Vârful Muntelui nu este Ţinta

Embedded Scribd iPaper - Requires Javascript and Flash Player
Vârful muntelui nu este þinta
extraordinarã ºi senzaþia minunatã a obiectivului atins. ªi totuºi, oare chiar ne-am atins scopul? Nu, pentru cã abia acum venea partea dificilã. Oricât de frumoasã ar fi fost priveliºtea acolo sus, vârful muntelui nu este locul în care sã rãmîi peste noapte. Trebuia sã ajungem din nou în vale. Scopul nostru era sã ajungem acasã. Coborârea de pe munte ascunde mai multe pericole decât urcarea. ªi de multe ori aceste pericole sînt ignorate sau subestimate. ªi asta poate sã aibã urmãri. Oare nu se întâmplã la fel ºi în afacerile noastre? Vedem un obiectiv intermediar atractiv. Facem tot ce ne stã în putere ca sã-l atingem. Si apoi? Ne gîndim la ce urmeazã? Sau la alte domenii ale vieþii? Am calculat consecinþele asupra sãnãtãþii noastre? Ne lasã angajamentele profesionale suficient timp pentru a cultiva relaþiile sociale din interiorul ºi din afara familiei? Ne-am implementat în activitãþile noastre si oaze temporale, pentru ca sã ne putem ocupa de cele mai importante întrebãri legate de sensul vieþii? Apropierea noului an ne oferã un prilej excelent pentru reflecta la aceste întrebãri. Nimeni nu o va face pentru noi. Este responsabilitatea noastrã. Haideþi sã întindem pe masã cîteva hãrþi. O hartã pentru afacere, una pentru sãnãtate, una pentru familie ºi prieteni, ºi una pentru sensul vieþii. Cu puþinã fantezie formulãm acum obiective intermediare pentru toate domeniile. Dacã nu o facem, o vor face alþii pentru noi, dupã prioritãþile lor, nu dupã ale noastre! Nu trebuie sã fie aºa.
Decembrie 2005 / nr. 33
Haideþi sã ne asumãm fiecare rãspunderea pentru propria viaþã ºi sã dãm o culoare nouã anului în care intrãm. Atunci, obiectivele noastre vor deveni activitãþi, iar activitãþile noastre vor deveni calitate a vieþii. Astfel, întrebãrile legate de afaceri ºi familie, cele personale ºi spirituale vor ajunge într-un echilibru binefãcãtor.
ÎN ACEST NUMÃR
Editorial: Vârful muntelui nu este þinta
Mario Brühlmann
Ca montaniard entuziast am învãþat multe de la munte. În timpul escaladãrii celor 4.800 m ai lui Mont Blanc am avut mult timp sã reflectez. Urcând pe munte m-am minunat din nou ºi din nou de mãreþia creaþiei. ªi din nou, am suferit de cãldura soarelui ºi sub greutatea rucsacului. Totuºi, în faþa noastrã vedeam mereu þinta, vîrful. Acest obiectiv ne-a stimulat ºi ne-a dat energie. Pregãtirile pentru escaladare le-am fãcut cu mult înainte, în cãldura ºi siguranþa locuinþei noastre. Am verificat fiecare echipament. Am aºezat o hartã pe masã ºi am planificat traseul. Am ales munþii cu peisajele cele mai frumoase. Apoi am analizat pericolele potenþiale si ne-am pregãtit minuþios sã le facem faþã. A venit ziua cea mare. Pas cu pas am urcat înspre vîrful muntelui. Ajunºi acolo, am savurat din plin priveliºtea
Tractoare ºi echipamente cu bani SAPARD prin ROMCOM
pag. 2
Urmeazã anul de foc
pag. 3
Un meseriaº
pag. 6
Noutãþi pentru stimularea ocupãrii forþei de muncã
pag. 8
ISO - un pic mai bine pentru dumneavoastrã
pag. 9 De ce globalizare financiarã? pag. 10
Perspective ROMCOM 2006
pag. 12
Info
Tractoare ºi echipamente cu bani SAPARD prin ROMCOM
Programul ROMCOM este un proiect al Misiunii Creºtine de Est (COM) din Elveþia. Structura programului: Fundaþia ROMCOM SC ROMCOM INVEST SRL Asociaþia Organizaþia ROMCOM Consiliul director: Georges Dubi - preºedinte Mario Brühlmann, Ernõ Veres - vicepreºedinþi Directori: Imre Kulcsár Vlad Mihuþ Revista ROMCOM este un proiect al Asociaþiei întreprinzãtorilor ROMCOM - o organizaþie a oamenilor de afaceri români care au beneficiat de sprijinul programului ROMCOM. Revista apare trimestrial. Redacþia: Tehnoredactor: Gönczi Géza Redactor ºef: Daniela Stoica Prepress: Photographics www.photographics.ro Tipar: SC Tipo Leº, Satu-Mare tel: 0261-768352 Adresa: ROMCOM, str. Sf. Ladislau 7 410174 Oradea, Bihor Tel: 0259-479793 Fax: 0259-441911 E-mail: office@romcom.ro Internet: www.romcom.ro Organizaþii partenere: Misiunea Creºtinã de Est, Elveþia (COM) www.ostmission.ch Agenþia Elveþianã pentru Cooperare ºi Dezvoltare http://194.230.65.134/dezaweb2/home.asp Servus Business Developement, Elveþia www.servus.ch Scopul revistei ROMCOM este de a sluji ca mijloc de comunicare pentru clienþii ROMCOM ºi de a contribui la dezvoltarea ºi perpetuarea relaþiei dintre aceºtia. Revista îºi propune sã devinã un instrument eficient care sã vinã în întâmpinarea nevoilor oamenilor de afaceri din România ºi sã constituie o continuã încurajare pentru aceºtia, contribuind la provocarea ºi instruirea lor pentru o viaþã de excelenþã profesionalã ºi integritate eticã.
