din spaþiul rural, inclusiv întreprinderi start-up. Sectoarele non-agricole finanþate prin aceastã mãsurã exclud industria alimentarã. Pentru a beneficia de finanþare nerambursabilã trebuie sã faci dovada cã ai înscris în obiectul de activitate codul CAEN specific unei activitãþi non-agricole. Ce tipuri de investiþii ºi cheltuieli sunt eligibile pentru finanþare? În cadrul Mãsurii 312 poþi realiza urmãtoarele tipuri de investiþii: Investiþii în industria uºoarã (articole de pielãrie, încãlþãminte, lâna,
Andrei Bondar, ROMCOM
UNUL DIN MOTOARELE PUTERNICE care te pot ajuta sã-þi dezvolþi afacerea sunt finanþãrile nerambusabile de la Uniunea Europeanã. Pentru lunile urmãtoare se anunþã deschiderea sesiunilor de primire de proiecte pentru mai multe linii de finanþare ce se adreseazã atât fermierilor cât ºi afacerilor mici ºi mijlocii. Dintre acestea, cei mai mulþi bani sunt disponibili prin Fondul European pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã (FEADR), din care vã prezentãm în continuare trei linii de finanþare. MODERNIZAREA EXPLOATAÞIILOR AGRICOLE (FEADR, MÃSURA 121) Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile? Beneficiarii eligibili pentru acest program sunt fermieri persoane fizice sau juridice, care practicã în principal activitãþi agricole, a cãror exploataþie este situatã pe teritoriul þãrii, are o dimensiune egalã sau mai mare de 2 UDE, ºi care este înregistratã în Registrul fermelor/Registrul agricol. Ce tipuri de investiþii ºi cheltuieli sunt eligibile? Poþi utiliza fondurile nerambursabile
8
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþãri
blanã, tricotaje, produse de uz gospodãresc, produse odorizante etc.); Investiþii în activitãþi de procesare industrialã a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilã); Investiþii în activitãþi de mecanicã finã, asamblare maºini, unelte ºi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. Investiþii pentru dezvoltarea activitãþilor meºteºugãreºti, de artizanat ºi a altor activitãþi tradiþionale non-agricole cu specific local prelucrarea fierului, lânii, olãritul, brodatul, confecþionare instrumente muzicale tradiþionale, precum ºi marketingul acestora - mici magazine de desfacere a propriilor produse obþinute din aceste activitãþi. Servicii de croitorie, frizerie, cizmãrie; Servicii de conectare ºi difuzare internet; Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziþia mijloacelor de transport) protecþie fitosanitarã, însãmânþare artificialã a animalelor; Servicii reparaþii maºini, unelte ºi obiecte casnice. Achiziþionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile altele decât biocombustibilii, numai ca parte componentã a proiectelor de investiþii sprijinite prin aceastã mãsurã. De asemenea, sunt eligibile pentru finanþare costurile generale ale proiectului – consultanþã, taxe, autorizaþii, avize; Care este valoarea finanþãrii nerambursabile? Prin Mãsura 312 poþi obþine finanþare nerambursabilã de pânã la 70% din totalul cheltuielilor eligibile aferente proiectului, în urmãtoarele limite: 50.000 Euro/proiect, dacã eºti persoanã fizicã autorizatã; 100.000 Euro/proiect, dacã ai o micro-întreprindere care îºi desfãºoarã activitatea în sectorul transportului rutier; 200.000 Euro/proiect, dacã ai o micro-întreprindere cu un alt tip de activitate non-agricolã.
ÎNCURAJAREA ACTIVITÃÞII TURISTICE (FEADR, MÃSURA 313) Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile? Beneficiarii eligibili pentru acest program includ micro-întreprinderile, persoanele fizice care se vor angaja ca pânã la data semnãrii contractului de finanþare sã se autorizeze cu un statut minim de persoanã fizicã autorizatã ºi sã funcþioneze ca microîntreprindere, comunele ºi asociaþiile de dezvoltare intercomunitara realizate doar între comune, ºi ONG-uri, definite conform legislaþiei naþionale în vigoare. Ce tipuri de investiþii ºi cheltuieli sunt eligibile pentru finanþare? Poþi utiliza fondurile nerambursabile obþinute prin acest program pentru urmãtoarele tipuri de investiþii: a) Investiþii în infrastructura de primire turisticã Investiþiile se pot referi la construcþia, modernizarea, extinderea ºi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agroturistice ºi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având pânã la 15 camere. Tipurile de structuri de primire turistice care pot fi finanþate prin aceastã mãsurã sunt vile, bungalow-uri, cabane turistice, campinguri, sate de vacanþã, popasuri turistice, cãsuþe tip camping, pensiuni turistice ºi pensiuni agroturistice, structuri de primire cu funcþiuni de cazare pe pontoane plutitoare. b) Investiþii în activitãþi recreaþionale Investiþii private în infrastructura turisticã de agrement independentã sau dependentã de structura de primire turisticã precum spaþii de campare, amenajãri de ºtranduri ºi piscine, achiziþionare de mijloace de transport tradiþionale pentru plimbãri, trasee pentru echitaþie, inclusiv prima achiziþie de cai în scop turistic ºi asigurarea adãposturilor acestora, rafting. c) Investiþii în infrastructurã la scarã micã precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc. Construirea, modernizarea ºi dotarea centrelor locale de informare
în scopul promovãrii, prezentãrii ºi vizitãrii turistice; Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spaþiul rural, conectate la sistemele regionale ºi naþionale; Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publicã; Investiþii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale feratã cu ecartament îngust, a amenajãrilor complementare acestora (ex: construcþii, plan înclinat, etc.), recondiþionarea echipamentelor ºi utilajelor; Investiþii legate de înfiinþarea ºi amenajarea de trasee tematice (ex: „drumul vinului”, „al olãritului”, „cioplitorilor în lemn”, etc.). d) Dezvoltarea ºi / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural Elaborare de materiale promoþionale precum prima editare a materialelor în scopul promovãrii acþiunilor turistice: broºuri de prezentare, panouri de informare, etc. Pentru toate tipurile de acþiuni, sunt eligibile cheltuielile cu achiziþionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achiziþionarea în leasing a acestora, costurile de instalare ºi montaj. De asemenea, sunt eligibile pentru finanþare costurile generale ale proiectului – consultanþã, taxe, autorizaþii, avize. Care este valoarea finanþãrii nerambursabile? În funcþie de tipul investiþiei realizate, prin Mãsura 313 poþi obþine finanþare nerambursabilã dupã cum urmeazã: 70% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 70.000 Euro/proiect în cazul proiectelor de investiþii în agroturism; 50% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investiþii în turismul rural. 100% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 200.000 Euro/proiect pentru investiþiile în interes public negeneratoare de profit.