Vlad Mihuþ, director ROMCOM vlad.mihut@romcom.ro
tractor PRONAR de 90 CP ºi un plug. Dupã ce voi primi jumãtate din bani de la SAPARD, urmeazã ca în primãvarã sã mai achiziþionez echipamente agricole Douã proiecte de investiþii în valoare în valoare de 16.000 Euro. Aceste totalã de 65.190 EURO, finanþate de echipamente vor creºte considerabil SAPARD, ºi pentru care ROMCOM a performaneþele fermei mele, lucru care acþionat în calitate de consultant ºi ar fi fost foarte greu de realizat fãrã finanþator se apropie de finalizare. Beneficiarii celor douã proiecte sunt sprijinul Agenþiei SAPARD, ºi fãrã sprijinul ROMCOM”, spune Nagy Miklos. Nagy Miklos (foto dreapta) si Kendi De asemenea, ROMCOM a pus la Desideriu (foto stânga), doi fermieri cu dispoziþia întreprinzãtorilor sub formã spirit întreprinzãtor din comuna Sãlard. Proiectele vizeazã achiziþia de tractoare de credit cofinanþarea de 50% solicitatã de Agenþia SAPARD. La depunerea de 90 CP ºi echipamente aferente – proiectului, ROMCOM a eliberat scrisori pluguri, maºinã de balotat, maºinã de de confort (promisiuni de finanþare) erbicidat, ºi coasã rotativã. Proiectele au fost depuse la Agenþia pentru cei doi întreprinzãtori, iar creditele au fost angajate efectiv abia SAPARD la începutul lunii iunie. când a s-au achiziþionat tractoarele. Întreprinzãtorii au semnat contractele “Douã lucruri m-au împiedicat mult de finanþare în luna august, dupã care timp sã încerc sã obþin bani de la au început demersurile pentru achiziþia SAPARD: în primul rând mi-au lipsit efectivã a tractoarelor ºi banii pentru cofinanþare, ºi apoi mi-a echipamentelor. Tractoarele au fost fost fricã de toatã birocraþia aferentã livrate la mijlocul lunii noiembrie, la unui proiect SAPARD. ROMCOM mi-a timp pentru a fi testate înainte de pus la dispoziþie banii necesari în îngheþ. condiþii foarte bune, ºi m-a asistat îndeaproape în relaþia cu Agenþia SAPARD pe toatã perioada proiectului. A fost un drum lung, dar s-a meritat!”, afirmã Kendi Desideriu. Pentru mai multe informaþii despre cum puteþi obþine tractoare ºi echipamente agricole cu ROMCOM i-a asistat pe cei doi fonduri nerambursabile prin programul întreprinzãtori pe tot parcursul desfãºurãrii proiectului, de la elaborarea SAPARD, vã rugãm sã îl contactaþi pe Vali Popoviciu, coordonator de proiecte cererii de finanþare, pânã la achiziþia SAPARD, la tel. 0259 479 793, 0744 761 efectivã a echipamentelor ºi 735 sau prin email la depunererea cererilor de platã la vali.popoviciu@romcom.ro Agenþia SAPARD. “Prin proiect am achiziþionat deja un
2
publicaþie de informare ROMCOM
Opinii
Urmeazã anul de foc
Interviu cu Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale R – Cum accesãm aceste fonduri oferite de programul Fermierul, un titlu cam ambiþios, dupã pãrerea mea? Gh. F. – E adevãrat cã noi nu avem încã fermieri. La fel ca în întreaga societate româneascã ºi în mediul rural ne lipseºte clasa de mijloc. Avem mari exploataþii agricole (cca. 25000) ºi gospodãrii þãrãneºti (4,5 milioane), dar nu avem clasa de mijloc, fermierii. Nu vreau sã spun cã prin acest program vom realiza aceastã verigã lipsã, dar va fi un început pentru constituirea ei ºi pentru a începe dezvoltarea mediului rural. Pentru cã asta înseamnã programul: investiþii ºi dezvoltarea satului româesc. Eu sper cã prin acest program guvernamental în România se vor realiza cel puþin 6000 de ferme, peste 500 de unitãþi de procesare ºi alte cca. 400 de investiþii în agroturism, apiculturã, acvaculturã, apiculturã ºi alte servicii. Ca sã rãspund la întrebarea dumneavoastrã: mai întâi este nevoie de o idee clarã de investiþii (ferme, achiziþionare de utilaje agricole, unitãþi de procesare etc), un teren agricol cu o anumitã suprafaþã, în funcþie de investiþia doritã, în proprietate sau în arendã. Dacã nu are suprafaþa necesarã se poate asocia cu alþi proprietari. Care este suprafaþa minimã necesarã se poate afla de la specialiºtii DADR, OJCA sau de la consultaþi care cunosc programul SAPARD. Tot consultanþii vor ajuta întreprinzãtorul nostru sã elaboreze toatã documentaþia necesarã pentru dosarul de finanþare, vor cere avizele ºi documentele necesare pentru accesarea SAPARD, iar apoi îl vor îndruma spre bancã sau spre un
foc pentru România multe puncte vedere, 2006 va fi un an dean înaintea intergrariidin UE. Capitolelede care tara fiind ultimul în la noastra este deficitara au ramas agricultura si mediul, care au nevoie de investitii imense în urmatorii 10-15 ani si de asemenea de schimbarea mentalitatilor. Un prim pas l-ar putea constitui programul Fermierul, în care Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, are mare încredere.
R – Aþi lansat la Oradea, Programul Fermierul pentru Transilvania. Sã înþelegem cã e o zonã mai privilegiatã? Gh. F. – Am lansat acest program pentru Transilvania pentru cã aici spiritul antreprenorial este mai dezvoltat, aºa dupã cum se observã nu doar în ultimii 15 ani. Cred cã ardelenii ºi bãnãþenii vor accesa o parte importantã din aceste fonduri. R – Sã luãm acest program pe îndelete ºi sã vedem ce ne oferã, mai bine zis ce le oferã întreprinzãtorilor din mediul rural. Gh. F. – 2006 este ultimul an în care România mai poate beneficia de fondurile europene oferite prin programul SAPARD. Din pãcate în ultimii 4 ani nu am reuºit sã folosim
toate aceste fonduri, aºa cã prin programul Fermierul vom întinde o mânã întreprinzãtorilor pentru a folosi aceºti bani. Concret, Ministerul Agriculturii dã bani bãncilor (prin licitaþie a fost aleasã BCR pentru derularea acestui program) care vor fi folosiþi pentru înfiinþarea/ dezvoltarea unor afaceri în agriculturã ºi în mediul rural. Creditele vor fi acordate pe o perioadã de 10 ani, cu o dobândã de 5% ºi vor constitui acel 50% de care are nevoie un fermier/întreprinzãtor pentru accesarea fondurilor SAPARD. De fapt unul din motivele pentru care România nu a cheltuit fondurile acestui program este tocmai lipsa acestei cofinanþãri. Prin programul Ministerului Agriculturii, noi rezolvãm aceastã problemã.