publicaþie de informare ROMCOM
9
persolog
persolog Romania a lansat cartea „ABC-ul Personalitãþii”
DESPRE AUTORI Prof. Dr. Lothar J. Seiwert este vorbitor celebru ºi autor de bestseller-uri internaþionale (peste 4 milioane de cãrþi vândute în 30 de limbi). În 2007 a primit pentru activitatea sa „Premiul pentru Realizãri în Viaþã“ ºi a fost primit în Galeria Vorbitorilor Celebri, a doua recunoaºtere ca importanþã pentru elita vorbitorilor ºi trainerilor. Friedbert Gay, master trainer ºi manager general al persolog Germania în Remchingen, a introdus Profilul de Personalitate persolog în Germania ºi þine regulat seminarii ºi prelegeri despre dezvoltare personalã ºi organizaþionalã. VREÞI SÃ VÃ CUNOAªTEÞI personalitatea ºi sã îi înþelegeþi mai bine pe cei din jur? Cartea „ABC-ul Personalitãþii” este ghidul dvs. în cunoaºterea de sine ºi în relaþionarea potrivitã la oameni! Cartea conþine sugestii valoroase legate de interacþiunea cu ceilalþi în viaþa de zi cu zi, vã ajutã sã vã descoperiþi punctele tari în diferite situaþii ºi sã obþineþi o înþelegere mai bunã a comportamentului celorlalþi. Autorii, Dr. Lothar Seiwert ºi Friedbert Gay, vã prezintã în aceastã carte o „hartã“ a stilurilor D-I-S-C, oferind totodatã modalitãþi practice de implementare în diverse domenii din viaþa profesionalã ºi personalã, precum: ¦ managementul timpului ¦ conducerea angajaþilor ¦ munca în echipã ¦ comunicarea cu clienþii ¦ relaþii de cuplu ¦ creºterea copiilor. Cuvânt înainte de Friedbert Gay, co-autorul cãrþii: Pânã acum, mai mult de 100.000 de persoane au decis sã înveþe sã-ºi cunoascã personalitatea. Acum ai ºi tu aceastã ºansã! „Care este personalitatea de succes?“ este o întrebare veche de când lumea. Oamenii de succes se înþeleg pe sine ºi înþeleg ce efect are comportamentul lor asupra altora. Au o imagine de sine sãnãtoasã ºi cunosc oamenii. Aceste abilitãþi nu sunt înnãscute, ci sunt rezultatul experienþei ºi al învãþãrii sociale. În casa pãrinteascã ni se imprimã niºte tipare comportamentale de bazã, de cele mai multe ori fãrã sã ne dãm seama. Caracteristica evidentã a personalitãþilor de succes este cã aceste persoane reflecteazã mai profund la cine sunt, cum sunt ºi ce doresc sã realizeze în viaþã. „ABC-ul Personalitãþii” este un ajutor excepþional în acest proces. Descrie tipuri de comportamente
umane, obiceiuri dobândite, modul de abordare al noului, stilul de conducere pe care îl practicãm, modul cum ascultãm, respectiv atitudinile ºi valorile noastre. Cu aceastã carte priveºti într-o oglindã în care te vei recunoaºte în moduri complet noi. Vei avea parte de o experienþã fascinantã, care stã la începutul cãlãtoriei tale spre succes. Pentru continuarea drumului, persolog îþi oferã îndrumãri concrete pentru toate domeniile practice ale activitãþii profesionale. Trãim vremuri în care personalitatea ºi dezvoltarea aptitudinilor ºi competenþelor individuale devin tot mai importante. Foloseºte aceastã carte ca sursã pentru succesul tãu personal! Recomandare din partea lui Dr. Kenneth H. Blanchard: Personalitatea þi se dezvãluie prin modul în care reacþionezi în diferite situaþii. Oamenii de succes ºtiu cum tind sã reacþioneze, ºi învaþã sã îºi adapteze stilul pentru a fi mai eficienþi într-o gamã mai largã de situaþii. În aceastã carte, autorii folosesc modelul DISC pentru a-þi îmbogãþi cunoaºterea de sine ºi pentru a te ajuta sã-þi dezvolþi abilitãþi mai bune pentru interacþiune. La compania noastrã „Blanchard Training and Development, Inc.“ am folosit modelul DISC ani de zile, cu rezultate excelente. Chiar dacã nu vei reuºi sã-þi schimbi personalitatea într-un minut, sper cã îþi vei lua timp sã citeºti aceastã carte foarte practicã ºi realistã. Sunt convins cã va avea un efect benefic asupra vieþii tale ºi îþi va da startul pe calea dezvoltãrii de sine, care îþi va creºte eficienþa ca manager, trainer, pãrinte sau coechipier. Comandaþi cartea online acum la: www.persolog.ro
10
publicaþie de informare ROMCOM
persolog
publicaþie de informare ROMCOM
11
Finanþare
100 CU SUCCES
PROIECTE FINANÞATE
Oradea Timiºoara Suceava Zalãu Galaþi
www.romcom.ro
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Mario Brühlmann - preºedinte, Georges Dubi ºi Imre Kulcsár - vicepreºedinþi Director: Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress&print: Photographics, www.photographics.ro Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Brandstorm
12
publicaþie de informare ROMCOM
Iulie 2009 / nr. 47
CUM COMBATEM PROBLEMELE DE LICHIDITATE
„Criza” nu face decât sã scoatã în evidenþã încã o datã importanþa unui flux de numerar sãnãtos, ºi ne împinge sã luãm mãsuri în aceastã direcþie. Afacerile care dispun de lichiditãþi vor fi întotdeauna într-o posturã de invidiat. Lichiditãþile pot fi utilizate pentru operaþiuni zilnice, pentru achiziþia unor proprietãþi sau echipamente la preþuri mai mici, sau pur ºi simplu ca o garanþie pentru zile negre. Cum poþi sã-þi îmbunãtãþeºti fluxul de numerar? Câteva principii care au fost implementate cu succes sunt urmãtoarele:
Vlad Mihuþ, ROMCOM
cu perioade de credit cât mai scurte. Experienþele pozitive din trecut sunt un punct tare în relaþia cu orice client, însã nu garanteazã o performaþã similarã în viitor. În aceastã perioadã este recomandat sã te concentrezi pe fluxurile de numerar (cash flow), ºi sã laºi în plan secund obiectivele de volume de vânzãri ºi marje de profit. 4. Pune accent pe colectarea creanþelor Ori de câte ori poþi, vinde cu plata în avans sau cu banii jos la livrare. Dacã acorzi termene de platã, asigurã-te cã cei cu care eºti în relaþii de afaceri plãtesc la timp, ºi nu lãsa o creanþã sã depãºeascã data scadenþei ºi sã rãmânã neîncasatã fãrã sã iei mãsuri. În funcþie de dimensiunile ºi tipul afacerii tale s-ar putea sã fie nevoie sã creezi o poziþie nouã în organigramã, specific pentru activitatea de colectare a creanþelor. 5. Evitã cheltuielile neesenþiale Fã o evaluare strictã a cheltuielilor aferente afacerii tale, ºi cautã sã reduci sau sã elimini cheltuielile neesenþiale. Am aflat recent despre un om de afaceri care a returnat limuzina de lux achiziþionatã în sistem leasing cu un an în urmã, pentru a folosi una din maºinile de serviciu ale companiei. Rezultatul a fost o reducere a cheltuielilor cu peste 20.000 Euro pe an. De asemenea, poate cã poþi investi în reparaþii la unele maºini ºi echipamente, pentru a amâna achiziþia unor echipamente noi, care presupun un efort financiar semnificativ. continuare în pagina 2
DE CÂTEVA LUNI, AM OBSERVAT cum o parte din clienþii ROMCOM se confruntã cu probleme de lichiditate ºi întârzie cu rambursarea creditelor sau cu plata facturilor de servicii. Majoritatea dau vina pe „crizã”, însã la o privire mai apropiatã gãseºti motive mai specifice, de la dependenþa de un singur client, pânã la cheltuieli mari care nu sunt esenþiale pentru afacere, sau proceduri de achiziþie pãguboase. Alþi clienþi (puþini) nici mãcar nu rãspund la telefon, de parcã lucrurile se vor rezolva de la sine. Majoritatea problemelor de lichiditate nu þin atât de mult de „crizã”, cât de un management defectuos al fluxurilor de numerar, lucru mai puþin aparent în anii trecuþi, când majoritatea sectoarelor de activitate au înregistrat creºteri susþinute.