publicaþie de informare ROMCOM
3
Opinii
microfinanþator calificat pentru acest program. Finanþatorul, dupã evaluarea dosarului, îi acordã o scrisoare de confort prin care garanteazã cã imediat dupã încheierea contractului cu SAPARD îi va acorda cei 50% necesari pentru cofinanþare. Cu aceastã scrisoare de confort, solicitantul se va adresa Biroului Regional de Implemetare a Programului SAPARD cãruia îi este arondat judeþul sãu (Bihorul este arondat BRIPS Satu Mare). Experþii Brips verificã la rândul lor dosarul, merg în teren la locul viitoarei investiþii, iar dacã întreprinzãtorul i-a convins urmeazã încheierea contractului de finanþare. Dupã semnarea acestuia, urmeazã contractul de împrumut cu BCR. Trebuie sã precizez cã între cele
douã contracte existã o diferenþã: cel cu SAPARD este pentru 50% din valoarea investiþiei, iar cel cu BCR este pentru întreaga sumã. Creditul va fi garantat de Fondurile de Garantare ºi de bunurile cumpãrate prin credit. Odatã trecutã aceastã fazã birocraticã, investitorul poate sã se apuce propriu-zis de lucru, banca urmând sã vireze banii în contul furnizorului de utilaje, animale, materiale de construcþii etc. Dacã investiþia este mai mare de 10000 de Euro (360 mil. ROL) trebuie sã existe ofertele a trei firme, iar clientul sã o aleagã pe cea mai potrivitã. Creditul va fi rambursat în 10 ani (de fapt jumãtate din el, pentru cã jumãtate este asigurat de SAPARD), dobânda fiind de 5%. În luna decembrie, am pus la dispoziþia programului Fermierul 300 mld. ROL, iar în 2006 un sfert din bugetul Ministerului Agriculturii (7000 mld. ROL). Pentru anul viitor, mai avem de cheltuit peste 400 mil. Euro din SAPARD. Noi dãm încã atât pentru cofinanþare. Vestea bunã este cã acest program guvernamental dã curaj ºi bãncilor pentru sprijinirea agriculturii, pânã acum ele fiind foarte rezervate faþã de acest sector economic. R – Spuneaþi cã deja au fost alocate fonduri pentru decembrie 2005. Asta înseamnã cã întreprinzãtorii se pot prezenta deja la bancã? Gh. F. – Asta înseamnã cã din 5 decembrie se pot deja prezenta la DADR, OJCA sau alþi consultanþi pentru elaborarea dosarului de finanþare, iar dacã îl pot întocmi înainte de sãrbãtori pot încheia contractele. Noi sperãm sã reducem birocraþia acestui sistem, dar fiind vorba ºi de un program european
acest lucru va fi ceva mai greu. R – Veþi corela acest program ºi cu altele? Bunicii ºi pãrinþii noºtri care stau la þarã nu cred cã se vor încumeta în numãr prea mare sã dea nãvala la fondurile europene sau guvernamentale. Gh. F. – Da. Vom corela programul Fermierul cu Legea de sprijinire a tinerilor care se mutã în mediul rural ºi realizeazã investiþii acolo, de asemenea cu programul pentru zonele montane. Zonele montane au un handicap natural pe care nu îl putem trece cu vederea. De asemenea nu trebuie uitatã renta viagerã. În cazul proprietarilor de terenuri care sunt prea în vârstã pentru a-ºi mai lucra pãmântul, dacã îºi vând sau arendeazã terenul unor tineri întreprinzãtori, pe lângã câºtigul obþinut din aceastã afacere (vânzarea sau arendarea), statul le va acorda 50-100 Euro pe an pentru fiecare hectar de teren vândut/arendat. Sperãm cã oamenii vor înþelege mãsura, cã vor conºtientiza cã nu se poate face agriculturã performantã pe suprafeþe mici de teren. R – Pe ce criterii vor fi acordate fondurile? Va rãmâne în vigoare celebrul deja ,,primul venit, primul servit”? Gh. F. – Trebuie sã absorbim întreaga sumã oferitã prin programul SAPARD. 400 mil. Euro . Aºa cã vom aproba ce cere piaþa. Dar de asemenea am cerut tuturor directorilor DADR un plan de management al teritoriului, sã caute potenþiali întreprinzãtori, sã informeze oamenii, sã le arate avantajele ºi riscurile acestui program. Nu exclud sã fie judeþe mai harnice ºi altele mai puþin, deºi
Gheorghe Flutur
CV: s-a nãscut la 8 iulie 1960 1985- absolvã Facultatea de Silviculturã ºi Exploatãri Forestiere, Braºov 2000-2004 - senator de Suceava 2005 - ministru al Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale cãsãtorit, doi copii
4
publicaþie de informare ROMCOM
Opinii
îmi doresc sã se împartã echilibrat. Presupun cã vom avea multe proiecte din Transilvania. R – Programul Fermierul va exclude formele clasice de sprijinire a agricultorilor? Gh. F. – Nu. În nici un caz, dar vom schimba aceste forme de subvenþionare. Prioritarã va deveni zootehnia pentru a stimula indirect producþia în sectorul vegetal. De exemplu vom trece de la subvenþia pe litru de lapte sau kilogram de carne la cea pe cap de animal, la trimestru. Acum, diferenþa între cele douã nu este foarte mare, dar se schimbã principiul. Vom accentua calitatea produselor agricole. Vrem sã sprijinim în primul rând producãtorul agricol, nu procesatorul. Producãtorii au fost oropsiþii ultimilor 15 ani. Vrem ca subvenþiile sã ajungã la ei, nu la procesatori. R – În ultimii doi-trei ani sectorul zootehnic a trecut prin câteva molime: întâi pesta porcinã acum gripa aviarã. Se va reveni la
vaccinarea antipestoasã a porcilor din gospodãriile populaþiei? Gh. F. – În nici un caz. De anul viitor vaccinarea antipestoasã va fi interzisã în întreaga þarã. Am prevãzut bani în buget pentru acordare de despãgubiri în cazul izbucnirii unor noi focare. Acum în þarã sunt cca 300 de focare de pestã porcinã. Anul viitor ne aºteptãm sã aparã altele noi în estul þãrii. Acest fenomen a apãrut ºi în þãrile Uniunii Europene odatã cu sistarea vaccinãrii antipestoase. Treptat, pe mãsura diminuãrii focarelor, luãm mãsuri de deschidere a târgurilor ºi oboarelor în zonele în care nu s-a mai semnalat pesta porcinã. Mãsurile pe care le-am luat dupã sistarea vaccinãrii antipestoase ºi cele luate toamna aceasta în cazul focarelor de gripã aviarã au fost apreciate ºi de Uniunea Europeanã, motiv pentru care am reluat exporturile de carne din zone în care nu am avut/ nu mai avem asemenea probleme.
R – Care vor fi mãsurile ministerului în privinþa preþurilor de desfacere a produselor agricole? În ultimii ani pro ducãtorii mici nu au câºtigat cât au investit în agriculturã. GH. F. – Este adevãrat ºi asta din mai multe motive: în primul rând se practicã o agriculturã de subzistenþã, pe suprafeþe mici, în al doilea rând subvenþiile nu au ajuns la producãtori, ci la verigile intermediare, în al treilea rând încã nu existã o culturã a asigurãrilor în sectorul agricol, iar 2005 a fost un an cu multe calamitãþi. Un alt motiv este cã producãtorii noºtri rãmân la culturile tradiþionale, iar în anii cu supraproducþie apare problema preþurilor. Anul acesta am înfiinþat 17 consilii pe produse în MAPDR, în care am reunit reprezentanþii procesatorilor, depozitatorilor, transportatorilor ºi comercianþilor ºi împreunã cu care ministerul face politicile agricole. Pregãtim o serie de preþuri de intervenþie pe piaþã în cazul unei noi supraproducþii, astfel încât sã echilibrãm piaþa. R – În consecinþã la ce sã ne aºteptãm pentru 2006 în privinþa satului românesc? Gh. F. – La un an de foc, în care vom munci mult ºi ne vom pregãti de competiþie cu agricultorii, procesatorii, comercianþii ºi de fapt cu toate sectoarele din UE. Sã ne dea Dumnezeu sãnãtate ºi putere pentru a putea face faþã acestei competiþii, astfel încât sã nu devenim o piaþã de desfacere, ci sã le oferim produse ºi servicii competitive.
publicaþie de informare ROMCOM
5
Întreprinzãtori
Un meseriaº
Interviu cu Nelu Balan, patronul firmei Megatitan din Beclean
La cât e de tânãr a dat prea mult cu capul în zid, a avut prea multe experienþe nefericite. De fiecare datã însã s-a ridicat, s-a scuturat ºi a cãutat o soluþie. De câteva luni însã, a fãcut descoperirea vieþii sale: Dumnezeu e un contabil mai bun, iar viaþa e anticamera veºniciei. În aceste condiþii se cam schimbã prioritãþile, modul de raportare la familie, la clienþi, la angajaþi. În toate aceste contexte el trebuie sã fie un meseriaº. Daniela Stoica
R – Cum aþi decis sã intraþi în afaceri? NB – Ca majoritatea afacerilor mici din România, din dorinþa de-a avea o viaþã decentã împreunã cu familia mea. La asta se adaugã experienþele nefericite pe care le-am avut cu fondurile care au îmbogãþit/ruinat mulþi români peste noapte. La absolvirea liceului, în 1992, am lucrat mai întâi în agriculturã, apoi la o moarã din apropiere… Am lucrat aºa cum doar
un adolescent plin de vise poate ºi ºtie s-o facã. Dar, când am constatat cât de prost sunt plãtit, am hotãrât sã renunþ ºi am ales strãinãtatea. Am tras tare în strãinãtate, ca toþi românii, am strâns bani frumoºi, iar la întoarcere i-am pierdut la Caritas. Dupã armatã ºi însurãtoare, am mers din nou la lucru în strãinãtate, iar cu banii câºtigaþi am hotãrât sã mã pun pe drumul cel bun, doar eram deja bãrbat în toatã firea, aveam 23 de ani. Mi-am construit o casã de care am fost ºi sunt foarte mândru, iar o parte din bani i-am pus la FNI pentru a putea dormi liniºtit. ªtiþi ce s-a întâmplat cu FNI… Am primit una dintre cele mai dure lecþii din viaþa mea. Pierdusem aproape tot ce aveam. Aºa am hotãrât cã trebuie sã facem altceva, noi înºine, sã nu mai aºteptãm sã ne îmbogãþim peste noapte. R – Când a apãrut afacerea dumneavoastrã? NB – Abia în 2001. Atunci am înfiinþat Megatitan. Firma trebuia sã vândã scule din titan, dar observând nevoile pieþei, m-am orientat spre echipamente termice. Dacã mã întrebaþi ce aveam, pot spune liniºtit: toate ºansele de a eºua. Adicã: bani puþini, experienþã deloc, vad comercial slab, clienþi în zonã – pauzã, obiective mãrunte, sã câºtig un salariu bunicel. R – Nu s-ar putea spune asta privindu-vã echipa. NB – Nu, pentru cã din fericire, un om mic cu inima mare mi-a povestit despre o fundaþie româno-elveþianã din Oradea care ajutã micii
întreprinzãtori din România. Aºa am aflat despre ROMCOM. Fiind o firmã de comerþ, nu am putut contracta nici un împrumut, dar am participat la seminarii. În 2002 am fost la primul seminar, susþinut de Mario Bruehlmann. De multe ori îi mulþumesc lui Dumnezeu pentru ziua aceea din viaþa mea. Atunci am înþeles ce înseamnã sã ai o afacere, sã conduci, sã organizezi pe termen lung o societate ca a noastrã, sã fii responsabil de mai multe vieþi. ªi am mai învãþat cã doar noi ne fixãm limitele. Aºa a dispãrut o parte din pesimismul nostru ºi a apãrut dorinþa de a ne autodepãºi în fiecare zi câte un pic. Nu pot spune cã am inovat ceva în firmã, nu prea ai ce inova, dar încercãm sã facem mai bine decât alþii munca asta. ªi merge! R – Ce a urmat? NB – Doar ce era normal: ne-am diversificat gama de produse, aºa cã azi oferim aproape toatã gama de materiale de construcþii ºi finisaje, iar de anul acesta ºi echipamente de curãþenie. Am început sã lucrãm ºi la un brand propriu - Meseriaºul care este deja un nume de referinþã pe piaþa localã. ªi sperãm sã nu rãmânã doar aici. R – Unde ar trebui sã ajungã? NB – Pentru început în fiecare judeþ, iar apoi în cât mai multe oraºe. ªi, de ce nu, în þãrile Uniunii Europene. R – Pentru cã aþi atins acest subiect, credeþi cã veþi face faþã concurenþei? NB – Fãrã modestie, da. Vrem sã implementãm standardele de management al calitãþii ISO în firma noastrã ºi sã ne dezvoltãm în continuare. Investim foarte mult în pregãtirea personalului… Sperãm cã numele nostru va deveni sinonim cu
Nelu Bãlan
CV – s-a nãscut în 25 februarie 1974 2002 abslovã colegiul Petru Rareº 2001 înfiinþeazã „SC Megatitan“ 2002 participã la primul seminar ROMCOM cãsãtorit, un copil
6
publicaþie de informare ROMCOM
ROMCOM
de pãr, aºa cum spunea Mântuitorul, a fiecãrei vânãtãi, a fiecãrei vrãbii. De exemplu, înþelegi cã viaþa e mai mult decât 10-12 ore de lucru pe zi, e mai importantã decât banii, decât clasamentele naþionale ale IMMurilor. De fapt, viaþa este pregãtirea pentru veºnicie. N-avem voie sã o irosim în inutilitãþi. Încã nu-mi dau seama dacã mi-a influenþat ºi afacerea. Asta cred cã o pot spune angajaþii ºi clienþii noºtri. R – Ce urmeazã? NB – Urmeazã sãrbãtorile ºi un an nou fericit ºi binecuvântat de Dumnezeu pentru toþi cei care Îl onoreazã în familiile lor ºi prin afacerile lor, adicã ºi pentru magazinul nostru. Urmeazã un an al Meseriaºului.