1. Ai grijã cu cine faci afaceri Riscul creditãrii clienþilor sau partenerilor poate face diferenþa între un flux de numerar sãnãtos ºi intrarea în incapacitate de platã. Atunci când vrei sã intri într-o relaþie de afaceri cu un client sau cu un partener, fã-þi temele ºi analizeazã strict în special informaþiile negative: incidente de plãþi, somaþii de platã, insolvenþã, datorii la stat sau la alþi furnizori. Poþi avea acces relativ uºor la aceste informaþii cu ajutorul Internetului sau prin schimb de informaþii cu alþi furnizori care au mai lucrat cu clientul tãu. 2. Diversificã-þi baza de clienþi Evitã situaþia în care compania ta este expusã unui singur client sau unui grup mic de clienþi. Dacã ai un portofoliu diversificat de clienþi, îþi vei reduce riscul unui blocaj financiar în situaþia în care unul dintre clienþi nu plãteºte la timp. 3. Diminueazã expunerea medie pe client Opteazã pentru vânzãri de valori mai mici, dar mai dese, cu plata pe loc sau
Opinie
6. Reevalueazã-þi furnizorii ºi procesele de achiziþii Chiar dacã economia a încetinit, vei achiziþiona în continuarea diverse bunuri ºi servicii necesare pentru ca afacerea ta sã funcþioneze. Concurenþa dintre furnizori lucreazã în favoarea ta ºi poþi obþine preþuri mai avantajoase, începând de la costurile de chirie ºi pânã la hârtia de copiator. De asemenea, dacã ai lichiditãþi te afli pe lista clienþilor favoriþi ai furnizorilor tãi ºi poþi solicita reduceri de preþ suplimentare promiþând plãþi rapide sau poþi renegocia termenele de livrare ºi de platã. Nu aºtepta ca furnizorii tãi sã îþi ofere reduceri de preþ, ci fii proactiv ºi contacteazã-þi furnizorii pentru a reevalua oferta lor actualã ºi pentru a optimiza preþurile ºi procesele de achiziþii. Vei constata cã la multe categorii de bunuri ºi servicii pe care le achiziþionezi poþi obþine reduceri de preþ de cel puþin 10%. 7. Menþine ritmul de plãþi cãtre furnizori ºi creditori Achitã-þi obligaþiile de platã cãtre furnizori ºi creditori pe mãsurã ce acestea devin scadente. Aceasta te va ajuta sã-þi pãstrezi o relaþie excelentã cu ei pe termen lung, ºi vei evita consumul de timp, nervi ºi bani care vin odatã cu întârzierile de platã. De
asemenea, vrei ca la rândul lor clienþii tãi sã îþi plãteascã la timp. Trateazã-þi furnizorii ºi creditorii cu aceeaºi monedã. Dacã ai dificultãþi cu efectuarea plãþilor la scadenþã, pune imediat mâna pe telefon ºi anunþã-þi furnizorii sau creditorii. Fã un plan de redresare ºi discutã-l cu ei, împreunã puteþi gãsi o soluþie bunã. Atitudinea cea mai pãguboasã pentru tine este sã nu rãspunzi la telefon în aceste momente. 8. Leagã de încasãri sistemul de platã al oamenilor de vânzãri Poþi spune cã ai fãcut o vânzare doar dupã ce ai încasat banii!!! Provocarea cea mai mare în prezent nu este sã vinzi, ci sã încasezi banii la timp. Comunicã-le tuturor angajaþilor importanþa încasãrii facturilor la timp, ºi adapteazã sistemul de platã, în special pentru oamenii de vânzãri. Plãteºte comisioane de vânzãri la încasare ºi nu la facturare, ºi creºte comisioanele de vânzãri pentru plãþile în avans sau la livrare. 9. Pãstreazã o rezervã de bani pentru orice eventualitate Stabileºte-þi ca obiectiv sã îþi creezi în timp o rezervã de bani care sã îþi acopere cheltuielile pe 3-6 luni. Economiseºte câte puþin în fiecare lunã, ºi dacã iei un credit, lasã în cont
o parte din bani. Rezervele de bani te vor ajuta sã treci cu bine peste cheltuieli neaºteptate sau întârzieri de platã de la clienþi. 10. Investeºte în marketing Lumea nu s-a oprit, ºi clienþii continuã sã cumpere. Pot cumpãra de la tine sau pot cumpãra de la concurenþii tãi. Foarte multe companii fac greºeala de a tãia investiþiile în marketing în aceastã perioadã. Mergi împotriva curentului ºi promoveazã-þi inteligent produsele ºi serviciile. Astfel, vei putea sã-þi întãreºti relaþia cu clienþii existenþi ºi sã câºtigi noi clienþi, iar afacerea ta se va poziþiona mai eficient pe piaþã. Creºterea vânzãrilor este cea mai eficientã metodã de a-þi dezvolta afacerea ºi de a-þi asigura lichiditãþile pe termen lung. Dacã ai citit acest articol pânã la final, înseamnã cã eºti interesat de îmbunãtãþirea fluxului de numerar din afacerea ta. Citeºte în sãptãmânile urmãtoare blogul ROMCOM, la www.romcom.ro, unde fiecare principiu va fi dezvoltat pe larg. La ROMCOM am implementat deja toate aceste principii ºi ele funcþioneazã. Ele se pot implementa cu succes ºi în afacerea ta.