serviciile de calitate, ºi în fond, asta conteazã. R – Cum se împacã afacerea cu familia? NB – În general se împacã bine, pentru cã lucrez împreunã cu soþia mea ºi petrecem destul de mult timp împreunã. Apar uneori situaþii când ducem problemele de la firmã acasã ºi invers, ºi nu iese un cocktail prea grozav. Dar sunt unul dintre acei bãrbaþi binecuvântaþi cu o soþie înþelegãtoare ºi sunt ºi conºtient de asta. Ea mã ajutã atât sã trasez limitele între un domeniu ºi celãlalt, cât ºi sã gãsesc soluþii la problemele firmei, ale angajaþilor când e cazul… E o adevãratã muzã. R – Pãreþi un om cu fricã de Dumnezeu. NB – Chiar sunt, nu doar par. Din cauza asta încercãm sã facem bine la cât mai mulþi oameni, iar dacã sunt din bisericã, e ºi mai bine. Oamenii sunt cel mai important capital al firmei noastre ºi trebuie sã avem grijã de ei. Suntem responsabili pentru ei în faþa lui Dumnezeu, iar cât timp lucreazã în firmã, suntem responsabili parþial ºi de familiile lor. Investim în pregãtirea lor, aºa cum vã spuneam, ºi cred cã sunt ºi bine
motivaþi pentru a veni cu plãcere la lucru. R – De curând, aþi avut un accident c a m u r â t . C u m v -a i n f l u e n þ a t a f a c e r e a ºi viaþa? NB – A fost foarte interesant sã mã vãd la un pas de moarte în maºina mea datã peste cap. Am conºtientizat valoarea vieþii în momentul acela, mi-am evaluat prioritãþile. La un pas de moarte vezi lucrurile foarte limpede. Printre altele, ºi cã Dumnezeu e un contabil foarte bun, þine evidenþa fiecãrui fir
publicaþie de informare ROMCOM
7
Agriculturã
Noutãþi pentru stimularea ocupãrii forþei de muncã
Biroul Avocaþial Ovidiu Costea av_costea@zappmobile.ro
instituit prin Cadrul legalLegii nr. pentruintrarea ºiîn vigoare a 76/2002 privind siste mul asigurãrilor ºomaj stimularea ocupãrii forþei de muncã a creat premisele necesare pentru asigurarea unui nivel ridicat al ocupãrii ºi adaptãrii forþei de muncã la cerinþele pieþei muncii, prin implementarea unor mãsuri active pentru stimularea ocupãrii forþei de muncã, în detrimentul mãsurilor cu caracter pasiv, care reprezentau forma unicã de protecþie socialã reglementatã pânã la acea datã. Aceste mãsuri au vizat creºterea ºanselor de ocupare a persoanelor în cãutarea unui loc de muncã precum ºi stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncã a ºomerilor ºi crearea de noi locuri de muncã, în principal prin: susþinerea financiarã a încadrãrii persoanelor din rândul ºomerilor în vederea realizãrii unor lucrãri de interes comunitar, stimularea angajatorilor pentru crearea de locuri de muncã ºi pentru încadrarea în muncã a ºomerilor din categoriile cele mai defavorizate, încurajarea mobilitãþii forþei de muncã prin acordarea unor stimulente materiale (prime de instalare) ºomerilor care se încadreazã în muncã în alte localitãþi decât cele în care domiciliazã sau la o distanþã mai mare de domiciliu (prime de încadrare), consultanþã ºi asistenþã pentru începerea unei activitãþi independente sau pentru iniþierea unei afaceri. Principalele modificãri privesc atât angajatorii cât ºi persoanele asigurate ºi sunt urmãtoarele: 1. Angajatorii au obligaþia de a plãti lunar o contribuþie la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, în cotã de 2,5%, aplicatã asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de persoanele asigurate obligatoriu. În prezent angajatorul plãteºte o cotã de 3%. 2. Persoanele asigurate în baza unui contract de asigurare pentru ºomaj, au obligaþia de a plãti lunar o contribuþie la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, în
cota de 3,5%, aplicatã asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru ºomaj. 3. Noul act normativ face distincþia între ºomer ºi ºomerul înregistrat. ªomerul este persoana care îndeplineºte cumulativ urmãtoarele condiþii: - este în cãutarea unui loc de muncã de la vârstã de minimum 16 ani ºi pânã la îndeplinirea condiþiilor de pensionare - starea de sãnãtate ºi capacitãþile fizice ºi psihice o fac aptã pentru prestarea unei munci - nu are loc de muncã, nu realizeazã venituri sau realizeazã, din activitãþi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã, în vigoare - este disponibilã sã înceapã lucrul în perioada imediat urmãtoare, dacã s-ar gãsi un loc de muncã. ªomerul înregistrat este persoana care îndeplineºte cumulativ condiþiile menþionate mai sus ºi se înregistreazã la agenþia pentru ocuparea forþei de muncã în a cãrei raza teritorialã îºi are domiciliul sãu, dupã caz, reºedinþa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcþioneazã în condiþiile prevãzute de lege, în vederea obþinerii unui loc de muncã. 4. Angajatorii sunt obligaþi sã depunã, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se datoreazã drepturile salariale ºi/sau veniturile de natura acestora, la agenþia pentru ocuparea forþei de munca în a cãrei raza teritorialã îºi au sediul sau domiciliul, declaraþia lunarã privind evidenþa nominalã a asiguraþilor ºi a obligaþiilor de plata la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj. 5. Indemnizaþia de ºomaj lunarã, va fi acordatã pe perioade diferenþiate, în funcþie de stagiul de cotizare, astfel: – 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin un an – 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin 5 ani – 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. 6. Cuantumul indemnizaþiei de ºomaj este o suma acordatã lunar ºi în
mod diferenþiat, în funcþie de stagiul de cotizare, astfel: – 75% din salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã, în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin un an – suma prevãzutã mai sus la care se adaugã o sumã calculatã prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenþiate în funcþie de stagiul de cotizare. Cotele procentuale diferenþiate în funcþie de stagiul de cotizare, sunt: – 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin 3 ani – 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin 5 ani – 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin 10 ani – 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puþin 20 de ani. 7. Persoanele care beneficiazã de indemnizaþie de ºomaj sunt obligate sã participe la programele de formare profesionalã oferite ºi organizate de agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã, precum ºi la examenul de absolvire a acestora. 8. Persoanele cãrora li s-a stabilit dreptul la indemnizaþia de ºomaj potrivit legii ºi care se angajeazã pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale în vigoare, ºi, ca
8
publicaþie de informare ROMCOM
Consultanþã
ISO – un pic mai bine pentru dumneavoastrã
urmare a angajãrii, le înceteazã plata indemnizaþiei de ºomaj beneficiazã, din momentul angajãrii pânã la sfârºitul perioadei pentru care erau îndreptãþite sã primeascã indemnizaþia de ºomaj, de o sumã lunarã, acordatã din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizaþiei de ºomaj. 9. Absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt ºi absolvenþii ºcolilor speciale, în vârstã de minimum 16 ani, înregistraþi la agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã, în situaþia în care se angajeazã cu program normal de lucru, pentru o perioadã mai mare de 12 luni, beneficiazã, din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, de o prima egalã cu un salariu de bazã minim brut pe þarã garantat în platã, în vigoare la data încadrãrii. Aceste drepturi se acorda absolvenþilor care îºi menþin raporturile de muncã sau de serviciu pentru o perioadã de cel puþin 12 luni de la data angajãrii. 10. Angajatorii care înceteazã raporturile de muncã sau de serviciu ale absolvenþilor sunt obligaþi sã restituie, în totalitate, agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã sumele încasate pentru fiecare absolvent plus dobânda de referinþã a BNR în vigoare la data încetãrii raporturilor de muncã, dacã încetarea acestora a avut loc din motivele prevãzute de Legea 76/2002.Angajatorii care încadreazã în muncã pe perioadã nedeterminatã ºomeri în vârstã de peste 45 de ani sau ºomeri care sunt unici întreþinãtori ai familiilor monoparentale sunt scutiþi pe o perioadã de 12 luni de plata contribuþiei datorate la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, aferentã persoanelor încadrate din aceste categorii ºi primesc lunar, pe aceastã perioadã, pentru fiecare persoanã angajatã din aceste categorii, o sumã egalã cu un salariu de bazã minim brut pe þarã garantat în platã, în vigoare, cu obligaþia menþinerii raporturilor de muncã sau de serviciu cel puþin 12 luni.