AT ANS .ro REL S-A romcom . www
2
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþãri
START LA INVESTIÞII MARI
cumulativ ºi urmãtoarele condiþii: A desfãºurat în mod legal activitate economicã pe perioada exerciþiului financiar precedent; A obþinut profit sau profit din exploatare în ultimul exerciþiu financiar înainte de data depunerii Cererii de finanþare; Solicitã finanþare pentru o singurã activitate economicã identificatã printrun singur cod CAEN eligibil; Cheltuieli eligibile În cadrul acesti program se finanþeazã urmãtoarele activitãþi: Crearea unei noi unitãþi de producþie (fabricã/secþie/instalaþie); Extinderea unei unitãþi existente pentru creºterea capacitãþii de producþie; Diversificarea producþiei unui amplasament existent, prin lansarea de noi produse sau servicii; Modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbãri în procesul de producþie al unui amplasament existent; (ex. modernizare instalaþii, echipamente ºi instalaþii înalt tehnologizate, automatizarea sau mecanizarea procesului de fabricaþie, introducerea de noi tehnologii de producþie). Echipamentele pentru protecþia mediului, reciclarea deºeurilor, tratarea apelor reziduale se finanþeazã numai în legãturã cu investiþiile menþionate anterior; Achiziþionarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licenþe, know-how sau soluþii tehnice nebrevetate; Consultanþã ºi instruire specializatã strict legate de activitãþile de investiþii specificate mai sus. Cheltuielile pentru clãdiri ºi instalaþii aferente construcþiilor vor fi în limita a 50% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului. Echipamentele ºi tehnologiile care fac obiectul proiectului trebuie sã contribuie nemijlocit la realizarea de bunuri/servicii specifice activitãþii economice care face obiectul proiectului. În caz contrar acestea vor fi considerate neeligibile, achiziþionarea lor urmând a fi fãcutã din
contribuþia proprie a solicitantului. Toate echipamentele ºi tehnologiile cofinanþate prin fonduri nerambursabile ºi achiziþionate prin proiect trebuie sã fie noi. Valoarea finanþãrilor nerambursabile Alocarea fianciarã pentru acest apel de proiecte este de 344 milioane lei . Beneficiarii eligibili pot solicita prin acest program finanþare nerambursabilã cuprinsã între 1.075.001 - 6.450.000 lei. Pentru întreprinderile mici, valoarea maximã a finanþãrii acordate din totalul costurilor eligibile este de 60% pentru proiectele care se implementeazã în Regiunea Bucureºti-Ilfov, respectiv 70% pentru proiectele care se implementeazã în restul regiunilor. Pentur întreprinderile mijlocii, valoarea maximã a finanþãrii acordate este de 50% pentru proiectele care se implementeazã în Regiunea BucureºtiIlfov, respectiv 60% pentru proiectele care se implementeazã în restul regiunilor. Valoarea maximã a finanþãrii nerambursabile pentru consultanþã ºi instruire acordatã IMM prin schema de minimis, este de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru servicii de consultanþã specificã ºi instruire specializatã, dar nu mai mult de 10% din valoarea totalã a cheltuielilor eligibile ale proiectului. De asemenea, solicitantul are posibilitatea de a opta prin cererea de finanþare pentru prefinanþarea cheltuielilor eligibile ale proiectului. Valoarea totalã a prefinanþãrii este de max. 35% din valoarea sprijinului financiar nerambursabil aprobat. Apelul de proiecte ºi termenele limitã Pentru proiectele de investiþii care solicitã finanþare nerambursabilã cuprinsã între 1.075.001 - 6.450.000 lei, se aplicã procedura apelului de proiecte cu termen limitã Depunerea proiectelor este precedatã de înscrierea online a solicitanþilor pe pagina de web www.mimmctpl.ro. Înregistrarea online a proiectelor se face în perioada 8 iunie – 10 august 2009. Proiectele se pot depune la oricare din Oficiile Teritoriale pentru IMM ºi Cooperaþie (OTIMMC) sau la sediul Organismului Intermediar pentru POS CCE din Bucureºti.
Claudiu Dan, ROMCOM
RECENT S-A DAT STARTUL LA Programul Operaþional Sectorial – Creºterea Competitivitãþii Economice 2007-2013, Axa prioritarã 1 - Un sistem de producþie inovativ ºi eco-eficient, domeniul major de intervenþie D1.1. Investiþii productive ºi pregãtirea pentru competiþia pe piaþã a întreprinderilor, în special a IMM, Operaþiunea - Sprijin pentru consolidarea ºi modernizarea sectorului productiv prin investiþii tangibile ºi intangibile. Prin acest program, întreprinderile mici ºi mijlocii pot obþine finanþãri nerambursabile cu valori cuprinse înte 1.075.001 - 6.450.000 lei. Beneficiari eligibili Beneficiarii þintã sunt întreprinderi existente care au potenþial de creºtere, în special cele din industria prelucrãtoare care doresc sã îºi dezvolte ºi modernizeze capacitãþile de producþie prin introducerea de noi tehnologii, cât ºi noile întreprinderi care au nevoie de asistenþã calificatã ºi integratã în cadrul unor infrastructuri de afaceri corespunzãtoare. Nu sunt eligibile în cadrul acestui apel de proiecte microîntreprinderile, organizaþiile neguvernamentale, întreprinderile individuale, persoanele fizice autorizate ºi întreprinderile familiale. De asemenea, pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie sã îndeplineascã
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinie
Criza economicã va fi depãºitã cu inteligenþã, bun management ºi optimism
Interviu cu John Lenton, fost vicepreºedinte al American Express Europe. A absolvit cursurile prestigioaselor Universitãþi Oxford ºi Harvard. De asemenea, John Lenton a contribuit la înfiinþarea Facultãþii de Mangement Griffits a Universitãþii Emanuel Oradea.
R - Cât de mult contribuie efectele psihologice la accentuarea crizei ºi cum pot fi acestea diminuate? JL - În mod incontestabil, existã un sentiment real de panicã pe pieþele financiare globale, atât de puternic încât am asistat la reacþii absurde ºi de neînþeles de vânzare a activelor, reacþii care au dus la cãderea preþurilor acþiunilor la minimuri istorice. Presa financiarã transmite un pesimism extrem, iar mass-media contribuie la sentimentul de disperare ºi neliniºte transformând veºtile sumbre din mediul economic în ºtiri senzaþionale. Trebuie sã privim aceste lucruri în perspectivã. Nu este prima recesiune care se abate asupra economiilor noastre ºi nu va fi nici ultima. Da, de data aceasta totul s-a petrecut foarte repede – însã a fost anticipat, chiar dacã nimeni nu a prevãzut gravitatea sau viteza cu care s-a instalat criza. Aceasta va fi dureroasã ºi va crea probleme mari pentru industrie în general ºi pentru consumatori. Vom supravieþui, însã, ºi trebuie sã avem o reacþie raþionalã la aceastã panicã. Dacã privim în jur, vedem cã lumea nu s-a oprit din mers. De fapt, este o perioadã propice pentru niºte afaceri profitabile! Sunt sigur cã Warren Buffet, un veritabil „guru” al pieþelor financiare, investeºte serios în afaceri în care crede ºi nicidecum nu le lasã baltã. Putem învãþa multe de la el. R – Cât de tare consideraþi cã este afectatã România? JL - În mod evident, România este deja afectatã de crizã. Cãderea pieþei imobiliare, cu preþurile în scãdere, cu încetinirea ritmului de construire ºi cu stoparea tranzacþiilor imobiliare, este probabil doar începutul; se pare deja cã mai multe companii, atât în domeniul producþiei, cât ºi în cel al serviciilor, se confruntã cu o scãdere a comenzilor, iar aºteptãrile în ceea ce priveºte viitorul sunt mai sumbre. Creditul devine foarte greu accesibil, în condiþiile în care bãncile sunt din ce în ce mai puþin dispuse sã-ºi asume riscuri, iar acest lucru va îngreuna situaþia companiilor care au nevoie de sprijin într-o perioadã dificilã. România depinde într-o mare mãsurã de exporturile cãtre zona Euro, iar zona Euro trece ea însãºi printr-o perioadã dificilã ... astfel cã exporturile vor avea de suferit fãrã doar ºi poate. R- În cât timp îºi poate reveni economia dupã crizã? JL - Este o întrebare foarte dificilã. Putem fi siguri cã nu vom atinge repede ultimul vârf de activitate economicã; ºomajul va continua sã creascã, chiar ºi dupã ce economia se va opri din scãdere, lucru la care am putea asista în ultimul trimestrul al acestui an. Economiºtii sunt pesimiºti cu privire la anul 2009. Anul 2010, însã, ar trebui sã aducã cu sine îmbunãtãþiri ale condiþiilor economice în general; ne putem aºtepta ca bãncile sã lucreze dupã o politicã de creditare mai normalã, iar activitatea economicã sã înceapã sã se dezvolte iarãºi. R - Ce sã facã întreprinzãtorii pentru a trece cu bine prin crizã? JL - Cei mai mulþi consultanþi au o vorbã: „Cash is king“ (Banul gheaþã este regele). Altfel spus, este absolut vital ca orice companie, în mãsura posibilitãþilor sale, sã-ºi asigure lichiditãþile adecvate. O companie cu o lichiditate bunã se aflã pe o poziþie solidã: ea poate solicita reduceri de preþ la achiziþiile pe care le face, promiþând plãþi rapide. De asemenea, se poate achita de obligaþiile pe care le are pe mãsurã ce acestea devin scadente, fãrã întârzieri. Acesta este un avantaj uriaº.