Drd. ing. Debelka Boglarka Lilla auditor EOQ, director general Qualex office@qualex.ro
tot mai acerb dintre În concursulimplementãrii impune de societãþile comerciale se necesitatea unui sistem management al calitãþii pentru a câºtiga teren în faþa concurenþei. Majoritatea agenþilor economici ºtiu cã trebuie sã implementeze sistemul de management al calitãþii ISO 9001, dar nu sunt pe deplin convinºi de necesitatea acestuia, datoritã unor informaþii eronate prezente pe piaþa economicã. Qualex S.R.L. a implementat cu succes sistemul de management al calitãþii la peste 150 de societãþi comerciale din diverse domenii. Ca urmare, am putut constata faptul cã 20% din societãþile comerciale implementeazã din iniþiativã proprie, iar circa 80% sunt obligate în urma unor presiuni ºi anume: – activeazã în domenii reglementate unde este prevãzutã implementarea sistemelor de management cu caracter de obligativitate; – altã categorie are nevoie de certificatul ISO 9001 pentru participare la licitaþii sau este obligatã de cãtre client. Certificatul în sine nu reprezintã un avantaj maxim, fiindcã societãþile comerciale trebuie sã aibã un sistem de management foarte bine conceput ºi implementat pentru a cuceri o poziþie privilegiatã în viaþa economicã.
CE ESTE ISO?
ISO este prescurtarea Organizaþiei Internaþionale de Standardizare, este o federaþie mondialã de organisme naþionale de standardizare. Activitatea de elaborare a standardelor internaþionale se realizeazã prin intermediul comitetelor tehnice ale ISO. Standardul de referinþã ISO 9001 este astfel conceput ca sã se poatã implementa în toate domeniile începând cu centratele nucleare ºi continuând cu societãþile comerciale care presteazã servicii sau activeazã direct în producþie pânã la grãdiniþele de copii. Implementarea acestui sistem de management vã garanteazã beneficii substanþiale, cum ar fi: – reducerea cheltuielilor; – o organizare mai eficientã
a societãþii; – crearea unui cadru adecvat în care toþi angajaþii sã-ºi cunoascã atribuþiile ºi sã acþioneze ca atare; – o poziþie mai bunã pe piaþã. Avantajatã de un randament sporit ºi costuri mai mici, organizaþia va fi cu un pas înaintea concurenþei, fiind mai aproape de scopul pentru care activeazã: PROFITUL. Datoritã timpului scurt pânã la aderarea þãrii noastre la UE aº sugera societãþilor comerciale sã nu ezite sã se informeze în legãturã cu obþinerea unui certificat de calitate acreditat pe plan internaþional, deºi costurile nu sunt aºa de ridicate dupã cum se vehiculeazã pe piaþã. Obþinerea certificatului ISO 9001 se constituie în 2 etape: etapa de consultanþã ºi etapa de certificare. Etapa de consultanþã dureazã între 612 luni, timp în care se realizeazã: – instruiri de bazã legate de calitate; – dezvoltarea sistemului, respectiv pregãtirea documentaþiei; – introducerea sistemului ºi funcþionarea de probã. Dupã funcþionarea de minim 3 luni de zile a sistemului urmeazã faza de selectare a organismului de certificare potrivit domeniului de activitate a societãþii comerciale. Procesul de certificare dureazã aproximativ trei sãptãmâni, timp în care se face o evaluare iniþialã a documentelor, dupã care urmeazã procesul de audit la faþa locului. Dacã auditul s-a încheiat cu succes se elibereazã certificatul. Certificatul de calitate ISO 9001 este valabil trei ani de zile cu condiþia sã se efectueze auditurile de supraveghere anualã, dupã care urmeazã o fazã de recertificare. Costurile procesului de certificare a unei societãþi comerciale cu 10 angajaþi cu un organism cu acreditare internaþionalã se estimeazã la aproximativ 950 Euro, iar consultanþa pentru aceeaºi societate cu 10 angajaþi este de aproximativ 2000-2500 Euro (valoare care depinde de complexitatea proceselor). În încheiere aº dori sã subliniez faptul cã proiectarea ºi implementarea unui astfel de sistem de management al calitãþii nu este atât de complicat cum vi se pare dacã alegeþi consultantul potrivit.
publicaþie de informare ROMCOM
9
Analizã
De ce globalizare financiarã ºi care sunt formele dezvoltãrii acesteia ?