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R - Cât de serioasã e criza în Marea Britanie? JL - Criza a afectat serios Marea Britanie: Londra este un centru financiar ºi bancar global important, iar colapsul general al sectorului bancar la nivel mondial ca urmare a împrumuturilor cu grad mare de risc a creat probleme grave pentru centrul financiar al Londrei. Mai multe bãnci au fost practic naþionalizate parþial prin faptul cã statul a fost nevoit sã investeascã în ele sume mari din banii contribuabililor pentru a le salva de la faliment. Lãsând la o parte sectorul bancar, industria britanicã este serios afectatã de începutul unei recesiuni globale. Industria auto, la fel ca în America, luptã din rãsputeri sã se menþinã pe linia de plutire. Rata ºomajului creºte cu rapiditate în contextul în care companiile concediazã personal. Economia în ansamblu se presupune cã se va contracta în anul 2009 cu aproximativ 3%, pentru prima datã dupã cel de-al doilea rãzboi mondial.
4
publicaþie de informare ROMCOM
Start-up
Curajul de a schimba direcþia
Interviu cu Cosmin Vaschi, administratorul Vita Line Grup Cosmin Vaschi a intrat în afaceri în 2006, când a înfiinþat o firmã de export de produse finite din lemn cãtre Marea Britanie. Apoi a demarat o afacere în domeniul imobiliar. În plinã crizã ºi isterie economicã, împreunã cu doi prieteni, la începutul acestui an, a demarat o nouã afacere: distribuie suplimente nutritive de calitate pentru sportivi. Spre surpriza celor trei întreprinzãtori, afacerea merge forte bine ºi are toate ºansele sã se dezvolte.
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R – Cum aþi intrat în aceastã afacere? CV – Un prieten din Statele Unite mi-a povestit despre afacere ºi despre suplimentele nutritive. Nu ºtiam nimic despre acest sector înainte. Mi s-a pãrut interesant, neam asociat împreunã cu un prieten din Marea Britanie cu care sunt în parteneriat ºi într-o altã afacere ºi am pornit. R – În plinã crizã? CV – Da. Surpriza noastrã este sã constatãm cã dacã în primele douã afaceri simþim criza încã de anul trecut, în domeniul suplimentelor nutritive creºtem. În cinci luni, de când am început afacerea, am ajuns sã distribuim produsele noastre în Baia Mare, Satu Mare, Târgu Mureº, Iaºi, Bucureºti, Constanþa ºi evident Bihor. R – Cum vã explicaþi aceastã dezvoltare? CV – Explicaþia þine de calitatea produselor noastre. Importãm produse de top din peste o mie de branduri din Statele Unite, iar americanii sunt cei mai buni în acest domeniu. Afacerea merge ºi datoritã dorinþei românilor de a face sport ºi de a arãta bine. Cel mai bine trec produsele pentru fitness ºi culturism. R – Cum este concurenþa pe aceastã piaþã? CV – Sunt trei firme româneºti care produc suplimente nutritive. Mai ieftine decât ale noastre, dar nu la fel de performante. Sportivii care au folosit produsele noastre s-au simþit foarte bine, au altã „poftã de salã“ ºi
apeleazã în continuare la noi. Periodic stãm de vorbã cu clienþii pentru a le afla reacþiile, satisfacþiile sau nemulþumirile. R – Cum a intrat ROMCOM în afacerea dvs? CV – Nevoia de finanþare. Avem comenzi foarte multe. Transportul unui singur container cu produse dureazã o lunã. Pentru a onora toate comenzile ºi pentru a nu ne pierde clienþii, am hotãrât sã aducem douã containere o datã. ROMCOM ne-a sprijinit oferindu-ne un credit pentru aceasta. Acum aducem douã containere cu produse, iar pe perioada transportului nu avem sume imense blocate. R – Cum veþi dezvolta afacerea? CV – Deocamdatã suntem doar distribuitori. Vrem sã deschidem ºi un magazin online pentru a ajunge direct la consumatorul final. Intenþionãm sã mai angajãm câþiva agenþi pentru a acoperi mai bine þara. Dorinþa noastrã este sã devenim reprezentantul pe România al unuia dintre cele mai puternice branduri de suplimente nutritive. R – Dvs folosiþi suplimente nutritive? CV – Încã nu, pentru cã nu fac sport. Vreau sã mã apuc de înot, iar atunci voi folosi ºi eu aceste suplimente. Dacã nu faci sport, e inutil sã le consumi. R – Celelalte afaceri mai funcþioneazã sau le-aþi închis? CV – Prima afacere, cu export de produse finite din lemn a început sã se dezmorþeascã din aprilie. Acolo am simþit criza din plin. Dacã înainte exportam patru-cinci tiruri pe lunã, în ianuarie nu am trimis nimic. Acum au început sã aparã comenzi noi, dar
COSMIN VASCHI - s-a nãscut la 26 septembrie 1979, Oradea, - student anul III, Facultatea de Drept Oradea - cãsãtorit, are o fetiþã foarte timid. În sectorul imobiliar lucrurile merg greu deocamdatã, dar sunt convins cã va reporni ºi acesta. R – Sunteþi implicat în acþiuni sociale? CV – Susþinem cu suplimente nutritive câþiva sportivi orãdeni, consacraþi sau la început de carierã. Vrem sã-i ajutãm cât ºi cu ce putem pentru a le oferi o ºansã spre performanþã. R – Cum þineþi în echilibru familia ºi afacerile? CV – O vreme a fost greu sã gãsim echilibrul. Acum am fãcut un târg cu soþia ºi îl respect. În fiecare searã sunt acasã la ora 18.00. Aºa apuc sã mã bucur de fetiþa noastrã, sã o vãd crescând. 5
publicaþie de informare ROMCOM
Întreprinzãtori