Continentalã ca pas premergãtor al globalizãrii financiare depline. Este etapa în care autoritãþile sovietice, de teamã cã guvernul american le va bloca conturile ca urmare a rivalitãþii din cadrul Rãzboiului Rece, ºi-au depus rezervele în dolari în bãncile din Europa Continentalã. Bãncile europene, în loc sã îi transforme în moneda naþionalã, îi puteau împrumuta, astfel cã s-au creat ºi s-au extins rapid „eurodolarii”, conducând la formarea unei uriaºe pieþe euro-valutare. Rezultatul a fost cã multe dintre bãncile internaþionale, mai ales cele americane, ºi-au deschis filiale în Londra, pentru a pãtrunde pe piaþa euro-valutarã, afacerile în eurodolari fiind în acest fel dirijate de filialele externe ale bãncilor americane. Etapa a II-a – prãbuºirea sistemului de la Bretton Woods – ca o continuare a etapei I, marcheazã începutul celei de-a doua etape în liberalizarea fluxurilor de capital. Dezvoltarea pieþelor euro-valutare în anii 1960 a creat tensiuni asupra sistemului de la Bretton Woods. Convingerea internaþionalã cã valoarea dolarului putea fi menþinutã în condiþii de inflaþie internã ºi deficit comercial în creºtere s-a diminuat foarte mult. Preºedintele Nixon, la 15 august 1971, a anunþat cã dolarul nu mai era liber convertibil în aur, prevestind sfârºitul cursurilor valutare fixe ºi dispariþia sistemului de la Bretton Woods. În anul 1973 sistemul se prãbuºise deja, cu toate cã au existat unele încercãri de reabilitare a lui, prin acordul „smithsonian” Statele Unite ale Americii devalorizând dolarul pentru aºi îmbunãtãþi poziþia comercialã internaþionalã în declin, dându-se astfel undã verde cursurilor valutare flotante, în care teoretic valoarea valutelor era stabilitã de cererea ºi oferta mondialã pentru o anumitã valutã. Etapa a III-a – decizia þãrilor membre OPEC de a creºte de 4 ori preþul petrolului – este practic ultima etapã în desãvârºirea globalizãrii financiare înþeleasã ca libera circulaþie a fluxurilor de capital. Dupã prãbuºirea sistemului de la Bretton Woods în anul 1973, s-a adãugat pentru piaþa de capital internaþionalã decizia Organizaþiei Þãrilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a creºte de patru ori preþul petrolului, provocându-se un transfer uriaº de fonduri dinspre þãrile importatoare înspre þãrile exportatoare. Principalii exportatori de petrol au rãmas cu fonduri uriaºe pe care le-au investit în economia mondialã în perioada 1974 – 1976, în valoare de aproximativ 50 miliarde $. Vom asista practic la o dezvoltare continuã ºi susþinutã a globalizãrii financiare, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracã, de la investiþiile strãine directe pânã la apariþia ºi dezvoltarea deplinã a pieþei internaþionale de capital. Teoriile despre globalizare au fost de asemenea în mod continuu dezvoltate în literatura de specialitate, globalizarea fiind perceputã ca o interconectare2 la scarã mondialã a diferenþelor dintre entitãþi în toate aspectele vieþii economico – sociale, de la culturã la criminalitate, de la finanþe la viaþa spiritualã, programatorii din India oferind servicii în Europa ºi America, în timp ce cultivarea macului în Birmania poate fi asociatã cu consumul de droguri în Berlin. Au luat naºtere ºi o serie de ºcoli de gândire globalistã, în rândul acestora înscriindu-se: hiperglobaliºtii, scepticii ºi transformativiºtii. Iatã în constau acestea: Hiperglobaliºtii definesc globalizarea ca pe o nouã erã a istoriei umane, în care tradiþionalele state – naþiune au devenit unitãþi de afaceri nenaturale, chiar imposibile într-o economie globalã3, susþinând idea pieþei globale unice ºi a principiului competiþiei globale ca vestitori ai progresului uman. Scepticii argumenteazã cã globalizarea este de fapt un mit care
Lect. univ. drd. Marcel Boloº Universitatea din Oradea, Facultatea de ªtiinþe Economice marcel@oradea.ro
Sunt douã întrebãri care ridicã serioase probleme mediului de afaceri interesat în asigurarea unui randament ridicat al capitalului investit dar ºi contribuabilului care sperã în prestarea unor servicii publice de cea mai înaltã calitate. Pentru a rãspunde celor douã întrebãri formulate trebuie clarificate mai întâi câteva probleme curente ale globalizãrii, dintre care amintim: definirea fenomenului, istoria ºi formele de manifestare precum ºi implicaþiile asupra finanþelor României. În prag de sãrbãtori creºtine vom încerca sã dãm rãspuns acestor întrebãri, structurând problematica vastã ºi complexã a globalizãrii, fãrã a plictisi cititorul interesat de studiul acestei problematici. Definitã ca o liberalizare a fluxurilor de capital la scarã mondialã, determinatã de o liberalizare a fluxurilor comerciale, istoria globalizãrii financiare este „ancoratã” în trei etape esenþiale pentru dezvoltarea formelor acesteia ulterior. Din cercetãrile efectuate rezultã cã cele trei etape, aºezate cronologic, sunt1 : Etapa I – apariþia pieþelor eurovalutare în anii 1960 – cu un puternic conþinut istoric, evidenþiazã transferurile de capitaluri în Europa
10
publicaþie de informare ROMCOM
Analizã
circulã între þãrile OCDE. Situaþia investiþiilor externe directe în perioada 2000-2003 este prezentatã în tabelul nr. 1.1. Din analiza datelor la nivel internaþional se remarcã faptul cã, în þãrile membre OCDE, fluxurile de investiþii externe spre exterior au depãºit fluxurile spre interior în perioada 2000 – 2003 cu suma de 230.634 milioane USD, iar începând cu anul 2000 valoarea fluxurilor de investiþii spre exterior a scãzut ca valoare de la 1.235 miliarde USD la 576 miliarde USD în 2003, aceeaºi tendinþã menþinându-se ºi la fluxurile spre interior, valoarea acestora ajungând de la 1288 miliarde USD în anul 2000 la 384 miliarde USD, în anul 2003. Impactul asupra procesului bugetar prin aceastã formã de dezvoltare a globalizãrii financiare este mai mult decât evident, acesta concretizându-se în câºtiguri suplimentare la buget pe seama veniturilor fiscale ºi nefiscale încasate de regulã pe parcursul desfãºurãrii activitãþii de cãtre companiile transnaþionale pe teritoriul unei þãri. (continuare în numãrul urmãtor)