Dezvoltarea impune investiþii în oameni ºi utilaje ºi fructificarea oportunitãþilor
O firmã mijlocie poate surprinde când este condusã cu inteligenþã, iar dezvoltarea se face în paºi mici. SC Constructorul Sãlard SRL a reuºit sã realizeze o serie de lucrãri importante cu bani publici pentru cã a ºtiut din timp sã-ºi instruiascã angajaþii ºi a ºtiut la ce lucrãri sã se întindã ºi când sã nu concureze. În perioadã de crizã, compania continuã sã se dezvolte folosind bani europeni. Interviu cu Eugen Guba, coproprietarul companiei SC CONTRUCTORUL SÃLARD SRL
Interviu de Daniela Stoica ROMCOM
R- Cum aþi intrat în afaceri? EG – Pionierul a fost tata. E constructor de meserie, iar în 1991, a înfiinþat firma de construcþii. Oamenii din echipa lui de la firma de stat au venit cu el. Apoi a înfiinþat ºi o asociaþie familialã cu activitate în zootehnie ºi culturi de câmp. Dupã ce am terminat ºcoala, pânã în 2000, eu am fost implicat în asociaþia familialã. Atunci a fost un an foarte greu, cu secetã, ºi am hotãrât sã renunþãm. Nu mergea nimic. Agricultura nu prea era susþinutã. A fost greu. Aºa cã m-am alãturat firmei de construcþii. Construcþiile mergeau mai bine. Pânã anul trecut sectorul acesta s-a dezvoltat cu o vitezã fantasticã. R – Cum v-aþi atras clienþii? EG – Noi avem multe lucrãri cu instituþii ale statului ºi cu administraþia localã. Participãm la licitaþii. Pânã anul trecut eram avantajaþi pentru cã doar douã-trei firme din tot judeþul aveam autorizaþie pentru lucrãri la monumente istorice. Acum sunt mai multe. Am reparat grãdiniþe, ºcoli, Liceul Emanuil Gojdu, Arena Antonio Alexe, Casa Memorialã Aurel Lazãr, restaurãri în Cetate, Parcul Dendrologic. Acum lucrãm la teatrul de varã din Cetate. Am fãcut peste o sutã de case sociale în Roºiori, Tãmãºeu, Biharia, Sâniob, Cetariu, Sãlard ºi în alte locuri pentru Fundaþia Maica Tereza. 6
reparaþii de la primãrii. Ele au fost axate pe lucrãrile mari de infrastructurã. Autorizaþia pentru monumente ne-a ajutat la lucrãrile de la Cetate. Acum va fi mai greu pentru cã mai multe firme au autorizaþia de monumente ºi fiecare vrea sã reziste pe piaþã. R – Cum vã descurcaþi cu criza? EG – Greu. Finanþãrile de la instituþiile publice nu vin cum ar trebui. Din cauza asta uneori depãºim termenul de predare. Uneori întârzie foarte mult. La teatrul de varã din cetate ne tot oprim ba din cauza muzeului ºi a lucrãrilor arheologice, ba a finanþãrii. Avem noroc cã avem colaboratori foarte buni ºi furnizori de materiale de construcþii care ne mai aºteaptã cu banii. Ne cunoaºtem de multã vreme ºi avem încredere unii în ceilalþi. Când mi se plãtesc unele lucrãri mai plãtesc materiale de construcþii în avans. Trebuie sã facem sã fie bine pentru toþi. Fundaþia Maica Tereza este un bun platnic. Avem ºi lucrãri pentru persoane fizice. R – Cum vedeþi dezvoltarea afacerii în continuare? EG – Este o perioadã foarte grea pentru construcþii. Obiectivul nostru principal este sã rãmânem pe piaþã. Dacã rezistãm în condiþiile de acum facem o treabã foarte bunã. Am mai angajat câþiva oameni ca sã putem onora comenzile pe care le avem acum. Vom rezista dacã ne ajutã Dumnezeu.
EUGEN GUBA - s-a nãscut la 29 iunie 1975, Sãlard - studii: Liceul Agricol Oradea - cãsãtorit, doi copii - administratorul SC Constructorul Sãlard R – Cum aþi obþinut autorizaþia pentru lucrãri la monumente istorice? EG – Avem muncitori calificaþi pentru asta, i-am trimis la cursuri... ªi pentru cã în fiecare an apar standarde europene noi în domeniul construcþiilor, avem deja trei tipuri de certificate de management al calitãþii. R – Cum reuºiþi sã câºtigaþi licitaþii în faþa firmelor mari? EG – Firmele mari nu au fost interesate de lucrãrile mici de
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
consultanþii ROMCOM au fãcut o treabã excelentã. Ne-au convenit ºi condiþiile de creditare pentru cofinanþare. Din fonduri europene obþinem 60% din valoarea utilajelor, iar diferenþa o acoperim cu credite. R – Când vã rãmâne timp pentru familie? EG – Apucãm sã ne vedem doar seara ºi în weekend. Am noroc cã soþia mea este foarte înþelegãtoare. Acasã nu am semnal la mobil, aºa cã seara ºi la sfârºit de sãptãmânã nu mã deranjeazã nimeni cu probleme de serviciu, cum se întâmplã cu alþi oameni de afaceri. R – Sunteþi implicat în acþiuni sociale? EG – Din când în când da. Când putem, îi ajutãm pe alþii. Dacã noi avem, este normal sã-i ajutãm pe cei mai nevoiaºi sau pe cei cu iniþiativã.
R – Cum a intrat ROMCOM în povestea dumneavoastrã? EG – O altã firmã de-a noastrã a colaborat cu ROMCOM la un proiect SAPARD. Ne-au sprijinit foarte mult atât cu documentaþia pentru accesarea fondurilor europene pentru o halã de frig, cât ºi ulterior cu cererile de platã. Implementarea investiþiilor în conformitate cu pretenþiile europene e aproape la fel
de dificilã ca obþinerea lor. Am fost foarte mulþumiþi de consultanþii de la ROMCOM. Anul trecut am apelat la ei tot pentru fonduri europene. Am vrut sã cumpãrãm niºte utilaje performante din fondurile pentru dezvoltarea IMM-urilor. Ne-au ajutat ºi cu documentaþia ºi cu cofinanþarea. Eu nu m-aº descurca cu atâtea acte ºi hârtii. Din nou,
VREI SÃ-ÞI DEZVOLÞI AFACEREA?