ascunde realitatea unei economii din ce în ce mai internaþionalizate, divizatã în trei blocuri majore financiare ºi comerciale: Europa, Asia – Pacific ºi America de Nord4. Transformativiºtii au la bazã convingerea cã, la începutul unui nou mileniu, globalizarea este o forþã motrice centralã a rapidelor schimbãri sociale, politice ºi economice care reconfigureazã societãþile moderne ºi ordinea mondialã5. Cu toate acestea, globalizarea financiarã deschide calea comunicãrii între pieþele de capital, asigurând libera circulaþie a fluxurilor de capital între diferitele economii ale þãrilor, cu impact direct ºi indirect asupra finanþelor publice sau private. Forme ale dezvoltãrii internaþionale pentru globalizarea financiarã Globalizarea financiarã s-a dezvoltat continuu ºi dupã parcurgerea celor trei etape determinate de istoria sa, de la identificarea ºi utilizarea de noi instrumente financiare pânã la expansiunea bãncilor ºi a altor instituþii financiare internaþionale, toate acestea determinând un sistem financiar global funcþional. Studiul formelor sale de dezvoltare constituie o etapã importantã în cercetarea principalelor influenþe pe care globalizarea le are în special asupra procesului bugetar ºi asupra finanþelor publice ºi private – în general. Se pare cã prima formã sub care s-a dezvoltat globalizarea financiarã a fost cea a investiþiilor externe directe, definite ca managementul ºi achiziþia de active productive peste hotare, ale diferitelor entitãþi orientate de regulã spre obþinerea de profit. Contabilizate ca stocuri de investiþii directe dinspre exterior sau interior, acestea au avut o evoluþie spectaculoasã în perioada contemporanã, poziþia de lider mondial deþinând-o S.U.A., cu un volum de investiþii în exterior de aproximativ 173.799 milioane $ ºi în
interior de 38.390 milioane $. Pentru S.U.A, fluxul net de investiþii de 135.409 milioane $ spre exterior semnificã faptul cã prin intermediul Companiilor Multinaþionale investiþiile în exteriorul þãrii au asigurat „explorarea” avantajelor pe care economiile diverselor þãri le-au oferit. La distanþã nu prea îndepãrtatã urmeazã Franþa, cu un volum de investiþii spre exterior în valoare de 57.332,8 milioane $ ºi înspre interior de 47.025,5, urmând se pare aceeaºi politicã de plasament de capital ca S.U.A. Politica investiþiilor înspre exterior este întâlnitã ºi în Japonia, ocupând un loc important în ierarhia mondialã cu un volum al investiþiilor de 28.799,4 milioane $, în timp ce investiþiile înspre interior reprezintã numai 6.322,2 milioane $. Exemplele ar putea continua, remarcându-se faptul cã marea majoritate a companiilor Multinaþionale ºi a fluxurilor de investiþii externe directe provin din ºi
An
2000 2001 2002 2003 Total general
Fluxuri de investitii externe directe (mil. USD)
Spre exterior 1.235.795,2 684.258,2 566.671,0 576.313,5 3.063.037,9 Spre interior 1.288.013,6 624.946,6 535.019,5 384.424,2 2.832.403,9
Tabel nr. 1.1 – Situaþia fluxurilor de investiþii externe directe în perioada 2000-2003 Sursa: OCDE – Internaþional direct investment database
Note
M. Boloº, Victoria Bogdan – Globalizarea financiarã ºi impactul asupra finanþelor României în perspectiva integrãrii în Uniunea Europeanã, Sesiunea ASE Bucureºti, noiembrie 2004 2 D. Held, A. McGrew, D. Goldblatt, J. Perratton, Transformãri globale, Cambrige, 1999, pag. 26 3 K. Ohmae, The end of the Nation State, New York, Free Press, pag. 5 4 P. Hirth, G. Thompson, Globalization in Question: The international Economy and the Posibilities of Governance, Cambrige, Polity Press, 1996 5 A. Giddens, The Consqeuences of Modernity, Cambrige, Polity Press, 1990
1
publicaþie de informare ROMCOM
11
Un an nou
Perspective ROMCOM 2006
Vlad Mihuþ, director ROMCOM vlad.mihut@romcom.ro
Echipa
ROMCOM vã doreºte un 2006 plin de binecuvântãri, sãnãtate, inspiraþie în afaceri ºi în relaþii ºi o colaborare cât mai bunã cu ea!
Viziunea ROMCOM este sã îi sprijine pe întreprinzãtorii români sã dezvolte afaceri de succes, care au la bazã standarde înalte de eticã ºi principii profesionale de management. Misiunea ROMCOM în 2006 este sã ofere clienþilor sãi un pachet integrat de servicii de dezvoltare a afacerilor, prin servicii de finanþare, training ºi consultanþã. Experienþa noastrã de 15 ani în colaborarea cu afaceri mici ºi mijlocii ne recomandã ca un partener de încredere pentru afacerea ta!
FINANÞARE
Anul 2005 a adus pentru ROMCOM ºi pentru celelalte organizaþii de microfinanþare din România o lege care reglementeazã sectorul de microfinanþare – Legea nr. 240/2005. Una din cerinþele ºi consecinþele imediate ale acestei legi constã în faptul cã începând cu Ianuarie 2006, ROMCOM va înfiinþa o societate pe acþiuni Societatea de Microfinanþare ROMCOM SA – prin care se vor acorda toate finanþãrile. În consecinþã, activitatea de finanþare se va transfera de la Fundaþia ROMCOM cãtre Societatea de Microfinanþare ROMCOM SA. De asemenea, ROMCOM îºi propune pentru 2006 sã îºi creascã fondul de credite pentru a putea satisface mai eficient nevoile de finanþare ale clienþilor, ºi sã valorifice oportunitãþile de cofinanþare în cadrul programelor de finanþare europene, în special programul SAPARD.
mai în profunzime principiile dezbãtute în cadrul Congresului ROMCOM 2005, ºi care sã va ajute sã vã pregãtiþi mai bine pentru integrarea în Uniunea Europeanã. Un calendar al seminariilor ROMCOM 2006 va fi publicat în luna ianuarie pe site-ul ROMCOM, www.romcom.ro. Dacã eºti interesat(ã) sã investeºti în echipa ta ºi sã implementezi direct în afacerea ta principiile studiate în cadrul seminariilor, ROMCOM îþi poate oferi training intern. Cum sã organizezi o sesiune de training în compania ta, cu echipa ta? În primul rând, solicitã de la ROMCOM o vizitã la companie pentru a analiza situaþia existentã ºi pentru a stabili obiectivele de training. ROMCOM îþi va propune o soluþie de training care sã rãspundã specific nevoilor afacerii tale, ºi va alege un referent potrivit, român sau strãin. Training-ul poate fi organizat fie la sediul companiei fie întro locaþie diferitã. Dupã training, se poate organiza o sesiune de evaluare împreunã ce referentul, în care sã stabiliþi împreunã paºii urmãtori de instruire sau consultanþã.
CONSULTANÞÃ
Serviciile de consultanþã ale ROMCOM în 2006 vor include servicii de consultanþã în accesarea fondurilor europene, servicii de consultanþã de marketing ºi management, servicii profesionale de consultanþã financiarã ºi fiscalã, servicii profesionale de consultanþã juridicã, intermedieri de afaceri, consultanþã de brand ºi identitate de corporaþie. Pentru cei interesaþi de aceste servicii, ROMCOM poate oferi referinþe de la clienþii care au beneficiat de consultanþã profesionalã în 2005. Succesul ROMCOM se traduce prin succesul clienþilor noºtri! Vã dorim un an nou plin de succese!
TRAINING
La training, ne propunem sã continuãm sã vã oferim instruire practicã, orientatã înspre nevoi specifice, ºi într-un limbaj nonacademic. Bineînþeles, vom avea cele 4 seminarii de bazã, care se adreseazã în special clienþilor ROMCOM care au beneficiat de finanþare, dar ºi seminarii deschise pe teme de actualitate. O noutate absolutã pentru 2006 va fi un seminar pe tema inovãrii, care va duce
publicaþie de informare ROMCOM