CONSULTANÞII ROMCOM ÎÞI OFERÃ URMÃTOARELE SERVICII:
Acces la credite bancare în cele mai bune condiþii Fonduri nerambursabile Planuri de afaceri Consultanþã de marketing Studii de piaþã Identificarea unor potenþiali parteneri de afaceri
www.romcom.ro
publicaþie de informare ROMCOM
7
Finanþãri
FONDURI NERAMBURSABILE PENTRU SEZONUL DE VARÃ
obþinute prin acest program pentru urmãtoarele tipuri de investiþii: Construirea ºi/sau modernizarea clãdirilor utilizate pentru producþia agricolã, inclusiv infrastructura rutierã internã ºi utilitãþile necesare; Construirea ºi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producþia de lapte, la capacitatea care este la nivelul cotei de producþie deþinute de beneficiar; Construirea ºi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice ºi instalaþiilor de irigat, asigurarea utilitãþilor în vederea respectãrii condiþiilor de mediu; Achiziþionarea de tractoare noi, combine de recoltat, maºini, utilaje, instalaþii, echipamente ºi accesorii, echipamente ºi software; Achiziþionarea de mijloace de transport noi specializate; Înlocuirea plantaþiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârºitul ciclului biologic de producþie (minim 25 ani) ºi înfiinþarea plantaþiilor pentru struguri de masã; Înfiinþarea plantaþiilor de pomi, arbuºti fructiferi ºi cãpºuni; Înfiinþarea pepinierelor de viþã de vie, pomi fructiferi ºi arbuºti, alþi arbori; Investiþii pentru producerea ºi utilizarea durabilã a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei; Investiþii pentru înfiinþarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producþie scurt ºi regenerare pe cale vegetativã, în scopul producerii de energie regenerabilã; Investiþii în apiculturã; Investiþii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei; Costurile generale ale proiectului – consultanþã, taxe, autorizaþii, avize; Investiþii necesare adaptãrii exploataþiilor pentru agricultura ecologicã; Investiþiile necesare realizãrii conformitãþii cu standardele comunitare. Care este valoarea finanþãrii nerambursabile? Valoarea maximã a finanþãrii nerambursabile pe care o poþi obþine prin acest program este de 1.000.000 Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de maxim 50%. Astfel, valoarea maximã eligibilã a unui proiect nu va depãºi 2.000.000 Euro. Procentul sprijinului nerambursabil de 50% se va putea majora cu 5% pentru investiþiile realizate de tinerii agricultori (sub 40 ani), respectiv cu 10% pentru agricultorii din zonele montane cu handicap natural sau din arii naturale protejate. De asemenea, valoarea maximã a cofinanþãrii publice poate ajunge la 1.500.000 Euro, cu o pondere a sprijinului nerambursabil de maxim 50%, pentru proiectele care includ ºi investiþii pentru producerea ºi utilizarea energiei regenerabile. Valoarea maximã eligibilã a unui astfel de proiect va fi de 3.000.000 Euro. SPRIJIN PENTRU CREAREA ªI DEZVOLTAREA DE MICROÎNTREPRINDERI (FEADR, MÃSURA 312) Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile? Beneficiarii eligibili pentru acest program sunt micro-întreprinderile din spaþiul rural, inclusiv întreprinderi start-up. Sectoarele non-agricole finanþate prin aceastã mãsurã exclud industria alimentarã. Pentru a beneficia de finanþare nerambursabilã trebuie sã faci dovada cã ai înscris în obiectul de activitate codul CAEN specific unei activitãþi non-agricole. Ce tipuri de investiþii ºi cheltuieli sunt eligibile pentru finanþare? În cadrul Mãsurii 312 poþi realiza urmãtoarele tipuri de investiþii: Investiþii în industria uºoarã (articole de pielãrie, încãlþãminte, lâna,
Andrei Bondar, ROMCOM
UNUL DIN MOTOARELE PUTERNICE care te pot ajuta sã-þi dezvolþi afacerea sunt finanþãrile nerambusabile de la Uniunea Europeanã. Pentru lunile urmãtoare se anunþã deschiderea sesiunilor de primire de proiecte pentru mai multe linii de finanþare ce se adreseazã atât fermierilor cât ºi afacerilor mici ºi mijlocii. Dintre acestea, cei mai mulþi bani sunt disponibili prin Fondul European pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã (FEADR), din care vã prezentãm în continuare trei linii de finanþare. MODERNIZAREA EXPLOATAÞIILOR AGRICOLE (FEADR, MÃSURA 121) Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile? Beneficiarii eligibili pentru acest program sunt fermieri persoane fizice sau juridice, care practicã în principal activitãþi agricole, a cãror exploataþie este situatã pe teritoriul þãrii, are o dimensiune egalã sau mai mare de 2 UDE, ºi care este înregistratã în Registrul fermelor/Registrul agricol. Ce tipuri de investiþii ºi cheltuieli sunt eligibile? Poþi utiliza fondurile nerambursabile
8
publicaþie de informare ROMCOM
Finanþãri
blanã, tricotaje, produse de uz gospodãresc, produse odorizante etc.); Investiþii în activitãþi de procesare industrialã a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilã); Investiþii în activitãþi de mecanicã finã, asamblare maºini, unelte ºi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. Investiþii pentru dezvoltarea activitãþilor meºteºugãreºti, de artizanat ºi a altor activitãþi tradiþionale non-agricole cu specific local prelucrarea fierului, lânii, olãritul, brodatul, confecþionare instrumente muzicale tradiþionale, precum ºi marketingul acestora - mici magazine de desfacere a propriilor produse obþinute din aceste activitãþi. Servicii de croitorie, frizerie, cizmãrie; Servicii de conectare ºi difuzare internet; Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziþia mijloacelor de transport) protecþie fitosanitarã, însãmânþare artificialã a animalelor; Servicii reparaþii maºini, unelte ºi obiecte casnice. Achiziþionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile altele decât biocombustibilii, numai ca parte componentã a proiectelor de investiþii sprijinite prin aceastã mãsurã. De asemenea, sunt eligibile pentru finanþare costurile generale ale proiectului – consultanþã, taxe, autorizaþii, avize; Care este valoarea finanþãrii nerambursabile? Prin Mãsura 312 poþi obþine finanþare nerambursabilã de pânã la 70% din totalul cheltuielilor eligibile aferente proiectului, în urmãtoarele limite: 50.000 Euro/proiect, dacã eºti persoanã fizicã autorizatã; 100.000 Euro/proiect, dacã ai o micro-întreprindere care îºi desfãºoarã activitatea în sectorul transportului rutier; 200.000 Euro/proiect, dacã ai o micro-întreprindere cu un alt tip de activitate non-agricolã.
ÎNCURAJAREA ACTIVITÃÞII TURISTICE (FEADR, MÃSURA 313) Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile? Beneficiarii eligibili pentru acest program includ micro-întreprinderile, persoanele fizice care se vor angaja ca pânã la data semnãrii contractului de finanþare sã se autorizeze cu un statut minim de persoanã fizicã autorizatã ºi sã funcþioneze ca microîntreprindere, comunele ºi asociaþiile de dezvoltare intercomunitara realizate doar între comune, ºi ONG-uri, definite conform legislaþiei naþionale în vigoare. Ce tipuri de investiþii ºi cheltuieli sunt eligibile pentru finanþare? Poþi utiliza fondurile nerambursabile obþinute prin acest program pentru urmãtoarele tipuri de investiþii: a) Investiþii în infrastructura de primire turisticã Investiþiile se pot referi la construcþia, modernizarea, extinderea ºi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agroturistice ºi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având pânã la 15 camere. Tipurile de structuri de primire turistice care pot fi finanþate prin aceastã mãsurã sunt vile, bungalow-uri, cabane turistice, campinguri, sate de vacanþã, popasuri turistice, cãsuþe tip camping, pensiuni turistice ºi pensiuni agroturistice, structuri de primire cu funcþiuni de cazare pe pontoane plutitoare. b) Investiþii în activitãþi recreaþionale Investiþii private în infrastructura turisticã de agrement independentã sau dependentã de structura de primire turisticã precum spaþii de campare, amenajãri de ºtranduri ºi piscine, achiziþionare de mijloace de transport tradiþionale pentru plimbãri, trasee pentru echitaþie, inclusiv prima achiziþie de cai în scop turistic ºi asigurarea adãposturilor acestora, rafting. c) Investiþii în infrastructurã la scarã micã precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc. Construirea, modernizarea ºi dotarea centrelor locale de informare
în scopul promovãrii, prezentãrii ºi vizitãrii turistice; Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spaþiul rural, conectate la sistemele regionale ºi naþionale; Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publicã; Investiþii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale feratã cu ecartament îngust, a amenajãrilor complementare acestora (ex: construcþii, plan înclinat, etc.), recondiþionarea echipamentelor ºi utilajelor; Investiþii legate de înfiinþarea ºi amenajarea de trasee tematice (ex: „drumul vinului”, „al olãritului”, „cioplitorilor în lemn”, etc.). d) Dezvoltarea ºi / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural Elaborare de materiale promoþionale precum prima editare a materialelor în scopul promovãrii acþiunilor turistice: broºuri de prezentare, panouri de informare, etc. Pentru toate tipurile de acþiuni, sunt eligibile cheltuielile cu achiziþionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achiziþionarea în leasing a acestora, costurile de instalare ºi montaj. De asemenea, sunt eligibile pentru finanþare costurile generale ale proiectului – consultanþã, taxe, autorizaþii, avize. Care este valoarea finanþãrii nerambursabile? În funcþie de tipul investiþiei realizate, prin Mãsura 313 poþi obþine finanþare nerambursabilã dupã cum urmeazã: 70% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 70.000 Euro/proiect în cazul proiectelor de investiþii în agroturism; 50% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investiþii în turismul rural. 100% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 200.000 Euro/proiect pentru investiþiile în interes public negeneratoare de profit.
publicaþie de informare ROMCOM
9
persolog
persolog Romania a lansat cartea „ABC-ul Personalitãþii”
DESPRE AUTORI Prof. Dr. Lothar J. Seiwert este vorbitor celebru ºi autor de bestseller-uri internaþionale (peste 4 milioane de cãrþi vândute în 30 de limbi). În 2007 a primit pentru activitatea sa „Premiul pentru Realizãri în Viaþã“ ºi a fost primit în Galeria Vorbitorilor Celebri, a doua recunoaºtere ca importanþã pentru elita vorbitorilor ºi trainerilor. Friedbert Gay, master trainer ºi manager general al persolog Germania în Remchingen, a introdus Profilul de Personalitate persolog în Germania ºi þine regulat seminarii ºi prelegeri despre dezvoltare personalã ºi organizaþionalã. VREÞI SÃ VÃ CUNOAªTEÞI personalitatea ºi sã îi înþelegeþi mai bine pe cei din jur? Cartea „ABC-ul Personalitãþii” este ghidul dvs. în cunoaºterea de sine ºi în relaþionarea potrivitã la oameni! Cartea conþine sugestii valoroase legate de interacþiunea cu ceilalþi în viaþa de zi cu zi, vã ajutã sã vã descoperiþi punctele tari în diferite situaþii ºi sã obþineþi o înþelegere mai bunã a comportamentului celorlalþi. Autorii, Dr. Lothar Seiwert ºi Friedbert Gay, vã prezintã în aceastã carte o „hartã“ a stilurilor D-I-S-C, oferind totodatã modalitãþi practice de implementare în diverse domenii din viaþa profesionalã ºi personalã, precum: ¦ managementul timpului ¦ conducerea angajaþilor ¦ munca în echipã ¦ comunicarea cu clienþii ¦ relaþii de cuplu ¦ creºterea copiilor. Cuvânt înainte de Friedbert Gay, co-autorul cãrþii: Pânã acum, mai mult de 100.000 de persoane au decis sã înveþe sã-ºi cunoascã personalitatea. Acum ai ºi tu aceastã ºansã! „Care este personalitatea de succes?“ este o întrebare veche de când lumea. Oamenii de succes se înþeleg pe sine ºi înþeleg ce efect are comportamentul lor asupra altora. Au o imagine de sine sãnãtoasã ºi cunosc oamenii. Aceste abilitãþi nu sunt înnãscute, ci sunt rezultatul experienþei ºi al învãþãrii sociale. În casa pãrinteascã ni se imprimã niºte tipare comportamentale de bazã, de cele mai multe ori fãrã sã ne dãm seama. Caracteristica evidentã a personalitãþilor de succes este cã aceste persoane reflecteazã mai profund la cine sunt, cum sunt ºi ce doresc sã realizeze în viaþã. „ABC-ul Personalitãþii” este un ajutor excepþional în acest proces. Descrie tipuri de comportamente
umane, obiceiuri dobândite, modul de abordare al noului, stilul de conducere pe care îl practicãm, modul cum ascultãm, respectiv atitudinile ºi valorile noastre. Cu aceastã carte priveºti într-o oglindã în care te vei recunoaºte în moduri complet noi. Vei avea parte de o experienþã fascinantã, care stã la începutul cãlãtoriei tale spre succes. Pentru continuarea drumului, persolog îþi oferã îndrumãri concrete pentru toate domeniile practice ale activitãþii profesionale. Trãim vremuri în care personalitatea ºi dezvoltarea aptitudinilor ºi competenþelor individuale devin tot mai importante. Foloseºte aceastã carte ca sursã pentru succesul tãu personal! Recomandare din partea lui Dr. Kenneth H. Blanchard: Personalitatea þi se dezvãluie prin modul în care reacþionezi în diferite situaþii. Oamenii de succes ºtiu cum tind sã reacþioneze, ºi învaþã sã îºi adapteze stilul pentru a fi mai eficienþi într-o gamã mai largã de situaþii. În aceastã carte, autorii folosesc modelul DISC pentru a-þi îmbogãþi cunoaºterea de sine ºi pentru a te ajuta sã-þi dezvolþi abilitãþi mai bune pentru interacþiune. La compania noastrã „Blanchard Training and Development, Inc.“ am folosit modelul DISC ani de zile, cu rezultate excelente. Chiar dacã nu vei reuºi sã-þi schimbi personalitatea într-un minut, sper cã îþi vei lua timp sã citeºti aceastã carte foarte practicã ºi realistã. Sunt convins cã va avea un efect benefic asupra vieþii tale ºi îþi va da startul pe calea dezvoltãrii de sine, care îþi va creºte eficienþa ca manager, trainer, pãrinte sau coechipier. Comandaþi cartea online acum la: www.persolog.ro
10
publicaþie de informare ROMCOM
persolog
publicaþie de informare ROMCOM
11
Finanþare
100 CU SUCCES
PROIECTE FINANÞATE
Oradea Timiºoara Suceava Zalãu Galaþi
www.romcom.ro
ROMCOM este un proiect al Christliche Ostmission (COM) din Elveþia. Consiliul director: Mario Brühlmann - preºedinte, Georges Dubi ºi Imre Kulcsár - vicepreºedinþi Director: Vlad Mihuþ Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza, Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress&print: Photographics, www.photographics.ro Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7, 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM), Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare, Servus Business Developement Elveþia, Swiss Consulting Group Elveþia, Brandstorm
12
publicaþie de informare ROMCOM
| Ataşament | Mărime |
|---|---|
| Revista ROMCOM, nr. 47, Iul 2009.pdf | 1.16 MB |